SANATÓS OÁSA sanatoshi oase adj. 1. Care se bucura de sanatate deplina; care nu sufera de nici o boala sau infirmitate; al carui organism functzioneaza normal; teafar. Te gaseshti sanatos intre ai tai infashurat de dragoste. SAHIA N. 53. Bucuria lui crescu cind vazu k fetele i erau sanatoase. ISPIRESCU L. 52. SHi sa shtii cas sanatos K multzamind lui Christos Te sarut Doamna frumos. EMINESCU O. I 149. (Glumetz) Nui nemica stapine zise calul. Capul dear fi sanatos k belele curg girla. CREANGA P. 219. ◊ (Urmat de comparatzii care intaresc ideea) Era voinic sanatos k piatra minca bine fara sa aleaga dormea dus. CALINESCU E. 110. Astadimineatza eram sanatos k marul plecai din casa mea de la mama mea shi de la fratzii mei. RETEGANUL P. I 24. ◊ Expr. A nu fi sanatos (la minte) = a fi (cam) nebun zanatic. (Adverbial in expr.) A ride sanatos = a ride cu pofta din toata inima. Ne faceam teatru la noi acasa asha cum ne pricepeam shi sa ma crezi k rideam sanatos shi nu ne tzinea nici o cheltuiala. STANOIU C. I 120. ◊ (In formule de urare shi de salut) Ramii sanatoasa cucoana Cami iau geamantanul shi plec. TOPIRCEANU B. 61. Unchiashul cum ia vazut de departe a ieshit sai intimpine shi totodata lea zis: Bineatzi venit sanatoshi! ISPIRESCU L. 1. Mergi sanatoasa mamuca zise cel mic cu lacrimi in ochi. CREANGA P. 20. Sa fii bade sanatos K miai multzamit frumos! JARNÍKBIRSEANU D. 379. Sal (sa o etc.) portzi sanatos (sau sanatoasa) urare adresata cuiva care imbraca o haina noua. ◊ Fig. Fireai bolta sanatoasa Multe fete faci frumoasa. JARNÍKBIRSEANU D. 441. ◊ (Substantivat) Am adormit mort shi deabia a doua zi pe la toaca mam trezit sanatos k totzi sanatoshii. CREANGA A. 16. ◊ (In constructzii cu verbe k «a face» «a fi» «a merge» etc. formeaza expresii care arata indiferentza in fatza unei persoane a unei situatzii etzc.) Apoi eu bre is insurat shi am un drac de muiere care umbla calare shi da cu pushca k shi mine. Sa fitzi sanatoshi! zise Lepadatu fara sa priveasca pe cel cei vorbea. SADOVEANU O. A. III 65. Eu sint Ftorivist Timofti Circioc... Dta sa fii sanatos... cemi pasa? ALECSANDRI T. 642. Inapoi iam poruncit Peun spic verde de ovaz Sa sensoare sanatos! JARNÍKBIRSEANU D. 98. 2. (Despre plante mai ales despre fructe) Care nu este stricat sau atacat de vreo boala; nevatamat intreg in buna stare. Nu toata nuca are miez bun shi sanatos = sa nu judecam pe cineva numai dupa infatzishare. ◊ (Rar despre obiecte) Il gasi pe Chiriac... ciocanind un ulcior smaltzuit... k sa arate unei cumparatoare k este sanatos intreg. CAMIL PETRESCU O. II 672. Lemnul din care se face... hadaragul trebuie sa fie sanatos virtos. PAMFILE A. R. 199. 3. Prielnic sanatatzii salubru; nevatamator. Era o casa sanatoasa dar oamenii din partea locului o gaseau urita. CAMIL PETRESCU O. I 71. Dai unui om flamind un prinz cu care ishi poate foarte bine potoli foamea mincind tot lucruri simple dar sanatoase shi curat gatite. ODOBESCU S. III 39. ◊ Fig. Fugai rushinoasa dai sanatoasa. CREANGA P. 23. ◊ (Adverbial) Asha se bea... shi e mai sanatos. SAHIA N. 57. ◊ (Substantivat f. in expr.) A o lua (a o rupe rar a o shterge sau a o tuli) la sanatoasa = a o lua la fuga a o shterge din vreme (inainte de a o patzi). Cind ishi intoarse capul shi vazu in gura peshterii doi ochi dushmanoshi infiptzi intrun groaznic cap de urs Anichit... o rupse la sanatoasa. STANOIU C. I. 158. Copiii cum vazura k ramin singuri cu dascalul o shtersera la sanatoasa. CARAGIALE S. 15. 4. Fig. Intzelept bun. Dind uitarii sanatoasele dar asprele legi ale intzelepciunii ishi petrecuse viatza in dezmierdari lumeshti. ODOBESCU S. III 34. Drept aceea va rugam SHi sfat sanatos va dam. TEODORESCU P. P. 178. ◊ (Adverbial) Noi insa ceshtialaltzi cari judicam sanatos... ne vedem de treaba. ODOBESCU S. III 49.