SOMN² (rar) somnuri s. n. 1. Stare fiziologica de repaus a fiintzelor necesara redresarii fortzelor shi caracterizata prin incetarea totala sau partziala a functzionarii conshtiintzei; stare a celui care doarme. Somnul singur il mai mingiia. ANGHEL PR. 45. Era tirziu shi somnul incepuse ami atirna greu pleoapele peste ochi. HOGASH DR. 255. Somn a gindului odihna O acopere fiintzami cua ta muta armonie. EMINESCU O. I 49. ◊ (Urmat de determinari atributive) Somnul de plumb ma prabushi k intrun intuneric. SADOVEANU O. VI 214. Nam venit K somn greu mantzepenit. JARNÍKBIRSEANU D. 237. ◊ (Personificat) Vino soamne del adoarme shi tu peshte de il creshte. DELAVRANCEA O. II 152. ◊ Fig. Dupa somnul adinc al pamintului shi al codrilor iata k se arata iar coltz de verdeatza. SADOVEANU O. VII 364. Un shuier lung speriat... trezeshte somnul codrilor. VLAHUTZA O. A. III 33. ◊ (In expresii care marcheaza inceputul durata intensitatea actziunii; uneori la dativ) Se intinse din nou somnului. CAMILAR N. I 16. Ochii i se inchideau somnul il dobora. GALACTION O. I 41. La inginer lumina staruia inca. Nul prindea somnul. C. PETRESCU R. DR. 250. Mosh Ion o asheza incetishor pe pat shi o acoperi. Un somn adinc o cuprinse. BUJOR S. 49. Tirziu de tot il fura somnul. VLAHUTZA O. A. 122. Culcate sa tragi un pui de somn. SLAVICI O. I 219. Daca eshti asha de fricoasa apoi sui in carutza shi teashterne pe somn k noapteai numa un ceas: acush se face ziua! CREANGA O. A. 125. (Glumetz in forma de pl. soamne) Ar fi poftit mai degraba sa fie undeva singuri sai traga nishte soamne. SADOVEANU O. L. 238. ◊ Loc. adv. In (sau prin) somn = in timpul somnului fiind adormit dormind. Ciobanul linga turma culcat cu ochiin sus In somn spreo alta lume purtat a fi se lasa. MACEDONSKI O. I 116. SHi prin satul adormit Doar vrun ciinen somn mai latra Ragushit. COSHBUC P. I 48. Prin somn tu vei simtzi trecind fiori Prin trupul tau. id. ib. 313. Toate pravaliile cu obloanele lasate k pleoapele in somn. CARAGIALE O. II 356. Iar ea vorbind cu el in somn Oftind din greu suspina. EMINESCU O. I 168. ◊ Expr. A dormi somnul iepurelui = a dormi ushor iepureshte v. iepureshte. Somn ushor formula (insotzind de obicei un salut la despartzire) prin care se ureaza cuiva somn linishtit. La revedere... Somn ushor! BASSARABESCU V. 9. ♦ Somn de iarna (sau hibernal) = starea de amortzire in care petrec iarna unele animale. Stirnise dushmania unei albine care minioasa cum sint ele in preajma somnului de iarna sa repezit la Ghighi. REBREANU I. 128. ◊ Fig. SHia pus pamintul blana alba shishi doarme somnul hibernal. ANGHELIOSIF C. M. II 34. Somnul plantelor = aplecarea frunzelor sau inchiderea florilor in timpul noptzii. ♦ Fig. Stare de inertzie; toropeala amortzire. Poporul cel mare al nostru... a dormit un somn jalnic in intunericul satelor. SADOVEANU O. VI 455. Voi ce statzi in adormire voi ce statzi in nemishcare Nauzitzi prin somnul vostru acel glas triumfator Ce senaltza pinla ceruri din a lumii deshteptare K o lunga salutare Catrun falnic viitor? ALECSANDRI P. A. 81. ♦ Nevoia de a dormi; senzatzie provocata de aceasta nevoie. Oamenii umblau in jurul focului parca nar mai fi avut nici somn nici case. REBREANU R. II 205. ◊ (In constructzii cu verbele «a fi» «a face») shi cu pron. pers. in dativ) Sint trudit shi mii somn. SADOVEANU N. F. 133. Cind colea pe la apusul soarelui vine Serila shi zice cai e somn. RETEGANUL P. III 67. I sau facut somn strashnic cit nu se mai putea tzine. SBIERA P. 58. Negrui doamne pamintu Dai mai negru uritu; Din om te face neom Cai dormi shi nu tzii somn. JARNÍKBIRSEANU D. 212. 2. Fig. (De obicei determinat prin «veshnic» «de veci» «al mortzii» etc.) Stare a fiintzei care a incetat din viatza; moarte. Dar somnul cel veshnic este greu. MACEDONSKI O. I 51. Sami fie somnul lin SHi codrul aproape. EMINESCU O. I 219. ◊ Expr. A dormi somnul cel de veci v. dormi. Pl. shi: (glumetz) soamne. Forma gramaticala: vocativ (rar) soamne.