SARÍ sar vb. IV. Intranz. I. (Despre fiintze) 1. A se desprinde de la pamant avantanduse in sus printro mishcare brusca shi a reveni in acelashi loc; a salta. ♦ A dansa a tzopai a zburda. ◊ Expr. (Tranz.) Sare tontoroiul (sau dragaica) se spune despre o persoana neastamparata. 2. A se deplasa a trece dintrun loc in altul prin salturi. ◊ Loc. adv. Pe sarite = a) mergand in salturi; b) trecand peste anumite partzi omitzand anumite partzi (la o lectura scriere etc.). ♦ Fig. A trece brusc dintro situatzie in alta de la o idee la alta. 3. A trece peste ceva printro saritura; a escalada. ◊ Expr. A sari peste cal = a depashi limita admisa; a exagera. ◊ Tranz. A sarit din doi pashi cele patru trepte. ◊ (Expr.) A sari garduri (sau intranz. peste garduri) = a umbla dupa aventuri amoroase. ♦ Tranz. Fig. A omite a trece cu vederea. 4. A se ridica brusc de undeva (shi a porni). ◊ Expr. A sari (cuiva) de gat = a se repezi sa imbratzisheze pe cineva; a arata cuiva dragoste (exagerata). Ai sari (cuiva) inainte = a alerga in intampinarea cuiva. ♦ A se grabi a se repezi (sa faca ceva); a interveni grabnic intro actziune in ajutorul cuiva. ◊ Saritzi! = cuvant prin care se cere ajutor de catre o persoana desperata. ♦ A se repezi cu dushmanie la cineva; a ataca. ◊ Expr. A sari in capul cuiva sau ai sari cuiva in cap = a certa pe cineva. ♦ A interveni brusc (shi neashteptat) intro discutzie; a intra (brusc) in vorba. 5. A se ivi pe neashteptate; a rasari. ◊ Expr. A sari in ochi = a fi evident. II. (Despre lucruri) 1. A se deplasa brusc shi cu putere in sus de obicei sub impulsul unor fortze din afara. ◊ Expr. A sari in aer = a se distruge a se preface in bucatzi (in urma unei explozii). ♦ Spec. (Despre obiecte elastice) A se ridica brusc in sus in urma unei lovituri a atingerii unei suprafetze dure etc. Mingea sare. 2. (Cu determinari locale introduse prin prep. „din” sau „de la”) Ashi schimba brusc pozitzia a se desprinde brusc din locul in care a fost fixat. ◊ Expr. Ai sari (cuiva) inima (din loc) = a se speria foarte tare; a se emotziona tare. Ai sari (cuiva) tzandara (sau tzafna mushtarul) = a se infuria a se mania. Ai sari (cuiva) ochii (din cap) = a) exprima superlativul unei stari de suferintza fizica; b) (in imprecatzii shi in juraminte) Sami sara ochii daca te mint. Ashi sari din mintzi = a innebuni. Ashi sari din tzatzani (sau din balamale din fire) = a se enerva foarte tare a se mania. ♦ A tzashni a improshca. [Prez. ind. shi: (pop.) sar sai] Lat. salire.

sari¹ ssp [At: PASHCA. GL / E: mg szer] (Trs; ilav) Deatatea ~ De atatea ori Si: adesea. corectata

sari² vi [At: (cca 1550) CUV. D. BATR. II 457/2 / Pzi: 1: sar shi sar (pop) sai sai (reg) ser sar; 2 sari shi (pop) sai sari sai (reg) seri sei; 3 (pop) saie (reg) sare; 4 (reg) saim serim; 5 (reg) saitzi seritzi; 6: (pop) sar (reg) ser sar / Cj: (pop) sa sar (reg) sa sau 3 sa saie / Imt: 2 (pop) sai sari sai (reg) seri; 5 sarizi / E: ml salire] 1 vi (D. fiintze) A se desprinde brusc de la pamant (sau de pe un punct de sprijin) avantanduse in sus shi a reveni in acelashi loc sau a se deplasa (putzin) (de obicei repetand mishcarea) Si: a salta (1). 2 vi (Reg; ie) A ~ intrun calcai A fi vrednic iute la treaba. 3 vi (Pop) A dansa (1). 4 vt (Pop; d. animale mascule mai ales d. cai) A efectua monta Si: a fecunda. 5 vi (De obicei urmat de determinari care indica punctul de plecare sau directzia locul in care se face actziunea) A se deplasa prin salt² de sus in jos de jos in sus sau pe o traiectorie curba (spre a se plasa undeva). 6 vi (Ie) A ~ din lac in putz A intra dintro nenorocire in alta a scapa ori a fugi de un caz shi a da de altul shi mai mare. 7 vi (Rar; ie) A ~ in pod A fi foarte bucuros fericit. 8 vi (Fig) (Adesea urmat de determinarea „de la una la alta”) A trece brusc in cursul unei expuneri de la o idee la alta. 9 vi (Pgn) A salta (13). 10 vi (Fig; d. puls temperatura) A inregistra brusc valori ridicate. 11 vi (Reg; pan; d.soare) A rasari¹. 12 vit A trece printro saritura sau prin escaladare peste un obstacol sau peste ceva care se interpune Vz escalada. 13 vi (Ie) A ~ peste cal A exagera in manifestarile in actziunile sale. 14 vt (Pop; ie) A ~ groapa A scapa (cu greutate) de moarte sau de o boala extrem de grava. 15 vt (Pfm; ie) A ~ parleazul A avea purtari ushuratice imorale. 1617 vit (Pop; ie) A ~ garduri (ori gardul sau vi peste garduri) A umbla dupa sau a avea aventuri amoroase. 18 vt (Ic) Saregarduri Persoana care umbla dupa sau are aventuri amoroase. 19 vt (Fig; c. i. elemente ale unui ansamblu) A lasa la o parte (involuntar sau conshtient) a trece cu vederea. 20 vi (Olt; Mun) A depashi o anumita cantitate o anumita greutate un anumit volum o anumita dimensiune etc. (considerate k etalon). 21 vi (Mun) A cere sa dea mai mult decat pretzul oferit (de cumparator). 22 vi (De obicei udp „in” „din” „de la” „de pe”) A se ridica brusc de undeva. 23 vi (D. vanat) A ieshi brusc (shi in salturi²) din culcush din ascunzatoare etc. cand e starnit de vanator sau de caine. 24 vi (De obicei udp „din”) A se trezi brusc din somn sau dintro stare de somnolentza de visare de apatie de neatentzie etc. 25 vi (De obicei udp „din”) A tresari din cauza unei emotzii puternice shi neashteptate. 26 vt (Fig; fam; d. somn lene) A disparea. 27 vi (D. obiecte sau partzi de obiecte) A se deplasa brusc in sus sau mai sus de sus in jos de obicei sub impulsul unei fortze exterioare. 28 vi (Ie) A ~ in aer A se preface in bucatzi (in urma unei explozii). 29 vi (Iae) A se desfiintza. 30 vi (Ie) A ~ in tzandari A se sparge sau a se rupe in mai multe fragmente k urmare a unei solicitari violente exterioare. 31 vi (Ie) Plange (sau rade) de sare camasha de pe el Plange (sau rade) foarte tare in hohote. 32 vi (De obicei cu determinari locale introduse prin pp „din”; shi prin largirea sensului) A se deplasa a ieshi a cadea etc. (brusc) din locul in care se afla sub actziunea unor fortze exterioare. 33 vi (De obicei cu determinari locale introduse prin pp „din”; shi prin largirea sensului) Ashi schimba brusc pozitzia datorita unei fortze exterioare. 34 vi (De obicei cu determinari locale introduse prin pp „din”; shi prin largirea sensului) A se desprinde in mod brusc neashteptat etc. de... datorita unei fortze exterioare. 35 vi (Ie) A(i) ~ inima (din loc) A simtzi in mod brusc o mare frica sau o emotzie intensa. 36 vi (Ie) Ashi ~ din mintzi (sau popular din fire ori reg din urma) A se comporta k un nebun Si: a innebuni. 37 vi (Fam; ie) Ai ~ (cuiva) tzandara (deandoaselea sau ashchia tzafna mushtarul bazdacul artzagul) A se enerva. 38 vi (Fam; ie) Ashi ~ din tzatzani (sau din balamale din nituri) ori (reg) a ~ de pe tzancush A nu mai avea rabdare a nu mai putea suporta ashi pierde cumpatul Si: a se enerva. 39 vi (Reg; ie) Ai ~ cheful A se supara (15). 40 vi (Iac) Ai trece timpul potrivit favorabil optim. 4142 vir (Fam; fig) A innebuni. 43 vt (Reg; c. i. membre ale corpului) Ashi luxa. 44 vt (Inv; d. focuri incendii) A se extinde. 45 vi A se repezi sa faca ceva. 46 vi A interveni prompt grabnic intro actziune. 47 s (Reg; ic) Sai cal inghit Papanash. 48 vi (Ie) Ai ~ (cineva) inainte A alerga in intampinarea cuiva cu mare graba. 49 vi (Ie) Ai ~ (cuiva) (de sau asr in) gat A imbratzisha pe cineva (cuprinzandul cu bratzele pe dupa gat). 50 vi (Iae; pex) A arata cuiva o dragoste exagerata sau impudica senzuala. 51 vi (Spc) A interveni grabnic prompt pentru a ajuta pe cineva. 52 vi (Spc) A interveni intro discutzie sau a incepe discutzia brusc neashteptat sau nedorit. 53 vi (Ie) A ~ cu gura (mare) sau cu vorba la (sau pe) cineva (sau asupra cuiva) A face cuiva reproshuri in mod vehement cu tonul ridicat. 54 vi (Spc; adesea udp „asupra” „la” „pe” etc.) A se repezi la cineva cu dushmanie cu agresivitate Si: a se napusti. 55 vi (Ie) A ~ in capul cuiva sau ai ~ cuiva in cap A se repezi la cineva cu vorbe aspre violente critice etc. 56 vi (Reg; ie) A ~ in coada cucoanei A se obraznici. 57 vi A aparea pe neashteptate brusc (in salturi² ). 58 vi (Ie) A(i) ~ in ochi A(i) aparea cu evidentza. 59 vi (Rar; iae) A se distinge (in mod shocant) Si: a se evidentzia. 60 vi (D. elemente de acelashi fel) A se imprashtia brusc (shi neintrerupt) in toate partzile. 61 vi (Pex; d. lichide) A ieshi cu presiune printro crapatura o taietura o deschizatura etc. Si: a tzashni.

sari³ v [At: FRANCUCANDREA M. 105 / Pzi: ~resc / E: ns cf sara] (Trs) A batjocori.

SARÍ sar vb. IV. Intranz. I. (Despre fiintze) 1. A se desprinde de la pamant avantanduse in sus printro mishcare brusca shi a reveni in acelashi loc; a salta. ♦ A dansa a tzopai a zburda. ◊ Expr. (Tranz.) Sare tontoroiul (sau dragaica) se spune despre o persoana neastamparata. 2. A se deplasa a trece dintrun loc in altul prin salturi. ◊ Loc. adv. Pe sarite = a) mergand in salturi; b) trecand peste anumite partzi omitzand anumite partzi (la o lectura scriere etc.). ♦ Fig. A trece brusc dintro situatzie in alta de la o idee la alta. 3. A trece peste ceva printro saritura; a escalada. ◊ Expr. A sari peste cal = a depashi limita admisa; a exagera. ◊ Tranz. A sarit din doi pashi cele patru trepte. (Expr.) A sari garduri (sau intranz. peste garduri) = a umbla dupa aventuri amoroase. ♦ Tranz. Fig. A omite a trece cu vederea. 4. A se ridica brusc de undeva (shi a porni). ◊ Expr. A sari (cuiva) de gat = a se repezi sa imbratzisheze pe cineva; a arata cuiva dragoste (exagerata). Ai sari (cuiva) inainte = a alerga in intampinarea cuiva. ♦ A se grabi a se repezi (sa faca ceva); a interveni grabnic intro actziune in ajutorul cuiva. ◊ Saritzi! = cuvant prin care se cere ajutor de catre o persoana desperata. ♦ A se repezi cu dushmanie la cineva; a ataca. ◊ Expr. A sari in capul cuiva sau ai sari cuiva in cap = a certa pe cineva. ♦ A interveni brusc (shi neashteptat) intro discutzie; a intra (brusc) in vorba. 5. A se ivi pe neashteptate; a rasari. ◊ Expr. A sari in ochi = a fi evident. II. (Despre lucruri) 1. A se deplasa brusc shi cu putere in sus de obicei sub impulsul unor fortze din afara. ◊ Expr. A sari in aer = a se distruge a se preface in bucatzi (in urma unei explozii). ♦ Spec. (Despre obiecte elastice) A se ridica brusc in sus in urma unei lovituri a atingerii unei suprafetze dure etc. Mingea sare. 2. (Cu determinari locale introduse prin prep. „din” sau „de la”). Ashi schimba brusc pozitzia a se desprinde brusc din locul in care a fost fixat. ◊ Expr. Ai sari (cuiva) inima (din loc) = a se speria foarte tare; a se emotziona tare. Ai sari (cuiva) tzandara (sau tzafna mushtarul) = a se infuria a se mania. Ai sari (cuiva) ochii (din cap) = a) exprima superlativul unei stari de suferintza fizica; b) (in imprecatzii shi in juraminte) Sami sara ochii daca te mint. Ashi sari din mintzi = a innebuni. Ashi sari din tzatzani (sau din balamale din fire) = a se enerva foarte tare a se mania. ♦ A tzashni a improshca. [Prez. ind. shi: (pop.) sar sai] Lat. salire.

SARÍ sar vb. IV. Intranz. I. (Despre fiintze) 1. A se desprinde de la pamint avintinduse in sus printro mishcare brusca shi a reveni in acelashi loc (adesea k o manifestare de bucurie de exuberantza); a salta. [Copiii] rid shi sar intrun picior Senvirtesc shi tzipantruna Mai cu zor. COSHBUC P. I 226. Calul fiului de crai incepe a sari in doua picioare. CREANGA P. 185. Imi vine sa sar Sa joc k nebunii. ALECSANDRI T. 202. ♦ A dansa a tzopai; a zburda. Cellalt ciine o corcitura de shase luni care sarea pe la spatele babei. REBREANU R. I 147. Nui de vina daca [oile] au sarit toata ziua k mieii primavara. SBIERA P. 8. Sa sarim in hop shin trop K e ziua de uncrop. ALECSANDRI P. P. 384. Ursul sare de nevoie. ◊ (Tranz. in expr.) A sari tontoroiul (sau dragaica) = a fi neastimparat. Dar unde fu pomana aia k sa stea la un loc? Sarea shi el tontoroiul fara sa vrea. ISPIRESCU L. 237. 2. A se deplasa a trece dintrun loc intraltul prin salt. Un cucosh sari pe zaplazul de scinduri. SADOVEANU O. I 344. Sarea din bolovan in bolovan shi din coltz in coltz. ISPIRESCU L. 56. Pe masamparateasca sareun greier crainic sprinten. EMINESCU O. I 87. ◊ (Deplasarea are directzia de sus in jos) Irinel sari ushor din trasura. DELAVRANCEA H. T. 69. ◊ Expr. A sari din lac in putz = a ajunge din rau in mai rau a scapa dintro primejdie cazind in alta mai mare. Omul nemultzumit fuge de bine shi da peste maracine. Sare din lac in putz. PANN P. V. III 105. ◊ (Deplasarea prin salturi constituie mersul obishnuit al unor fiintze) Vazu o turturica care tot sarea inaintea lui. ISPIRESCU L. 184. Vornicel eun grierel Ii sar purici inainte cu potcoave de otzel. EMINESCU O. I 87. ♦ Fig. A trece brusc dintro situatzie in alta de la o idee la alta. SHii sari deodata gindul la vitzel: Na lasat in uger lapte pentru el. COSHBUC P. I 248. 3. A trece peste ceva printro saritura; a escalada. Sari k o pisica de ushure peste prag. ISPIRESCU L. 30. Eu am sarit peste uluci prin fundul curtzii. CARAGIALE O. I 56. Fata babei sarea iute peste pirlaz. CREANGA P. 284. Peste gardul mititel sare shiun catzel. ◊ Expr. A sari peste cal = a trece de tzinta; a exagera. Simtzea k gresheshte undeva k «sare peste cal» dar socotea de datoria lui sashi arate gindul pina la capat. GALAN B. I 36. ◊ (Gimnastica shi sport) Atletul a sarit 180 m in inaltzime. ◊ Tranz. Capitanul Cozmutza a sarit din doi pashi cele patru trepte. SADOVEANU N. P. 187. A fost odata cind a fost... pe cind puricele sarea dintro saritura muntele. SHEZ. I 97. Zid de piatra nalt sarea. SHi sarind asha zicea... ALECSANDRI P. P. 91. Cine sare multe trepte deodata ishi fringe gitul. Capra sare masa shi iada sare casa v. capra. ◊ Expr. A sari garduri sau (intranz.) peste garduri = a umbla dupa aventuri amoroase. Apoi doar eu nus deacelea de cari crede el: nam sarit peste garduri niciodata de cind sint. CREANGA P. 28. Bree!... ce berbantlic!... Imi ia fata i maninca zestrea shi sare garduri. ALECSANDRI T. III 1278. ♦ Tranz. Fig. A omite a trece cu vederea. Asha... ba nu... Am sarit o slova. DELAVRANCEA O. II 189. 4. A se ridica brusc (shi a porni) de undeva. [Ursila] deodata sare minios din birlog. CREANGA P. 53. Bineai venit FatFrumos zise ea sarind de la fereastra. EMINESCU L. P. 179. ♦ A se grabi a se repezi (sa faca ceva). Minodora se cuibarise pe un scaunel jos gaia sa sara de cite ori trebuia ceva. SADOVEANU B. 58. Tragind mereu din carabina Sariran front. COSHBUC P. II 40. Zice cel mai mare: saritzi shi deschidetzi usha k vine mama. CREANGA P. 22. Sa sarim voinici la treaba. ALECSANDRI O. 66. ◊ Expr. A sari cu gura = a interveni brusc cu vorba. Mosh Ioan Roata sare cu gura: Avetzi bunatatea de vorbitzi mai moldoveneshte cucoane. CREANGA A. 155. (Eliptic) SHi boierul sari shi zise shi el... ISPIRESCU L. 69. A sari cu gura la (sau pe) cineva = a cicali pe cineva ai face observatzii reproshuri; a lua la rost. Sare cu gura pe Avendrea natantolul de Gingu. STANCU D. 252. Preutul... au inceput al cirti shi a sari cu gura la dinsul. SBIERA P. 266. Ai sari (cuiva) de (sau rar in) git = a se repezi sa imbratzisheze pe cineva; fig. a arata cuiva dragoste (adesea in mod exagerat). Itzi venea sa crezi k daca peste un ceas nutzi va sari de git dar pentru a doua zi... te puteai ashtepta negreshit la asha ceva. VLAHUTZA O. A. I 110. Dinaintea oamenilor era satzi sar in git? ALECSANDRI T. 195. Ai sari (cuiva) inainte = a alerga in intimpinarea cuiva. Eai sari inainte intinzindui mina de departe. VLAHUTZA O. A. III 38. Sorioara... indata iau sarit inainte. SBIERA P. 53. Crishmaritza cum nea vazut pe loc nea sarit inainte. CREANGA A. 96. ♦ Ai veni cuiva in ajutor a interveni grabnic pentru a ajuta pe cineva. Avea impresia k cineva a sarit pentru el sal sprijine sal ajute. SAHIA N. 81. Sari indata in ajutorul lui Luca. REBREANU R. I 132. Pinor sari oamenii de la nunta... casa are sa se topeasca. CREANGA P. 175. Prieten bun pentru prieten sare. ◊ Saritzi! = strigat desperat de ajutor. Nui lasatzi! Saritzi!... Dar nu sarea nimeni. REBREANU I. 39. Saritzi flacai! Undes voinicii mei? NEGRUZZI S. I 161. Saritzi fratzi Nu ma lasatzi! TEODORESCU P. P. 280. ♦ (De obicei cu determinari introduse prin prep. «la» «asupra» sau «pe») A se repezi cu dushmanie la cineva; a ataca. Pricop sari la el cu pumnul ridicat. DUMITRIU P. F. 55. Se rascolesc shi ciinii De prin curtzi shi sar la ei. COSHBUC P. I 227. ◊ Expr. A sari in capul cuiva sau ai sari cuiva in cap = a certa pe cineva a lua la rost. Eu in cap cum sa nutzi sar Daca eshti un ulitzar! MARIAN S. 4. 5. A aparea a se ivi pe neashteptate; a rasari. Acolo trebuie sa ne sara vrun iepure de prin ogoarele nestrinse. SADOVEANU O. VIII 159. Iaca ma! da aista de undeo sarit cu poeziile lui? ALECSANDRI T. 564. Nu shtii de unde sare iepurele v. iepure. ◊ Expr. A sari in ochi = a fi evident. 6. (Mai ales determinat prin «in sus» «in picioare») A se scula a se ridica in sus printrun salt brusc. Sarise ingrozit de pe divan shi se uita nauc la el. SADOVEANU O. I 436. Atunci au sarit Pepelea care atzipise putzin drept in picioare. SBIERA P. 2. Oamenii sarira arshi in sus. SANDUALDEA U. P. 48. Nurorile atunci sar arse in picioare. CREANGA P. 11. ◊ Expr. Ashi sari din mintzi (sau din fire) = ashi pierde mintzile a se tzicni. Din pricina nacazurilor uneori parca ishi sare din fire. SADOVEANU O. VIII 38. Dar lantzul diavolesc astfel se innoda pe sufletul celui ce rivnise procopseala necurata k acesta ishi sarea din mintzi. GALACTION O. I 44. Ashi sari din tzitzini (sau din balamale) = ashi pierde rabdarea a se minia. Nu va vine a crede k miam sarit din balamale. PREDA. I. 11. II. (Despre lucruri) 1. A se ridica brusc in sus de obicei sub impulsul unei fortze din afara. Asha fugeam de tare pe prund de sareau pietrele care le stirneam... cit mine de sus. CREANGA A. 67. Ele (=izvoarele) sar in bulgari fluizi peste prundul din rastoace. EMINESCU O. I 85. ◊ Expr. A sari in aer = a se distruge a se preface in bucatzi (in urma unei explozii). Podul a sarit in aer. Plinge de sare camasha de pe el = plinge foarte tare. [Smaranditza] plingea k o mireasa de sarea camesha de pe dinsa. CREANGA A. 4 ♦ (Despre obiecte elastice) A se ridica in sus in urma unei lovituri. Mingea sare. 2. (Mai ales cu determinari locale introduse prin prep. «din» sau «de la») A se mishca ashi schimba brusc pozitzia; a se desprinde a ieshi brusc din locul in care a fost fixat. Mai Michidutza cind oi chiui eu... au satzi sara creierii din cap. CREANGA P. 54. Cu zgomot sare poarta din vechii ei ushori. EMINESCU O. I 93. Sare ivarul la usha. id. ib. 155. Ashchia nu sare departe de trunchi (= copiii seamana cu parintzii; se spune mai ales cind e vorba de defectele lor). ◊ Expr. Ai sarí (cuiva) inima (din loc) = a se speria foarte tare; a se emotziona tare. Cind spunea cite una ori te tzineai cu mina de inima rizind ori te facea satzi sara inima din loc de frica. CREANGA P. 120. Citeodata... prea arare... A tirziu cind arde lampa Inima din loc imi sare Cind aud k suna cleampa... Este ea. EMINESCU O. I 106. Cind el o zarea Inimai sarea. ALECSANDRI P. P. 188. Ai sari (cuiva) tzandara (tzifna sau mushtarul) = a se infuria a se minia. Atit ia trebuit bunicii sauda k spune bunicul k vrea sa moara... Ia sarit tzifna. STANCU D. 251. Baba se opri in mijlocul ograzii asculta o bucata dar de la o vreme i sari tzandara. DUNAREANU CH. 73. [Lui Pupaza] i era sarita tzandara shi cind i sarea lui tzandara era sarita shi pace buna. SLAVICI O. I 228. Ai sari (cuiva) ochii (din cap) = a) exprima superlativul unei stari de suferintza fizica; b) (in imprecatzii shi juraminte) Ba ma prind sami sara ochii! CONTEMPORANUL I 405. Duducutza sami sara ochishorii daca se afla alt om mai fericit decit supusa sluga matale. ALECSANDRI T. I 55. ♦ A tzishni. Din fierul inroshit sar scintei. ▭ K flacara ce sare deodata k izvorul Ce sparge stinca tare asha invinge dorul. EFTIMIU C. 28. Singele din ea sarea. SHEZ. I 14. 3. (Regional despre animale mai ales despre armasar) A indeplini actul impreunarii sexuale. Prez. ind. shi: (regional shi popular) sai (CREANGA P. 215 JARNÍKBIRSEANU D. 434) sar (DUMITRIU B. F. 27 STANCU D. 297 VACARESCU P. 216).

A SARÍ sar 1. intranz. 1) (despre fiintze lucruri) A se desprinde brusc din loc deplasanduse intro anumita directzie (in sus in jos inainte inapoi in stanga in dreapta); a salta. ◊ ~ peste cal a ingrosha lucrurile; a exagera. ~ cu gura a) a se amesteca (nepoftit) in vorba; b) a ocari; a batjocori. Ai ~ cuiva in gat a) a se repezi la cineva pentru al imbratzisha; b) a manifesta dragoste (exagerata) pentru cineva. Ai ~ cuiva inainte a se repezi in intampinarea cuiva. Surcica nu sare departe de trunchi se spune despre copii care seamana mai ales prin unele apucaturi cu parintzii. 2) A veni in graba (pentru a acorda ajutor). ◊ Saritzi! Ajutor! 3) A se repezi cu scop agresiv; a se arunca; a ataca. ~ la bataie. ◊ ~ in capul cuiva (sau ai ~ cuiva in cap) a se napusti asupra cuiva cu vorbe de ocara; ai face cuiva scandal. 4) A aparea pe neashteptate; a rasari k din pamant. ◊ ~ in ochi a fi foarte evident. 5) (despre obiecte prinse de ceva) A se desprinde brusc (din locul care il ocupa); ashi schimba momentan pozitzia; a se detasha brusc. Usha ~t din tzatzani. ◊ Ai ~ cuiva inima (din loc) a fi cuprins de o emotzie puternica. Ai ~ cuiva tzandara a se infuria. Ai ~ cuiva ochii (din cap) se spune cand cineva simte o durere fizica acuta cand mushca ceva foarte iute acru etc. Sami sara ochii (din cap)! pe cuvant de cinste! ~ in aer a exploda. Plange de sare camasha de pe el se spune despre cineva care plange foarte tare. Ashi ~ din mintzi (sau fire) a) ashi ieshi din mintzi; a se sminti; b) a se mania peste masura. Ashi ~ din tzatzani (sau din balamale) ashi pierde rabdarea; a nu mai putea suporta ceva. 6) A se juca zburdand. 2. tranz. 1) A traversa printrun salt. ~ shantzul. 2) A trece cu vederea (voit sau din gresheala). ~ un alineat. /<lat. salire

sarì v. 1. a face o mishcare impetuoasa obishnuita in sus: broashtele sar nu umbla; 2. a se repezi dintr’un loc intr’altul: a sari din munte in munte; 3. a face exploziune: prafaria a sarit in aer; 4. a se repezi shi apuca cu vioiciune: a sari de gatul cuiva; 5. fig. a trece brusc: a sari dela o idee la alta; a sari in ochi a fi evident; 6. a trece dincolo sarind: a sari un shantz; 7. a trece cu vederea a omite: a sari un rand o foaie; 8. a tresari: i sari inima de frica; 9. a rasari: nu se shtie pe unde sare iepurele; 10. a alerga intr’ajutor: saritzi k ne omoara! [Lat. SALIRE].

saĭ V. sar 1.

2) sar a sarí v. intr. (lat. salire a sari; it. salire pv. sp. salir fr. saillir pg. sahir. Sar sar [vest] shi saĭ sarĭ shi saĭ sare; sa sar sar [vest] shi sa saĭ sa sarĭ shi sa saĭ sa sara shi sa saĭe sa sarim shi sa saĭ sa saritzĭ sa sara shi sa saĭe. Cp. cu cer ceĭ shi scap scap. V. salt 2). Fac o mishcare puternica k sa ajung pin aer dintr’un loc intr’altu: a sari peste un shantz a sari jos de pe scaun broasca a sarit de pe mal in apa. Salt tzopaĭ: valsu nu se danseaza sarind. Ma raped: aŭ sarit totzĭ la arme la zidurĭ pe zidurĭ in ajutor. Apar pe neashteptate ma tot mut: sarind din orash in orash nu facĭ parale. Fig. Trec brusc: a sarĭ de la o ideĭe la alta. Ajung dintr’o situatziune inferioara intr’una maĭ inalta fara sa trec pin gradele intermediare: a sarĭ din clasa intiĭa intr’a treĭa. V. tr. Trec pe deasupra avintinduma pin aer: a sarĭ un shantz. Fig. Omit trec cu vederea scap din vedere: a sarĭ un cuvint din carte. Trec pe deasupra las in urma: ministru a sarit nishte ofitzerĭ la inaintare. A sarĭ in aer a fi distrus de exploziune. A sari in capu cuĭva a te rapezĭ la el furios (k closhca). A sari in gitu cuĭva a nul maĭ slabĭ cu dragostea. A sari gardurile a te tzine de amorurĭ. A sari in ochĭ: 1) a bate prea tare la ochĭ a atrage prea tare atentziunea a jigni ochiĭ 2) a fi foarte evident. Atzĭ sari inima de bucurie saŭ de frica a tresari de bucurie saŭ de frica. Prov. Nu se shtie de unde sare ĭepurele nu se shtie de unde vine surpriza (Expresiune de vinatoare). Saritzĭ! strigat desperat de ajutor (= rapezitziva venitzĭ grabnic!): saritzĭ k ma omoara! Saritzĭ oamenĭ bunĭ!

sar V. sar 2.

sarí (a ~) vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. sar 2 sg. sari imperf. 3 sg. sareá; conj. prez. 3 sa sára; imper. 2 sg. sari; ger. sarínd

sarí vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. sar 2 sg. sari imperf. 3 sg. sareá; conj. prez. 3 sg. shi pl. sára; imper. 2 sg. sari; ger. sarínd

sari (ind. prez. 1 sg. sar 2 sg. sari conj. sara)

sar (v. sari)

sara (v. sari)

sari (v. sari)

sar sai 2 sara 3 conj. sai impr. sari inf.

SARÍ vb. 1. a salta (reg.) a zaleti. (A ~ in inaltzime.) 2. a salta. (A ~ peste gard.) 3. v. escalada. 4. a salta a tzopai (reg.) a hopai. (Nu mai ~ atata!) 5. a se arunca a se avanta a se azvarli a se precipita a se repezi a se zvarli (pop.) a se chiti (Transilv.) a se aiepta. (~ pe cal shi porneshte in goana!) 6. a se arunca a se azvarli a se napusti a navali a se precipita a se repezi a tabari a se zvarli (rar) a se prabushi (inv. shi pop.) a cadea (inv. shi reg.) a naduli a se prapastui (reg.) a iurushi a naboi a se naprati a nooti a se tovari (Transilv.) a se aiepta (Transilv. shi Ban.) a se shupi (inv.) a se da a nabushi a navrapi a se slobozi. (Au ~ asupra dushmanului.) 7. v. cadea. 8. v. omite. 9. v. improshca.

SARÍ vb. v. dansa disparea extinde intinde juca latzi pieri propaga raspandi tzashni.

sari vb. v. DANSA. DISPAREA. EXTINDE. INTINDE. JUCA. LATZI. PIERI. PROPAGA. RASPINDI. TZISHNI.

SARI vb. 1. a salta (reg.) a zaleti. (~ in inaltzime.) 2. a salta. (~ peste gard.) 3. a escalada a trece. (~ un zid.) 4. a salta a tzopai (reg.) a hopai. (Nu mai ~ atita!) 5. a se arunca a se avinta a se azvirli a se precipita a se repezi a se zvirli (pop.) a se chiti (Transilv.) a se aiepta. (~ pe cal shi porneshte in goana.) 6. a se arunca a se azvirli a se napusti a navali a se precipita a se repezi a tabari a se zvirli (rar) a se prabushi (inv. shi pop.) a cadea (inv. shi reg.) a naduli a se prapastui (reg.) a iurushi a naboi a se naprati a nooti a se tovari (Transilv.) a se aiepta (Transilv. shi Ban.) a se shupi (inv.) a se da a nabushi a navrapi a se slobozi. (Au ~ asupra dushmanului.) 7. a cadea. (Iau ~ patru nasturi.) 8. a omite. (A ~ o parte din text.) 9. a improshca a stropi (reg.) a proshca. (Noroiul ~ in toate partzile.)

SARÍTZI interj. ajutor! (~! ma omoara!)

SARITZI interj. ajutor! (~! ma omoara!)

sarí (sár sarít) vb. 1. A ieshi a se prezenta a aparea; se zice mai ales despre animalele care apar in fatze vinaturului. 2. A tzishni a erupe a se nashte. 3. A salta a se inaltza a se ridica. 4. A tzopai a face salturi. 5. A trece peste a depashi un obstacol. 6. A omite un pasaj in lectura. 7. A alerga a veni in goana. 8. A veni in ajutor. 9. A interveni a se interpune. 10. A fecunda a goni. Mr. sar sarire megl. sar sariri. Lat. salῑre (Pushcariu 1516; REW 7540) cf. it. salire prov. cat. sallir fr. saillir sp. salir port. sahir. Evolutzia semantica este normala cf. lat. saltāre < salĭre; ultimul sens care nu pare popular trebuie sa fie o traducere din fr. saillir. Der. saregarduri s. m. (donjuan; crai); sarita s. f. (salt; tzitzina); saritor adj. (care sare; serviabil); saritoare s. f. (cascada); saritura s. f. (salt); saitoc s. n. (Munt. salt) probabil de la forma locala sai < sari. Cf. rasari tresari.

sari s.f. pl. (reg.; in loc. adv.) deatatea sari = de atatea ori; adesea.

HIC RHODOS HIC SALTA! (lat.) aici e Rodosul aici sa sari! Esop „Fabule” 51. Indemn adresat laudarosului din fabula cu acelashi nume care invoca martori pentru a fi crezut k a executat un salt uriash pe insula Rodos. Faptele constituie cea mai buna dovada despre adevarul afirmatziilor.

a sari (pe cineva) din portofel expr. (intl.) a fura banii cuiva.

a sari (peste) garduri expr. a umbla dupa aventuri amoroase.

a sari coarda expr. (er. eufem.) a avea contact sexual a face dragoste.

a sari cu dreptul expr. (detz.) a incerca obtzinerea unui favor in schimbul unui bun material.

a sari din lovele expr. (adol.) a ramane fara bani.

a sari din portzie expr. (intl.) ashi pierde un drept sau un privilegiu.

a sari din textile expr. (adol.) a se dezbraca.

a sari in ochi expr. 1. a fi evident. 2. a fi strident a ieshi in evidentza in mod exagerat.

a sari la castane expr. a raspunde cu promtitudine ordinelor unui superior.

a sari parleazul expr. (pop. d. fete) ashi pierde virginitatea.

a sari peste cal expr. a depashi limita admisa a exagera.

a se lua de cur shi a sari in sus expr. (vulg.) a nu face nimic a lenevi a trandavi

ai sari (cuiva) capacele expr. 1. a se infuria. 2. a depune un efort deosebit. 3. a primi o lovitura puternica.

ai sari (cuiva) de gat expr. a se repezi sa imbratzisheze (pe cineva); a arata (cuiva) dragoste (exagerata).

ai sari (cuiva) inima din loc expr. 1. a se speria foarte tare. 2. a se emotziona puternic.

ai sari (cuiva) in cap expr. a certa (pe cineva).

ai sari (cuiva) mushtarul / tzandara expr. a se enerva.

ai sari (cuiva) ochii din cap expr. a suferi ingrozitor.

ai sari bazdacul expr. a se infuria.

ai sari icra din biboantza expr. (er. d. femei) a avea orgasm.