SANATÓS OÁSA sanatoshi oase adj. 1. Care se bucura de sanatate deplina care nu sufera de nicio boala sau infirmitate; teafar zdravan. ◊ Loc. vb. A se face sanatos = a se insanatoshi. ◊ Expr. A nu fi sanatos (la minte) = a fi (cam) nebun zanatic. Sal (sau sa o etc.) portzi sanatos sau sanatoasa = urare adresata cuiva care poarta o haina sau o incaltzaminte noua. Sa fii sanatos = a) formula de urare sau de multzumire; b) treaba ta nu ai decat! (Fam.) A nu fi sanatos daca... = a nu se putea abtzine de la ceva (rau) ai sta in fire sa faca ceva (rau). (Adverbial) A rade sanatos = a rade cu pofta din toata inima. ♦ (Despre plante fructe etc.) Care nu este stricat sau atacat de vreo boala; nevatamat in buna stare. ♦ (Despre obiecte) Care nu este atins de nicio stricaciune; care este in buna stare; intreg intact; solid rezistent. ♦ Fig. Bine consolidat cu prestigiu; durabil; intangibil. ♦ Fig. Care nu este alterat moraliceshte; cinstit onest corect. 2. Prielnic sanatatzii; salubru. ♦ (Substantivat f.; in expr.) A o lua (sau a o rupe a o shterge) la sanatoasa = a o lua la fuga a pleca repede pentru a nu patzi ceva. 3. Fig. intzelept bun cu (sau de) bun simtz; potrivit indicat recomandabil. ♦ (Despre actziuni activitatzi) Serios temeinic. Lat. *sanitosus (<sanus).

sanatos ~oasa [At: CORESI EV. 217 / V: (irg) san~ sin~ / Pl: ~oshi ~oase / E: ml sanitosus] 1 a (D. fiintze d. corpul sau partzi ale corpului lor) Care se bucura de sanatate (1) deplina care nu sufera de nici o boala sau infirmitate. 2 a (Ilv) A (se) face ~ A (se) insanatoshi. 3 a (Pop; ie) A se lega (de cineva) k boala (sau a se agatza k moartea) de om(ul) ~ A aduce cuiva invinuiri (nejustificate). 4 a (Pop; iae) A cauta (cuiva) prilej de cearta. 5 a (Fam; ie) A nu fi ~ daca... A nu se putea abtzine sau retzine de la ceva (rau). 6 a (Fam; iae) A nu se simtzi bine pana nu face sau nu spune ceva (rau). 7 a (Reg; ie) Nui boala ~oasa Se spune despre o boala grava. 8 a Care denota sanatate (1). 9 sn Ceea ce este sanatos (1). 10 a (D. oameni; shis ~ la minte) Care este in deplinatatea facultatzilor mentale. 11 a (D. minte ratziune) Care reactzioneaza in mod normal firesc. 12 a (D. oameni) Intzelept. 13 a (D. plante fructe produse vegetale etc.) Care este neatins de boala. 14 a (D. plante fructe produse vegetale etc.) Care este in buna stare intreg neatins nevatamat. 15 a (Pex) Care are un aspect placut. 16 a (Pan; d. obiecte) Care este in buna stare intact solid rezistent trainic. 17 a (D. oameni caracterul lor etc.) Care este nealterat din punct de vedere moral. 18 a Care este prielnic sanatatzii. 19 a (Fig) Care este asha cum trebuie sa fie adecvat nimerit potrivit recomandabil. 20 a (Fig) Care este util folositor. 21 sf (Ie) A o lua (sau inv a se apuca de ori fam a o apuca la a o shterge la a o rupe la etc.) ~oasa A fugi in mare graba (shi pe furish) de undeva Si: a o rupe la fuga. 22 a (Fig) Care are o mare amploare o mare bogatzie o mare consistentza o mare intensitate etc. 23 a (Fig) Care depasheshte anumite limite normale. 24 a (Is) Ras ~ Ras puternic din toata inima. 25 av (Ie) A rade ~ A rade cu pofta din toata inima.

SANATÓS OÁSA sanatoshi oase adj. 1. Care se bucura de sanatate deplina care nu sufera de nici o boala sau infirmitate; teafar zdravan. ◊ Loc. vb. A se face sanatos = a se insanatoshi. ◊ Expr. A nu fi sanatos (la minte) = a fi (cam) nebun zanatic. Sal (sau sa o etc.) portzi sanatos sau sanatoasa = urare adresata cuiva care poarta o haina sau o incaltzaminte noua. Sa fii sanatos = a) formula de urare sau de multzumire; b) treaba ta nu ai decat! (Fam.) A nu fi sanatos daca... = a nu se putea abtzine de la ceva (rau) ai sta in fire sa faca ceva (rau). (Adverbial) A rade sanatos = a rade cu pofta din toata inima. ♦ (Despre plante fructe etc.) Care nu este stricat sau atacat de vreo boala; nevatamat in buna stare. ♦ (Despre obiecte) Care nu este atins de nici o stricaciune; care este in buna stare; intreg intact; solid rezistent. ♦ Fig. Bine consolidat cu prestigiu; durabil; intangibil. ♦ Fig. Care nu este alterat moraliceshte; cinstit onest corect. 2. Prielnic sanatatzii; salubru. ♦ (Substantivat f.; in expr.) A o lua (sau a o rupe a o shterge) la sanatoasa = a o lua la fuga a pleca repede pentru a nu patzi ceva. 3. Fig. Intzelept bun cu (sau de) bunsimtz; potrivit indicat recomandabil. ♦ (Despre actziuni activitatzi) Serios temeinic. Lat. *sanitosus (< sanus).

SANATÓS OÁSA sanatoshi oase adj. 1. Care se bucura de sanatate deplina; care nu sufera de nici o boala sau infirmitate; al carui organism functzioneaza normal; teafar. Te gaseshti sanatos intre ai tai infashurat de dragoste. SAHIA N. 53. Bucuria lui crescu cind vazu k fetele i erau sanatoase. ISPIRESCU L. 52. SHi sa shtii cas sanatos K multzamind lui Christos Te sarut Doamna frumos. EMINESCU O. I 149. (Glumetz) Nui nemica stapine zise calul. Capul dear fi sanatos k belele curg girla. CREANGA P. 219. ◊ (Urmat de comparatzii care intaresc ideea) Era voinic sanatos k piatra minca bine fara sa aleaga dormea dus. CALINESCU E. 110. Astadimineatza eram sanatos k marul plecai din casa mea de la mama mea shi de la fratzii mei. RETEGANUL P. I 24. ◊ Expr. A nu fi sanatos (la minte) = a fi (cam) nebun zanatic. (Adverbial in expr.) A ride sanatos = a ride cu pofta din toata inima. Ne faceam teatru la noi acasa asha cum ne pricepeam shi sa ma crezi k rideam sanatos shi nu ne tzinea nici o cheltuiala. STANOIU C. I 120. ◊ (In formule de urare shi de salut) Ramii sanatoasa cucoana Cami iau geamantanul shi plec. TOPIRCEANU B. 61. Unchiashul cum ia vazut de departe a ieshit sai intimpine shi totodata lea zis: Bineatzi venit sanatoshi! ISPIRESCU L. 1. Mergi sanatoasa mamuca zise cel mic cu lacrimi in ochi. CREANGA P. 20. Sa fii bade sanatos K miai multzamit frumos! JARNÍKBIRSEANU D. 379. Sal (sa o etc.) portzi sanatos (sau sanatoasa) urare adresata cuiva care imbraca o haina noua. ◊ Fig. Fireai bolta sanatoasa Multe fete faci frumoasa. JARNÍKBIRSEANU D. 441. ◊ (Substantivat) Am adormit mort shi deabia a doua zi pe la toaca mam trezit sanatos k totzi sanatoshii. CREANGA A. 16. ◊ (In constructzii cu verbe k «a face» «a fi» «a merge» etc. formeaza expresii care arata indiferentza in fatza unei persoane a unei situatzii etzc.) Apoi eu bre is insurat shi am un drac de muiere care umbla calare shi da cu pushca k shi mine. Sa fitzi sanatoshi! zise Lepadatu fara sa priveasca pe cel cei vorbea. SADOVEANU O. A. III 65. Eu sint Ftorivist Timofti Circioc... Dta sa fii sanatos... cemi pasa? ALECSANDRI T. 642. Inapoi iam poruncit Peun spic verde de ovaz Sa sensoare sanatos! JARNÍKBIRSEANU D. 98. 2. (Despre plante mai ales despre fructe) Care nu este stricat sau atacat de vreo boala; nevatamat intreg in buna stare. Nu toata nuca are miez bun shi sanatos = sa nu judecam pe cineva numai dupa infatzishare. ◊ (Rar despre obiecte) Il gasi pe Chiriac... ciocanind un ulcior smaltzuit... k sa arate unei cumparatoare k este sanatos intreg. CAMIL PETRESCU O. II 672. Lemnul din care se face... hadaragul trebuie sa fie sanatos virtos. PAMFILE A. R. 199. 3. Prielnic sanatatzii salubru; nevatamator. Era o casa sanatoasa dar oamenii din partea locului o gaseau urita. CAMIL PETRESCU O. I 71. Dai unui om flamind un prinz cu care ishi poate foarte bine potoli foamea mincind tot lucruri simple dar sanatoase shi curat gatite. ODOBESCU S. III 39. ◊ Fig. Fugai rushinoasa dai sanatoasa. CREANGA P. 23. ◊ (Adverbial) Asha se bea... shi e mai sanatos. SAHIA N. 57. ◊ (Substantivat f. in expr.) A o lua (a o rupe rar a o shterge sau a o tuli) la sanatoasa = a o lua la fuga a o shterge din vreme (inainte de a o patzi). Cind ishi intoarse capul shi vazu in gura peshterii doi ochi dushmanoshi infiptzi intrun groaznic cap de urs Anichit... o rupse la sanatoasa. STANOIU C. I. 158. Copiii cum vazura k ramin singuri cu dascalul o shtersera la sanatoasa. CARAGIALE S. 15. 4. Fig. Intzelept bun. Dind uitarii sanatoasele dar asprele legi ale intzelepciunii ishi petrecuse viatza in dezmierdari lumeshti. ODOBESCU S. III 34. Drept aceea va rugam SHi sfat sanatos va dam. TEODORESCU P. P. 178. ◊ (Adverbial) Noi insa ceshtialaltzi cari judicam sanatos... ne vedem de treaba. ODOBESCU S. III 49.

SANATÓS¹ adv. 1) In mod ratzional. A judeca ~. 2) pop. In ritm sustzinut intensiv. A manca ~. /<lat. sanitosus

SANATÓS² ~oása (~óshi ~oáse) 1) Care nu este bolnav de nimic. ◊ ~ tun foarte sanatos. A nu fi ~ la minte a fi (cam) nebun; zalud; smintit. Sa fii ~! a) formula de urare; b) treaba ta; ma rog; nu ai decat. Sai (sau so) portzi ~ se spune unei persoane care imbraca ceva nou. 2) (despre aer clima etc.) Care are o actziune favorabila asupra organismului; prielnic sanatatzii; salubru. ◊ Atmosfera ~oasa ambiantza favorabila. 3) Care are un temei serios; sprijinit pe o baza solida;temeinic. O judecata ~oasa. /<lat. sanitosus

sanatos a. 1. care se tzine bine care e de o buna constitutziune: o minte sanatoasa intrun corp sanatos; 2. care nu e corupator: cartzi sanatoase; 3. bun pentru sanatate: hrana sanatoasa; 4. fig. conform ratziunii justitziei: judecata invatzatura sanatoasa; 5. folositor: fuga e rushinoasha dar sanatoasa; a o lua la sanatoasa a fugi din rasputeri. [Abstras din sanatate]. ║ adv. cu bine: mergi ramai sanatos!

sanatós oasa adj. (mlat. shi vlat. sanitosus. Cp. cu neapol. sanetuso gascon sanetous sard. sud sanidosu shi cu rom. calamitos). Pli de sanatate zdravan: om sanatos. Zdravan voĭnic robust: om de o constitutziune sanatoasa. Igienic salubru folositor sanatatziĭ: nutriment aer sanatos. Fig. Folositor sufletuluĭ moral: carte sanatoasa. Drept logic echilibrat: minte sanatoasa in corp sanatos. Folositor bun: fugaĭ rushinoasa daĭ sanatoasa. (Prov.). A o lua la sanatoasa (Iron.) a o rupe de fuga a fugi grabnic a spala putina de frica. K formula de adiio: ramiĭ sanatos (sanatoasa) raminetzĭ sanatoshĭ (sanatoase)!

sanatos ~oasa a vz sanatos

sinatos ~oasa a vz sanatos

+sanatos² adv.

sanatós adj. m. pl. sanatóshi; f. sanatoása pl. sanatoáse

sanatós adj. m. pl. sanatóshi; f. sg. sanatoása pl. sanatoáse

+lua la sanatoasa (a o ~) (a fugi) (fam.) (desp. lua) loc. vb. v. lua; ind. perf. c. 1 am luato la sanatoasa; imper. 2 sg. afirm. iao la sanatoasa; ger. luando la sanatoasa (desp. luand)

SANATÓS adj. 1. (pop.) nebolit. (Sunt perfect ~.) 2. v. zdravan. 3. v. normal. 4. v. curat.

SANATÓS adj. v. adecvat bun chibzuit conform convenabil corespunzator cuvenit folositor gandit grozav indicat intzelept judicios nimerit oportun potrivit ratzional recomandabil recomandat rezonabil socotit strashnic teribil util zdravan.

SANATÓS adj. adv. v. serios staruitor temeinic.

SANATOS adj. 1. (pop.) nebolit. (Sint perfect ~.) 2. intact intreg neatins nevatamat teafar valid zdravan (pop.) nestricat (inv. shi reg.) nebintuit (reg.) neted. (A scapat ~ din accident.) 3. intreg normal zdravan. (Eshti om ~ itzi dai seama ce ai facut?) 4. bun curat nealterat nestricat nevatamator neviciat oxigenat ozonat proaspat pur purificat salubru tare. (Aer ~.)

sanatos adj. v. ADECVAT. BUN. CHIBZUIT. CONFORM. CONVENABIL. CORESPUNZATOR. CUVENIT. FOLOSITOR. GINDIT. GROZAV. INDICAT. INTZELEPT. JUDICIOS. NIMERIT. OPORTUN. POTRIVIT. RATZIONAL. RECOMANDABIL. RECOMANDAT. REZONABIL. SOCOTIT. STRASHNIC. TERIBIL. UTIL. ZDRAVAN.

sanatos adj. adv. v. SERIOS. STARUITOR. TEMEINIC.

Sanatos ≠ bolnav nesanatos stricat suferind

sanatos virtos Sanatos a fost explicat corect dupa parerea mea de DU k format regresiv din sanatate. Apoi a intervenit Candrea in Consonantismul p. 2728 pentru a reconstrui un lat. *sanitosus pornind de la compararea cu citeva forme dialectale italiene shi franceze shi cu una albaneza. Explicatzia aceasta a fost adoptata de Pushcariu EW (shi de TDRG REW) care o completeaza astfel: „pentru *sanitatosus” forma reconstruita la puterea a doua (cu care CADE se arata de acord). DLRM totushi ramine la formula lat. *sanitosus < sanus (cu ce sufix?). Scriban noteaza destul de putzin clar mlat. shi vlat. sanitosus fara asterisc. Pentru a da pondere etimologiei alese mai multzi autori pun in paralela explicarea lui virtos. SHi aici DU porneshte de la romana vazind in virtos un derivat regresiv de la virtute in timp ce Pushcariu EW (urmat de TDRG) reconstruieshte un rom. *virtutos derivat de la virtute. Densusianu Hdlr. I p. 195 ia k punct de plecare lat. uirtuosus (care in latina vulgara ar fi ajuns sa caracterizeze fortza fizica); Pushcariu loc. cit. contesta existentza cuvintului latin (e mai putzin acceptabil decit *sanitatosus?) care nici nar corespunde regulilor de formare a cuvintelor in latineshte. in REW virtos nu e inserat dar etimologia propusa de Densusianu este admisa de Scriban de Cioranescu shi de DLRM. Acesta din urma agrementeaza insa pe uirtuosus cu un asterisc deshi acad. Iorgu Iordan aratase in Diftongarea... k termenul e atestat in latineshte. CADE mai curajos construieshte (s. v. sanatos) un lat. *uirtutosus (acesta intradevar contravine regulilor de formare a cuvintelor in limba latina caci nu exista nici un exemplu de formatzie in tutosus sau tatosus. Mai adaug k ErnoutMeillet au avut grija sa arate k pentru un derivat de felul lui calamitosus de la calamitas nu e nevoie sa presupunem un intermediar *calamitatosus). Un ultim amanunt: sensul de „putere” nu a aparut in latina vulgara ci e cel primitiv al cuvintului uirtus.

MENS SANA IN CORPORE SANO (lat.) minte sanatoasa in corp sanatos Iuvenal „Satirae” X 356. Omul intzelept aspira la o minte sanatoasa shi un corp sanatos. Ulterior aceste cuvinte au devenit deviza educatziei fizice.

VIVE VALEQUE (lat.) sa traieshti shi sa fii sanatos Formula epistolara de incheiere.

a nu fi sanatos daca nu... expr. a nu se putea abtzine de la ceva rau ai sta in fire sa faca ceva rau.

a o lua la papuc / la picior / la sanatoasa expr. a fugi.

sanatos tun expr. (d. oameni) perfect sanatos.