Definitzia cu ID-ul 965189:
Dictzionare specializate
Explica intzelesuri specializate ale cuvintelor.
OFENSA. Subst. Ofensa insulta insultare jignire lezare (fig.) injurie ocara (pop.) invectiva ultragiere ultraj afront vexatziune (livr.); crima de lezmajestate. Injurare dracuire; injuratura sudalma (pop.) suduitura (pop.) hula (pop.). Injosire umilire. Adj. Ofensator ofensant (rar) insultator jignitor injurios ocaritor (inv.) vexatoriu (livr.). Ofensat lezat (fig.) insultat jignit ofuscat (fam.) vexat (livr.). Vb. A ofensa a insulta a jigni a invectiva a ultragia ai da (ai spune) (cuiva) o pupaza in obraz a leza (fig) a vexa (livr.). A se ofensa a se simtzi jignit a se ofusca (fam.). A (se) injura a (se) sudui (pop.) a (se) dracui a (se) ocari a (se) blestema a huli (pop.). V. batjocura blestem defaimare discreditare impolitetze umilintza.