BOLNÁV A bolnavi e adj. s. m. shi f. (Persoana) care sufera de o boala; (om) suferind beteag. [Acc. shi: (reg.) bólnav] Din bg. bolnav.

bolnáv ~a [At: CORESI EV. VI/4 / A shi: bol~ / Pl: i / E: bg болнав] 12 12 smf a (Persoana) care sufera de o boala Si: suferind. 3 a (Reg; fam; is) de oala Suferind de betzie. 4 a (Inv; fig) Justificat. 5 a (Trs) Milog. 6 a (Trs) Ciung. 7 a (Trs) Cu un membru rupt. 8 a (Trs) Infirm. 9 (Trs) a Care este incurabil. 10 a (Trs; inv) Suferind de o boala venerica.

BOLNÁV A bolnavi e adj. s. m. shi f. (Fiintza) care sufera de o boala; (om) suferind beteag. [Acc. shi: (reg.) bólnav] Din bg. bolnav.

BOLNÁV A bolnavi e adj. (in opozitzie cu sanatos) Atins de o boala; suferind. Sa doarma dus baiatul Bolnav shi obosit! IOSIF PATR. 35. El se vedea bolnav prapadit fara putere de a munci aruncat in izbelishtea nenorocirilor. VLAHUTZA O. A. I 102. Trimet sal intrebe de sanatate shi mi se raspunde k era greu bolnav in ashternut. GHICA SH. A. 84. ◊ (Urmat de determinari introduse prin prep. «de» aratind felul bolii sau partea corpului atinsa de boala) Bolnav de inima. Bolnav de friguri. ▭ Ochii i erau intunecatzi tulburi nestravezii cum sint uneori ochii celor bolnavi de piept. DUMITRIU N. 159. Nu intzeleg nimica... sa tinguit lelea Ileana privind cu indoiala ochii mari shi bolnavi de truda ai lui Alecutz. SADOVEANU N. F. 107. TZipenie de om nu le deschidea usha parca erau bolnavi de ciuma. CREANGA P. 73. ◊ Fig. Pe un pat sarac asuda intro lunga agonie Tinarul. O lampantinde limbavara shi subtzire Sfiriind in aer bolnav. EMINFSCU O. I 52. ◊ Expr. Bolnav de moarte sau bolnav mort = grav bolnav. Slaba shi stilcita cum era [macra] cazu la pat bolnava de moarte. CREANGA P. 13. ♦ (Substantivat) Iordache i zise Pirvului bolnavului... DUMITRIU B. F. 32. ◊ (Adverbial rar) Atzipise intrun somn bolnav de greu k o noapte imensa cu toate geamurile cerului inchise. POPA V. 153. Accentuat shi: (Mold. Transilv.) bólnav.

BOLNÁV A bolnavi e adj. (Adesea substantivat) Atins de o boala; suferind. ◊ Expr. Bolnav de moarte = grav bolnav. Bg. bolnav.

BOLNÁV ~a (~i ~e) shi substantival (despre fiintze) Care sufera de o boala; afectat de o boala; suferind. /<bulg. bolnav

bolnávrobót s. m. ◊ „Un profesor de la Facultatea de medicina din Tokio a pus la punct un bolnavrobot capabil sa simuleze simptomele catorva zeci de maladii.” Sc. 24 II 83 p. 5 //din bolnav + robot//

bolnáv adj. m. s. m. pl. bolnávi; adj. f. s. f. bolnáva pl. bolnáve

bolnáv adj. m. s. m. pl. bolnávi; f. sg. bolnáva pl. bolnáve

bolnav

bolnav.