veghere sf [At: AMIRAS LET. III 161/36 / V: (inv) vig~ / Pl: ~ri / E: veghea] 1 (Rar; shi inv in constructzii cu verbele „a sta” „a shedea” de care se leaga prin pp „in” „la”) Veghe (1). 2 (Inv) Avertizare (2). 3 (Inv) Invatzatura de minte. 4 (Ivr; is) Buna ~ Evlavie (2). 56 Veghe (89). 7 (Nob; is) Lampa de ~ Lampa de veghe (10). 8 Veghe (11). 9 (Rar; lpl) Eforturi (1). 10 Atentzie sustzinuta. 11 Preocupare (pentru ...).

veghere s.f. 1 Faptul de a veghea; veghe vegheat. 2 Paza straja. • pl. i. /v. veghea.

VEGHÉRE vegheri s. f. Actziunea de a veghea; veghe (1). Topita de veghere bunica toarce toarce Cu mintzile paiurea catind la foc pierduta. IOSIF PATR. 11. Fetzishoara ei palida de veghere. EMINESCU N. 59. Sau dus zilele babei shi noptzile vegherii. ALECSANDRI P. A. 117. ◊ Fig. Strashnica vegherea vremii cu nimic no amageshti. Dupa anii dushi in neguri nu te mai uita cu jale. VLAHUTZA O. A. I 34. ♦ (Rar) Paza straja; veghe (2). Dar cit va bate iniman mine Eu in veghere la luptaoi sta. ALECSANDRI P. A. 99.

veghere f. 1. actziunea de a veghia; 2. starea celui ce veghiaza; 3. fig. mare atentziune; 4. pl. silintza mare shi indelunga la studii la o productziune a mintzii.

veghére f. Actziunea de a veghea de a nu dormi: noptzĭ de veghere.

veghére s. f. g.d. art. veghérii; pl. veghéri

veghére s. f. g.d. art. veghérii; pl. veghéri

veghez ghiaza 3 gheze 3 conj. ghiam 1 imp. ghere inf. s. ghetor adj. v.

VEGHÉRE s. 1. v. pazire. 2. v. paza.

VEGHÉRE s. v. atentzie bagare de seama circumspectzie grija luareaminte nesomn precautzie prevedere prudentza trezie veghe.

VEGHERE s. 1. pazire strajuire supraveghere. (~ portzilor cetatzii.) 2. paza straja strajuire supraveghere veghe (rar) pazit priveghi (inv. shi pop.) priveghere (reg.) pazeala (inv.) nazirie pazire. (Serviciul de ~.)

veghere s. v. ATENTZIE. BAGARE DE SEAMA. CIRCUMSPECTZIE. GRIJA. LUAREAMINTE. NESOMN. PRECAUTZIE. PREVEDERE. PRUDENTZA. TREZIE. VEGHE.