RUSHÍNE s. f. 1. Sentiment penibil de sfiala de jena provocat de un insucces sau de o gresheala.^[1] ◊ Loc. adj. shi adv. Fara rushine = fara jena cu obraznicie. ◊ Expr. A muri de rushine sau ai plesni cuiva obrazul de rushine se spune cand cineva se simte foarte rushinat. Nai (sau nare) rushine sau nutzi (sau nui nu le etc.) e rushine (obrazului) se spune cuiva lipsit de bunsimtz obraznic nesimtzit nerushinat. 2. Rezerva modestie retzinere. ♦ Timiditate sfiiciune. 3. Ocara batjocura ofensa. ◊ Expr. A fi (sau a ramane a se da a se face sau a da pe cineva) de rushine sau a face cuiva rushine = a (se) face de ras a ajunge (sau a pune pe cineva) intro situatzie penibila. 4. Motiv de a se simtzi rushinat; necinste dezonoare umilintza. ◊ Expr. A patzi (o sau vreo) rushine = a ajunge de ocara sau de batjocura a suferi un lucru umilitor. (E) rushine sau (e) mai mare rushinea = (e) nepotrivit necorespunzator rushinos. A fi rushinea cuiva = a fi om de nimic de ale carui fapte cineva se rushineaza a fi cauza dezonoarei cuiva. 5. (Pop.) Denumire a organului genital la om shi la animale. ◊ Compus: rushineafetei = numele a doua plante erbacee din familia umbeliferelor cu tulpina acoperita de peri rigizi cu flori albe sau trandafirii dispuse in mici umbele; morcov salbatic (Daucus carota shi silvestris). Cf. lat. roseus. corectata

rushine² sf vz rashina

rushine sf [At: PSALT. HUR. 37^v/4 / Pl: (irg) ~ni / E: ns cf lat roseus „roshu”] 1 Sentiment de jena provocat de un insucces o gresheala etc. Si: (pop) rushinare (1) (irg) rushintza (ivr) rushineala. 2 (ilv) Ai fi (sau a i se face a avea) (Inv) ai fi (sau ai veni) cu (o) sau al prinde ~a A se rushina (1). 3 (Uneori interogativ retoric ; ie) Nai (nare etc.) ~ sau nutzi (nui etc.) e ~ (obrazului) Exprima dojana pentru un om obraznic sau nesimtzit. 4 (Ie) Satzi fie ~ obrazului Exprima reprobare. 5 Sfiala. 6 Modestie. 7 (D. cuvinte expresii; ila) De ~ Indecent. 89 (Iljv) Fara (de sau nici o) ~ Fara jena Si: cu obraznicie nerushinat. 10 Batjocura (2). 11 (Ie) A (se) face sau a fi (a ramane a (se) da etc.) de sau inv Ia) ~ (sau (de) ~a lumii a satului) (inv) a da in (sau peste) ~ sau a face (cuiva) ~ A (se) face de ras. 12 Reg; ie) A spala obrazul de ~ A ieshi cu fatza curata. 13 (Reg; ie) A lua ~a in nas A infrunta o situatzie neplacuta. 14 (Iae) A indrazni. 15 (Ie) ~a pamantului Calificativ dat unui om de nimic. Si: lepadatura scarba. 16 Motiv de a se simtzi umilit. 17 Situatzie dezonoranta in care se afla cineva Si: dezonorare (2) necinste umilintza. 18 (Inv; ila) Cu (sau plin de) ~ Dezonorat. 19 (Ivp; iljv) De sau cu (mare sau multa) ~ (In chip) (foarte) umilitor. 20 (Ial) Reprobabil. 21 (Ie) A patzi (o sau vreo) ~ (sau nob niscai ~ni) A ajunge de batjocura. 22 (Ie) E (sau reg shade sta) ~ sau (e) mare ~ (sau mai mare ~a) inv ~ este E nepotrivit. 23 (Iae) E umilitor. 24 (Ie) A fi ~a cuiva A fi un om de nimic de ale carui fapte cineva se rushineaza. 25 (Ivr) Necinste. 26 (Ivp) Organ genital (la oameni shi animale). 2728 (Bot; ic) ~afetelor ~a fetei Plante erbacee din familia umbeliferelor cu tulpina acoperita cu peri rigizi cu flori albe sau trandfirii in umbele in mijlocul carora se afla o floricica de un roshu inchis Si: buruianarushinii cinsteafetei morcovdecamp napgalbendecamp patrunjelsalbatic (Mol) rushinoasa (34) (Daucus carota shi d. silvestris) 29 (Bot; ic) ~afetei Rushinatoare (3) (Caucalis lappula). 30 (Reg; iae) Aglica (Spinarea filipendula). 31 (Ent; reg; iae) Gandac verdeauriu foarte lucitor care traieshte mai ales pe trandafiri Si: ileana (Cetonia aurata). 3233 (Bot; ic) ~fetelor Iarbaroshie (Polygonum lapathifolium shi persicaria). 34 (Bot; reg; ic) ~aursului Barba ursului (Equisetum arvense). 35 (Bot; reg; ic) ~amatzei Planta nedefinita mai indeaproape.

RUSHÍNE s. f. 1. Sentiment penibil de sfiala de jena provocat de un insucces sau de o gresheala. ◊ Loc. adj. shi adv. Fara rushine = fara jena cu obraznicie. ◊ Expr. A muri de rushine sau ai plesni cuiva obrazul de rushine se spune cand cineva se simte foarte rushinat. Nai (sau nare) rushine sau nutzi (sau nui nu le etc.) e rushine (obrazului) se spune cuiva lipsit de bunsimtz obraznic nesimtzit nerushinat. 2. Rezerva modestie retzinere. ♦ Timiditate sfiiciune. 3. Ocara batjocura ofensa. ◊ Expr. A fi (sau a ramane a se da a se face sau a da pe cineva) de rushine sau a face cuiva rushine = a (se) face de ras a ajunge (sau a pune pe cineva) intro situatzie penibila. 4. Motiv de a se simtzi rushinat; necinste dezonoare umilintza. ◊ Expr. A patzi (o sau vreo) rushine = a ajunge de ocara sau de batjocura a suferi un lucru umilitor. (E) rushine sau (e) mai mare rushinea = (e) nepotrivit necorespunzator rushinos. A fi rushinea cuiva = a fi om de nimic de ale carui fapte cineva se rushineaza a fi cauza dezonoarei cuiva. 5. (Pop.) Denumire a organului genital la om shi la animale. ◊ Compus: rushineafetei = numele a doua plante erbacee din familia umbeliferelor cu tulpina acoperita de peri rigizi cu flori albe sau trandafirii dispuse in mici umbele; morcov salbatic (Daucus carota shi silvestris). Cf. lat. roseus.

RUSHÍNE s. f. 1. Sentiment penibil de jena provocat de un eshec sau de o gresheala. Ash trebui sa ma ascund in fundul pamintului de rushine shi sa nu ma mai arat printre ei. SBIERA P. 180. Ishi mushca fata acum degetzelele... de ciuda shi de rushine dar navea ce face. CREANGA P. 294. ◊ Expr. Ai fi (rar a avea) sau a muri (ai plesni cuiva obrazul) de rushine se zice cind cineva se simte foarte rushinat cind incearca un sentiment de jena. Vasile nu indraznea nici sa mai cricneasca. Ii era rushine sa strige ajutor la vecini. BUJOR S. 93. SHi mai cami venea sal cirpesc dar miera rushine de lume. CARAGIALE O. I 45. Imi plesneshte obrazul de rushine cind gindesc cum am sa ma infatzoshez inaintea femeii celeia cu vorbe deacestea. CREANGA P. 172. Nai (nare etc.) rushine sau nutzi (nui etc.) e rushine (obrazului) se spune (uneori interogativretoric) in chip de dojana unui obraznic sau unui nesimtzitor. Nu mai avetzi nici rushine nici bunacuviintza. REBREANU R. I 145. Nu tzie rushine obrazului!... te tirguieshti pentru o cartofa. ALECSANDRI T. 750. 2. Rezerva modestie (impusa de respect de decentza de pudoare). Vazindune... spalatzi curat shi pieptanatzi cu rushinea zugravita in fatza shi cu frica lui dumnezeu in inima arunca o privire parinteasca spre noi. CREANGA A. 75. ◊ Loc. adj. shi adv. Fara rushine = fara jena cu obraznicie in mod nerushinat. Se legau de nevestele oamenilor fara rushine shi multzi barbatzi cu frica in oase nu ziceau nici pis. CAMIL PETRESCU O. II 49. Asha sintetzi mai fara rushine shi fara obraz. REBREANU R. II 82. ♦ Timiditate sfiiciune. Creanga marturisea a fi fost un baiat rushinos shi fricos shi de umbra lui. Dar totdeodata rushinea fiind un semn al temperamentului nervos era in stare de impotrivire shi minie. CALINESCU I. C. 40. 3. Ocara batjocura ofensa. Rushinea ce io facuse Vasile Baciu i se ashezase pe inima. REBREANU I. 35. Daca vazu tacu din gura shi inghitzi rushinea cei facura fratzii inaintea tatalui sau. ISPIRESCU L. 36. ◊ Expr. A fi (a ramine a se da a se face sau a da pe cineva a face pe cineva) de rushine sau a face cuiva rushine = a (se) face de ris a ajunge (sau a pune pe cineva) intro situatzie penibila. Baiatul nu la facut de rushine. REBREANU R. I 95. Sami aleg de barbat pe unul care sa faca tatalui meu imparatu rushine in lume? ISPIRESCU L. 173. Prea facuratzi neamul nostru de rushine shi ocara. EMINESCU O. I 151. 4. Motiv de a se simtzi rushinat; fapt situatzie umilitoare necinste dezonoare umilintza. Mai shti pacatul poate satzi iasa inainte vrun iepure ceva... shi popic! moi trezi cu tine acasa k shi cu fratetau shapoi atunci rushinea ta na fi proasta. CREANGA P. 187. [Hasanpasha] merse deshi ascunse rushinea intrun cring spinos de unde deabia a doua zi indrazni sa iasa la ai sai. BALCESCU O. I 201. Aoleo shi vai de mine Ash juca shi nu shtiu bine; Mash lasa shi iar numi vine K mie frica de rushine. JARNÍKBIRSEANU D. 419. ◊ Expr. A patzi (o sau vreo) rushine = a ajunge de ocara sau de batjocura. Sa nu dai ochi cu mine Cai patzi zau o rushine. ALECSANDRI T. I 191. Drag mii jocul rominesc Dar nu shtiu cum sal pornesc; SHi de nu loi porni bine Lesne voi patzi rushine! JARNÍKBIRSEANU D. 359. (E) rushine sau (e) mai mare rushinea = (e) nepotrivit necorespunzator umilitor rushinos. Ar fi mai mare rushinea sa lipsesc eu cind shtitzi doar bine ceam patzit eu... REBREANU R. II 112. O tzine intruna cai mai mare rushinea sa pleci tu deacasa satzi pierzi vremea pe ulitzile Bucureshtilor shi sa te faci de risul negustorilor. SP. POPESCU M. G. 53. Baiat de noua ani shi nici macar sa citeasca nu shtie?... Astai rushine. VLAHUTZA O. A. 428. E rushine sa nu shtii limba ta. NEGRUZZI S. I 4. A fi rushinea cuiva = a fi om de nimic netrebnic ticalos de ale carui fapte cineva se rushineaza. Ah! el e rushinea shi nenorocirea maicei sale! NEGRUZZI S. I 28. A da cinstea pe rushine v. cinste.

RUSHÍNE ~i f. 1) Senzatzie sau sentiment de neplacere amestecata cu jena cauzate de o situatzie penibila. ◊ Ai fi (sau a avea) ~ a se rushina. A nu avea (nici un pic de) ~ se spune despre un om obraznic lipsit de bunsimtz. A muri (sau a intra in pamant ai plesni cuiva obrazul) de ~ a se simtzi foarte rushinat. Nu tzie ~ (obrazului sau la obraz) satzi fie ~ se spune pentru a mustra pe cel care a savarshit o fapta reprobabila. 2) Sentiment de decentza in relatziile sociale; rezerva in comportare determinata de bunacuviintza; pudoare. ◊ Fara ~ in mod obraznic. Cu ~ cu modestie; cu sfiala. 3) Situatzie injositoare umilitoare; necinste; dezonoare. ◊ A se face (sau a se da) de ~ a se compromite. A face (sau a da) de ~ (pe cineva sau ceva) a submina cinstea (cuiva sau a ceva). Ce ~! se spune cand se creeaza o situatzie care dezonoreaza in mod grav pe cineva. (E) mai mare ~ea este ceva (foarte) rushinos. A patzi o ~ a) a ajunge intro situatzie umilitoare dezonoranta; b) a nu izbuti in ceva. A fi ~ea cuiva se spune despre un om netrebnic care dezonoreaza pe altii. [G.D. rushinii] /cf. lat. roseus

rushine f. 1. sentiment penibil excitat in suflet prin idea sau temerea de necinste; 2. dezonoare: ne face mare rushine; 3. pudoare: n’are nicio rushine; 4. Bot. rushinea fetei floricica violeta numita in Mold. morcov salbatic (Daucus silvestris). [Lit. rosheatza roshirea fetzei act care insotzeshte mai totdeauna acest sentiment sufletesc].

rushíne shi (vechĭ) rushúne f. (lat. *rosio ónis d. róseus trandafiriŭ rom rosh. Turburare a sufletuluĭ cauzata de frica de ridicul saŭ de dezonoare shi caracterizata pin gramadirea singeluĭ in fatza: a se sinucide de rushine om fara rushine. Persoana saŭ lucru care cauzeaza rushine: acest fiŭ e rushinea familiiĭ. A face rushine cuĭva aĭ aduce dezonoare: fapta asta itzĭ face rushine. A da cinstea pe rushine a te compromite a perde cinstea. A face pe cineva de rushine al face saĭ fie rushine al lasa rushinat. A raminea de rushine a raminea rushinat. Maĭ mare rushinea saŭ rushinea mare (exclamativ) e lucru de rushine! V. pudoare turpitudine.

rushíne s. f. g.d. art. rushínii

rushíne s. f. g.d. art. rushínii

RUSHÍNE s. 1. v. jena. 2. v. timiditate. 3. v. bunacuviintza. 4. v. jignire. 5. injosire umilintza. (Ce ~ a suportat!) 6. v. dezonoare. 7. batjocura ocara (inv. shi pop.) mascara (inv.) necinste. (Sa facut de ~.) 8. (BOT.) rushineafetei (Daucus carota shi silvestris) = (reg.) buruianarushinii cinsteafemeilor cinsteafetei morcovdecamp morcovsalbatic patrunjelsalbatic (prin Mold.) rushinoasa.

RUSHINE s. 1. jena sfiala sfiiciune stinghereala stinjeneala stinjenire (pop.) rushinare (inv. shi reg.) rushintza (inv.) stideala stidintza stidire. (Un sentiment de ~.) 2. sfiala sfiiciune timiditate (rar) sfiire sfioshenie (inv.) sfiintza. (~ unui copil.) 3. decentza jena maniera pudoare sfiala bunacuviintza (rar) pudicitate (latinism rar) pudicitzie. (Nu are nici un pic de ~.) 4. afront injurie insulta jignire ocara ofensa umilintza (livr.) ultraj vexatziune (pop.) hula sudalma suduitura (inv.) basau dosada infruntare necinste obida (fig.) atingere (livr. fig.) lezare. (O ~ adusa cuiva.) 5. injosire umilintza. (Ce ~ a suportat!) 6. dezonoare necinste (pop.) ocara (inv. shi reg.) ponos ponoslu. (Nu poate indura ~.) 7. batjocura ocara (inv. shi pop.) mascara (inv.) necinste. (E o adevarata ~ pentru el.) 8. (BOT.) rushineafetei (Daucus carota shi silvestris) = (reg.) buruianarushinii cinsteafemeilor cinsteafetei morcovdecimp morcovsalbatic patrunjelsalbatic (prin Mold.) rushinoasa.

Rushine ≠ cinste nerushine

HONNI SOIT QUI MAL Y PENSE (fr.) rushine cui gandeshte ceva rau in privintza aceasta Deviza a Ordinului jartierei creat in 1384 de regele Eduard al IIIlea al Angliei in onoarea favoritei sale Joan de Salisbury. Cuvintele au fost rostite de rege k replica la zambetele malitzioase ale curtenilor cand aceasta in timpul unui bal shia pierdut jartiera. Indemn ironic de a nu comenta defavorabil o exprimare sau o situatzie ambigua.

a da cinstea pe rushine expr. a comite o fapta reprobabila.

ai plesni (cuiva) obrazul de rushine expr. ai fi (cuiva) foarte rushine.