PRE¹ Element de compunere insemnand „inainte” „anterior” care serveshte la formarea unor substantive a unor verbe a unor adverbe shi a unor adjective. Din fr. pré.

PRE¹ Element de compunere care inseamna „inainte” „anterior” shi care serveshte la formarea unor substantive a unor verbe a unor adverbe shi a unor adjective. Din fr. pré.

PRE Element de compunere insemnind mai ales «inainte» «anterior» shi care serveshte la formarea unor substantive k: preincalzire shi a unor adjective k: prerevolutzionar precapitalist etc.

PRE Element prim de compunere savanta cu semnificatzia: 1. „anterior in timp” „anterior” „inainte de”. 2. „anterior in spatziu” „inainte de”. 3. „Evoluat” „ridicat” „eminent”. 4. „Superlativ” „foarte” „prea”. [< fr. pré cf. lat. prae].

PRE pref. 1. „anterior” (temporal shi spatzial). 2. „evoluat” „ridicat” „eminent”. 3. „superlativ”. (< fr. pré cf. lat. prae)

2) *pre (lat. prae) pref. care inseamna „inainte” k’n preistorie prestabilesc. V. ante.

pre Pref. verbal care indica repetitzia sau insistentza. Lat. per cf. de ex. sara „a pune sare” fatza de a presara „a imprashtia” sau „a risipi” linge „a da cu limba” fatza de a prelinge „a picura”. Sa confundat formal cu pre < lat. prae frecvent in formatzii neologice shi mai rar in formatzii traditzionale care arata anterioritatea: cf. seara „amurg” preseara „ajun”. Din cauza asemanarii a substituit uneori pref. sl. prĕ cf. pribeag primejdie prisaca (Nandrish R. istorica rom. II 407; Rosetti II 45).