prevazator ~oare a [At: AMFILOHIE G. F. 78^r/6 / V: ~vidit~ priv~ privedit~ prividit~ / Pl: ~i ~oare / E: prevedea + ator] 1 (D. oameni) Care prevede shi preintampina un pericol o neplacere un necaz posibil. 2 (D. oameni) Care ishi ia toate masurile de prevedere pentru a evita orice neplacere posibila Si: circumspect grijuliuprecaut prudent. 3 (D. manifestari actziuni sau creatzii ale oamenilor) Care tradeaza precautzie Si: circumspect precaut prudent. 4 (Fiz; inv; if previditor priveditor prividitor privazator) Transparent. 5 (Ivr; if privazator) Care permite sa se poata vedea prin el la distantza.

PREVAZATÓR OÁRE prevazatori oare adj. (Despre oameni) Care prevede ce are sa se intimple shi ia dinainte masuri; care se ingrijeshte din timp de tot ce iar putea lipsi in viitor; prudent precaut. E multzumit cel putzin k a fost prevazator shi nu ia marturisit noua lui meserie. Nu trebuie sa shtie nimeni. SAHIA N. 105. ♦ (Despre faptele vorbele atitudinile oamenilor) Care dovedeshte prudentza. Zise cu acelashi glas potolit prevazator: azi el o fugit. Nu se mai intoarce in sat. DUMITRIU N. 176. Bogatzia aceasta... strinsa aici k deo mina prevazatoare. VLAHUTZA la TDRG. ♦ (Despre legi planuri etc.) in toate tzarile ce se bucura de legile intzelepte shi prevazatoare... vine un moment al anului cind dodata vinatoarea se inchide. ODOBESCU S. III 37.

PREVAZATÓR OÁRE adj. care prevede; prudent precaut. (dupa fr. prévoyant)

PREVAZATÓR ~oáre (~óri ~oáre) Care prevede eventualele consecintze (orientanduse bine in mediul inconjurator); care actzioneaza luand toate masurile de prevedere; precaut; prudent; circumspect. /a prevedea + suf. ~tor

prevazator a. care prevede cele viitoare shi iea masuri dinainte.

prevazatór oáre adj. Care prevede precaut: cel prevazator se pricepe sa evite multe pericule. V. prudent.

previditor ~oare a vz prevazator

privazator ~oare a vz prevazator

priveditor ~oare a vz prevazator

prividitor ~oare a vz prevazator

prevazatór adj. m. pl. prevazatóri; f. sg. shi pl. prevazatoáre

prevazatór adj. m. vazator

PREVAZATÓR adj. v. prudent.

PREVAZATÓR adj. v. diafan fin straveziu subtzire transparent vaporos.

PREVAZATOR adj. atent circumspect grijuliu precaut prudent vigilent (reg.) grijitor (inv.) grijnic priveghetor vegheat (fig.) neadormit treaz. (Om ~; atitudine ~.)

prevazator adj. v. DIAFAN. FIN. STRAVEZIU. SUBTZIRE. TRANSPARENT. VAPOROS.

Prevazator ≠ imprudent

HOC CAVERAT MENS PROVIDA REGULI (lat.) mintea prevazatoare a lui Regulus sa gandit la asta Horatziu „Ode” III 5 13. Elogiu adus clarviziunii senatorului Regulus care a salvat astfel Senatul de la luarea unei hotarari ce ar fi primejduit intrun viitor mai indepartat insashi existentza statului roman.