5 definitzii pentru tzicnire
Dictzionare explicative
Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.
tzicnire sf [At: ARGHEZI S. IX 37 / Pl: ~ri / E: tzicni] (Rar) 1 (Pop) Lovire ushoara a unui obiect (producand un zgomot sau fisurandul). 2 (Reg) Ciocnire (a paharelor) in semn de urare. 3 (Ivr; d. arme de foc) Producere a unui rateu. 4 (Ivr; d. artere) Plesnire. 5 (Fam; fig) Pierdere a capacitatzii de judecata Si: scranteala (fam) tzacaneala (6) tzicneala (1). 6 (Reg) Gasire a cuiva din intamplare. 7 (Reg) Mishcare brusca a plutei unditzei sau a unditzei atunci cand peshtele mushca din momeala. 8 (Reg; d. oameni) Clintire din loc.
TZICNÍ tzicnesc vb. IV. Refl. (Fam.) Ashi pierde puterea de judecata; a innebuni a se sminti. a se zapaci a se tzacani. Cf. scr. ciknuti.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adaugata de valeriu
- actziuni
A SE TZICNÍ ma ~ésc intranz. fam. A pierde facultatea de a judeca normal; ashi ieshi din mintzi; a se sminti; a se scranti; a innebuni; a se trasni; a se aliena. /cf. sb. ciknuti
- sursa: NODEX (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
Dictzionare morfologice
Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).
tzicní vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. tzicnésc imperf. 3 sg. tzicneá; conj. prez. 3 sg. shi pl. tzicneásca
- sursa: Ortografic (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
Dictzionare relatzionale
Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).
TZICNÍ vb. v. innebuni.
- sursa: Sinonime (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
infinitiv lung (IL107) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
tzicni, tzicnescverb
- 1. Ashi pierde puterea de judecata; a se sminti a se zapaci a se tzacani. DEX '09 DLRLCsinonime: innebuni
etimologie:
- ciknuti DEX '98 DEX '09