INTZELÉPT EÁPTA intzeleptzi te adj. 1. (Adesea substantivat) Care este inzestrat cu intzelepciune care are mintea clara; cuminte deshtept. ♦ (Substantivat) Ganditor (antic) invatzat savant. ♦ (Despre infatzisharea actziunile sau manifestarile cuiva) Care exprima intzelepciune; izvorat din intzelepciune. 2. Prevazator chibzuit stapanit. Lat. intellectus.

intzelept¹ sn [At: PSALT. SCH. 526 / Pl: ~uri / E: ml intellectus] (Ivr) 1 Intelect. 2 Inteligentza.

intzelept² ~eapta [At: COD. VOR. 73/11 / V: ~tzal~ / Pl: ~ptzi ~e / E: ml intellectus a um] 16 smf a (Persoana) care este inzestrata cu intzelepciune (24). 7 a Inteligent. 8 a (Ivr) Cunoscator al unui lucru. 9 a Prevazator. 10 a Cumpatat. 11 a (Inv; d. fete shi femei) Virgina. 12 a (Inv) Sanatos la minte. 1314 sm Filozof (antic). 15 a (D. infatzishare atitudini) Care exprima intzelepciune. 16 a Izvorat din intzelepciune.

INTZELÉPT EÁPTA intzeleptzi te adj. 1. (Adesea substantivat) Care este inzestrat cu intzelepciune care are mintea clara; cuminte deshtept. ♦ (Substantivat) Filozof (antic). ♦ (Despre infatzisharea actziunile sau manifestarile cuiva) Care exprima intzelepciune; izvorat din intzelepciune. 2. Prevazator chibzuit stapanit. Lat. intellectus.

INTZELÉPT EÁPTA intzeleptzi te adj. 1. (Despre oameni) Inzestrat cu intzelepciune (1) cu o capacitate superioara de intzelegere shi judecare a lucrurilor pe baza cunoashterii shi a experientzei; cuminte. Peste ce profesor intzelept shi iscusit a dat! CREANGA A. 18. Punema de om cuminte Om cuminte shintzelept Dar cu jale maren piept! JARNÍKBIRSEANU D. 307. ◊ (Substantivat) Rostise pe «deocamdata» asta taraganindul k un intzelept. GALAN B. I 221. (Cu pronuntzare regionala) O frunte nalta pleshuva incretzita de gindiri ochii suri boltitzi adinc... i da aratarea unui intzalept din vechime. EMINESCU N. 52. Un intzalept... trebuie a indrepta greshalile altora. DRAGHICI R. 13. ♦ (Despre mintea infatzisharea actziunile sau manifestarile omului) Care exprima intzelepciune; plin de intzelepciune izvorit din intzelepciune datorit intzelepciunii. Azi de mine poate au nevoie Suflete acum fii intzelept! BENIUC V. 41. [Neculce] in marginile limbii simple shi intzelepte a adunat in cronica lui comori de frumusetzi artistice. SADOVEANU E. 12. Ruben ishi netezi incet barba shi o adinca intristare era scrisa pe fatza lui batrina shi intzeleapta. EMINESCU N. 55. Cumpana gindirii ai cumpanito drept Croind pe limba veche al tau sfat intzelept. BELDICEANU P. 134. 2. Prevazator chibzuit. Omul intzelept ishi cumpara iarna car shi vara sanie. ▭ Cred k ea e mai intzeleapta k tine shi nu va cere despartzirea! REBREANU R. I 233. ◊ (Adverbial) Socotise totushi k e mai intzelept sa inlature orice prilej de neplaceri neprevazute. STANOIU C. I. 77.

INTZELÉPT¹ ~tzi m. Persoana inzestrata cu capacitatea de a patrunde esentza legilor fundamentale ale naturii shi ale societatzii; cugetator; ganditor. /<lat. intellectus

INTZELÉPT² ~eápta (~éptzi ~épte) 1) (despre persoane) Care intzelege shi judeca drept; care are judecata sanatoasa; cuminte. 2) (despre manifestari ale oamenilor) Care este bine gandit; facut cu socoteala; chibzuit. /<lat. intellectus

intzelept a. 1. care vorbeshte sau lucreaza cu minte; 2. rezervat in purtare in apucaturi; 3. inspirat de intzelepciune: o reflectziune intzeleapta. ║ m. cel ce e intzelept: moartea nu surprinde pe intzelept; cei shapte intzeleptzi nume dat la 7 filozofi greci din secolul VI a. Cr. (Thales din Milet Solon Bias etc.). [Lat. INTELLECTUS].

Natan m. 1. profet trimis de Dzeu lui David spre ai imputa omorul lui Uria; 2. (intzeleptul) titlul unei tragedii celebre de Lessing.

intzelépt eápta adj. pl. eptzĭ epte (lat. intĕllĕctus part. d. intĕllégere a intzelege). Inteligent deshtept: un tzaran intzelept. Cult invatzat priceput: Egipteniĭ eraŭ intzeleptzĭ. Prudent care se conduce bine in vĭatza: un batrin intzelept. Intzelegator dócil cuminte: un copil intzelept. Care are caracteru intzelepcĭuniĭ intzeleptzesc de intzelept: raspuns intzelept. Subst. Savant filosof: ceĭ shapte intzeleptzĭ aĭ vechiĭ Greciĭ (Talete din Milet Pitac Biante Cleobul Misone Chilone shi Solone).

intzelépt adj. m. pl. intzeléptzi; f. intzeleápta pl. intzelépte

intzelépt adj. m. pl. intzeléptzi; f. sg. intzeleápta pl. intzelépte

intzelept leapta.

INTZELÉPT adj. s. adv. 1. adj. (livr. rar) sapient (pop.) iscusit (inv.) mandru preamandru. (Un om ~.) 2. s. filozof ganditor. (Cei shapte ~tzi ai lumii antice.) 3. adj. v. chibzuit. 4. adj. v. judicios. 5. adj. chibzuit cuminte deshtept inteligent. (O fapta ~eapta.) 6. adv. v. chibzuit.

INTZELEPT adj. s. adv. 1. adj. (livr. rar) sapient (pop.) iscusit (inv.) mindru preamindru. (Un om ~.) 2. s. filozof ginditor. (Cei shapte ~ ai lumii antice.) 3. adj. chibzuit cuminte socotit (pop.) mintos. (Om ~.) 4. adj. bun chibzuit folositor gindit judicios ratzional rezonabil socotit util (fig.) sanatos. (Un sfat ~.) 5. adj. chibzuit cuminte deshtept inteligent. (O fapta ~.) 6. adv. chibzuit cuminte intzeleptzeshte judicios ratzional. (A procedat ~.)

Intzelept ≠ neghiob nerod prost prostalau prostanac tont

DIVITIAE APUD SAPIENTEM VIRUM IN SERVITUTE SUNT APUD STULTUM IN IMPERIO (lat.) bogatzia este sclava omului intzelept shi stapana celui prost Seneca „De vita beata” 26 1.

IAROSLAV CEL INTZELEPT mare cneaz al Kievului (10161018 shi 10181054). Ia infrant pe pecenegi shi lituani intarind astfel hotarele de S shi de V ale statului. Sa luptat cu fratele sau impartzind statul (1026) dar ulterior la reunificat (1036). In 1051 la inscaunat pe Ilarion primul mitropolit rus. A stabilit legaturi dinastice cu multe case domnitoare europene. In timpul sau a fost intocmita culegerea de legi „Russkaia pravda”.

INTZELÉPT EÁPTA (lat. intellectus) adj. s. m. 1. Adj. Inzestrat cu intzelepciune. ♦ Care exprima intzelepciune; izvorat din intzelepciune. ♦ Prevazator chibzuit. 2. S. m. Nume dat ganditorilor antici. ♦ Cei shapte intzeleptzi (ai lumii) = shapte filozofi shi oameni de stat greci din sec. 76 i. Hr. Dupa traditzie aceshtia erau: Tales din Milet Pittacos Bias Cleobul Periandru Chilon shi Solon. Unii autori substituie ultimilor alte trei nume.