ofensa sf [At: NEGULICI / Pl: ~se / E: fr offense] 12 Cuvant sau fapta jignitoare Si: injurie insulta jignire.

OFÉNSA ofense s. f. Cuvint sau fapta jignitoare; insulta jignire injurie. Nu pierdea prilejul sa le arunce o ofensa. C. PETRESCU C. V. 99. Asta o consider k o ofensa adusa autoritatzilor portului. BART S. M. 103. Ofensa nemaiauzita o tzinuse secreta. IBRAILEANU A. 22.

OFÉNSA s.f. Comportare fapta exprimare expresie jignitoare; jignire insulta injurie. [< fr. offense cf. lat. offensa].

OFÉNSA s. f. cuvant fapta jignitoare; insulta injurie. (< fr. offense lat. offensa)

OFÉNSA ~e f. Vorba sau fapta ofensatoare; insulta. ◊ A aduce (cuiva) o ~ a ofensa; a jigni. [G.D. ofensei] /<fr. offense

ofensa f. insulta cu vorba sau cu fapta.

*ofénsa f. pl. e (fr. offense d. lat. offensa). Vorba saŭ purtare care ofenseaza actziunea de a ofensa.

ofénsa s. f. g.d. art. ofénsei; pl. ofénse

ofénsa s. f. g.d. art. ofénsei; pl. ofénse

OFÉNSA s. v. jignire.

OFENSA s. afront injurie insulta jignire ocara rushine umilintza (livr.) ultraj vexatziune (pop.) hula sudalma suduitura (inv.) basau dosada infruntare necinste obida (fig.) atingere (livr. fig.) lezare. (Nu poate suporta ~ ce ia fost adusa.)

ofénsa (ofénse) s. f. Injurie insulta. Fr. offense. Der. ofensa vb. din fr. offenser; ofensator adj. (insultator); ofensiv adj. din fr. offensif; ofensiva s. f. din fr. offensive; inofensiv adj. din fr. inoffensif.

OFENSA. Subst. Ofensa insulta insultare jignire lezare (fig.) injurie ocara (pop.) invectiva ultragiere ultraj afront vexatziune (livr.); crima de lezmajestate. Injurare dracuire; injuratura sudalma (pop.) suduitura (pop.) hula (pop.). Injosire umilire. Adj. Ofensator ofensant (rar) insultator jignitor injurios ocaritor (inv.) vexatoriu (livr.). Ofensat lezat (fig.) insultat jignit ofuscat (fam.) vexat (livr.). Vb. A ofensa a insulta a jigni a invectiva a ultragia ai da (ai spune) (cuiva) o pupaza in obraz a leza (fig) a vexa (livr.). A se ofensa a se simtzi jignit a se ofusca (fam.). A (se) injura a (se) sudui (pop.) a (se) dracui a (se) ocari a (se) blestema a huli (pop.). V. batjocura blestem defaimare discreditare impolitetze umilintza.