PROST PROÁSTA proshti proaste adj. s. m. shi f. 1. Adj. s. m. shi f. (Om) lipsit de inteligentza fara judecata fara minte; natarau nerod tont prostanac. ◊ Expr. Un prost shi jumatate = foarte prost. A face pe prostul = a simula prostia. ♦ (Om) care se increde ushor; (om) naiv credul. ◊ Expr. Ashi gasi prostul = ashi gasi omul care sal poata inshela ushor care sal poata duce de nas. 2. Adj. s. m. shi f. (Inv. shi pop.) (Persoana) fara shtiintza de carte; (om) neinvatzat ignorant. ♦ (Om) lipsit de rafinament; (om) simplu neevoluat. 3. Adj. De conditzie sociala modesta din popor de jos de rand. ◊ (In trecut) Soldat prost = ostash fara grad; soldat. 4. Adj. Obishnuit comun. ♦ De calitate inferioara lipsit de valoare. 5. Adj. (Adesea adverbial) Care nu este asha cum trebuie (din punct de vedere calitativ functzional etc.); necorespunzator nesatisfacator. ♦ (Adverbial; in legatura cu verbul „a vorbi”) Stricat incorect. ♦ (Despre situatzii shtiri intamplari etc.) Neplacut nefavorabil nenorocit. ♦ (Despre vreme) Nefavorabil rau. ♦ Nepriceput nepregatit neindemanatic intro meserie intro profesie etc. 6. Adj. Daunator; neprielnic. ◊ Expr. Gluma proasta (sau de prost gust) = gluma fara haz care supara jigneshte. Vorba proasta = vorba indrazneatza sau injurioasa; p. ext. cearta. Din sl. prostŭ.

prost proasta [At: CORESI EV. 347 / Pl: ~oshti ~oaste / E: slv простъ] 1 av (Ivr) Vertical. 2 av (Ivr) Din belshug. 34 av a (Inv; d. oameni shi manifestarile lor) (In mod) inocent. 56 av a (In mod) sincer. 78 av a (In mod) natural. 9 a Comun (25). 10 a (Icn) De importantza redusa. 11 av Intens.^[1] 12 a (Spc; ivr; d. ani) Care nu este bisect. 13 a (Spc; ivr; d. zile) Lucratoare. 14 a (Spc; inv; d. cuvinte) Simplu. 15 a (Ivp; d oameni) De conditzie sociala modesta. 16 a (Is) Soldat ~ Militar fara grade. 17 a (Pfm; is) Neam ~ Persoana lipsita de bunele maniere. 18 s (Spc; ivr) Iobag. 19 smf (Trs) TZaran. 20 a (Inv; d. limba) Popular. 21 a (D. obiecte materiale) Nesatisfacator din punct de vedere calitativ functzional etc. 2223 a av (Spc) (Care este) de calitate inferioara. 24 a (D. creatzii sau manifestari ale spiritului) Lipsit de valoare. 2526 a av (D. stari situatzii manifestari etc.) (Care evolueaza) in mod nefavorabil. 27 av (Ie) A se simtzi ~ A fi stanjenit. 28 av (Pe langa verbe k „a vorbi” „a pronuntza”) Incorect. 29 a (Spc; d. sanatate stare fizica a cuiva stari fiziologice) Care lasa de dorit. 3031 a av (Care este) modest k aspect Si: (inv) prostac (2) (ivr) prostatic¹ (5). 32 a (Irg; d. oameni shi infatzisharea lor) Urat. 33 a (D. bani) Care nu mai are putere de circulatzie. 34 a (Inv; d. bani) Care valora o patrime dintrun ban vechi. 35 a (Inv; is) Palma ~oasta Veche unitate de masura pentru lungime mai mica decat palma¹. 3637 smf a (D. oameni) (Persoana) fara shtiintza de carte Si: neinstruit (inv) neshtiut² (irg) prostav. 38 a (ivr; d. popoare natziuni colectivitatzi umane) Inapoiat. 39 a Lipsit de rafinament. 40 a (Nob; d. limbi) Aflat intrun stadiu mai putzin evoluat decat vechile limbi clasice. 4142 a av (Care are) efecte nefavorabile. 43 av (Pfm; ie) A pica ~ A sosi intrun moment nepotrivit. 44 a (Spc; ivr) Prevestitor de nenorocire. 4546 a av (D. trai stare materiala) (Care este) cu lipsuri greutatzi shi privatziuni. 47 a (Pop; d. cuvinte afirmatzii) Jignitor. 48 a (Pex) Trivial. 49 a (Is) Gluma proasta (sau de ~ gust) Gluma nepotrivita care jigneshte. 50 a (Ila) De ~ gust Deplasat (3). 51 a (D. obiceiuri deprinderi) Rau. 52 a (D. vreme) Nefavorabil. 5354 smf a (Cu sens atenuat) (Om) lipsit de inteligentza Si: moroiman motanos nabarceac (reg) nagabui naprui nasaramb nasilnic natarau natang natant (ivp) nauc navleg navligos neajuns² necalit neghiob nerod netot opac² paliu³ pahui² (pop) palavratic patrashcan pliurd ploncios (irg) prostan (12) prostatic¹ (78) prostanac (12) prostanatic (12) prostovoi puncau tanau¹ talashman tarantuc taul tantait telepiz tont trashcaliu trenchesh tronc² tutunac. 55 s (Reg; ilav) A ~oasta sau a (ori dea) ~ul In zadar. 56 smf (Pfm; ie) Ashi gasi ~ul A gasi omul care sal poata inshela ushor. 57 smf (Pfm; ie) A face pe ~ul sau (reg) a se face ~ A simula prostia. 58 smf (Ie) A fi un ~ shi jumatate sau a fi ~ k noaptea A fi foarte prost. 59 (Reg; ie) A fi ~ in dungi A fi foarte prost. 60 a (Pe langa substantive nume de profesionishti) Lipsit de pricepere sau pregatire profesionala. 61 a (Spc) Lipsit de talent intrun domeniu al artei. 6263 smf a (Reg; d. oameni) Nebun. 64 a (Pop; d. oameni) Badaran (1). 65 a (Reg; d. oameni; shis ~ la gura) Flecar (2). 66 a (Reg; d. oameni) Bleg (5). 67 a (Reg; d. oameni) Mancacios. 68 a (Trs; d. oameni) Murdar. 69 a (Reg; d. oameni) Invidios.

PROST PROÁSTA proshti proaste adj. s. m. shi f. 1. Adj. s. m. shi f. (Om) lipsit de inteligentza fara judecata fara minte; natarau nerod tont prostanac. ◊ Expr. Un prost shi jumatate = foarte prost. A face pe prostul = a simula prostia. ♦ (Om) care se increde ushor; (om) naiv credul. ◊ Expr. Ashi gasi prostul = ashi gasi omul care sal poata inshela ushor care sal poata duce de nas. 2. Adj. s. m. shi f. (Inv. shi pop.) (Persoana) fara shtiintza de carte; (om) neinvatzat ignorant. ♦ (Om) lipsit de rafinament; (om) simplu neevoluat. 3. Adj. De conditzie sociala modesta din popor de jos de rand. ◊ (In trecut) Soldat prost = ostash fara grad; soldat. 4. Adj. Obishnuit comun. ♦ De calitate inferioara lipsit de valoare. 5. Adj. (Adesea adverbial) Care nu este asha cum trebuie (din punct de vedere calitativ functzional etc.); necorespunzator nesatisfacator. ♦ (Adverbial; in legatura cu verbul „a vorbi”) Stricat incorect. ♦ (Despre situatzii shtiri intamplari etc.) Neplacut nefavorabil nenorocit. ♦ (Despre vreme) Nefavorabil rau. ♦ Nepriceput nepregatit neindemanatic intro meserie intro profesiune etc. 6. Adj. Daunator; neprielnic. ◊ Expr. Gluma proasta (sau de prost gust) = gluma fara haz care supara jigneshte. Vorba proasta = vorba indrazneatza sau injurioasa; p. ext. cearta. Din sl. prostŭ.

PROST PROÁSTA proshti proaste adj. 1. (In opozitzie cu deshtept inteligent) Lipsit de inteligentza fara minte fara judecata; nepriceput. Ia acum vad shi eu k nu eshti prost. CREANGA P. 150. Nul cunosc... dar mia spus varu Leonil cai prost de tot. ALECSANDRI T. I 30. Apoi shtitzi dumneavoastra K oaia este proasta SHi k nadajduieshte Aceea ce doreshte. ALEXANDRESCU P. 127. ◊ Expr. A da in gropi de prost ce e = a fi nespus de prost foarte prost. Oamenii patunci dadeau in gropi de proshti ce erau. ISPIRESCU U. 103. Dapoi cum vad eu tu numai nu dai in gropi de prost ce eshti. CREANGA P. 52. ◊ (Substantivat) La urma urmelor unde nui da shi Trasnea cel uricios un pupoi fara veste. Caci la deaceste mai tot prostul se pricepe. CREANGA A. 98. Mam inshelat k un prost o intzaleg acum deshi cam tirziu. ALECSANDRI T. 1264. ◊ (Expr.) Un prost shi jumatate = foarte prost. Ashatzi trebuie daca eshti un prost shi jumatate. SHEZ. III 186. ♦ (Substantivat) Caraghios. Tu ai tras carutza la negustor shi mai lasat k pe un prost in mijlocul drumului. PREDA I. 106. 2. (Invechit shi arhaizant in opozitzie cu invatzat) Lipsit de invatzatura neinvatzat ignorant. Era acolo o multzime de oameni shi mai invatzatzi shi mai proshti care de care mai vorbaretzi. SADOVEANU E. 112. Mash amesteca shi eu k omul prost de! incepu Vasile Baciu. REBREANU I. 71. Boierii ce zic k poporul e prost nu sint shi ei mai putzin proshti shi lipsitzi de orice invatzatura. BALCESCU O. I 352. ◊ (Substantivat) Mai proshtilor voi nu intzalegetzi toate avantajele unei asemine reforme. ALECSANDRI T. I 261. ♦ (In opozitzie cu rafinat) Lipsit de rafinament naiv simplu neevoluat. Dupa cum shi norodul cel prost zice: vinul e bun shi la bucurie shi la scirba. SADOVEANU Z. C. 5. Cum ai putut crede k o proasta fetzishoara ma va face sa fiu necredincios acei ce singura imparatzeshte in inima mea? NEGRUZZI S. I 22. 3. Din popor de jos de rind. Am incercat [condurul]... la femei de neam shi la cele proaste pina shi la roabe shi la nimeni nu sa potrivit. ISPIRESCU L. 307. Asha o fi fetitza. Dar el e prea sarac SHi e de proasta vitza Macar k tzie pe plac. BOLLIAC O. 86. ◊ (In trecut) Soldat prost = ostash fara grad; soldat. Neam prost v. neam². ◊ (Substantivat) Nui asculta pre nishte proshti pre nishte mojici. NEGRUZZI S. I 155. 4. Obishnuit comun. Un ticalos Ce semana om de treaba fara mila manshelat. Mia vindut o sticla proasta drept un diamant curat. ALEXANDRESCU M. 386. ♦ (In opozitzie cu valoros) De calitate inferioara lipsit de valoare saracacios ordinar de rind. Avea straitzele cele mai proaste. SBIERA P. 130. [Paloshe] proaste miai dat. TEODORESCU P. P. 571. ♦ (Invechit shi arhaizant despre limba in opozitzie cu literar cult) Necizelat comun simplu. [Povestirile] au ajuns... la apuseni fie in latineshte fie in limbile proaste. SADOVEANU D. P. 5. 5. (in opozitzie cu bun⁴) Care nu e asha cum trebuie nu este in masura sa satisfaca; necorespunzator nesatisfacator. Mincau putzin de teama sa nu faca proasta impresie unchiului. CAMIL PETRESCU U. N. 30. Tratarea cit se poate de neartistica de proasta a subiectului. GHEREA ST. CR. II 68. ◊ (Adverbial) Cum merge? Prost domnishoara Otilia. CALINESCU E. O. I 19. Se simte ostenit. A dormit prost. C. PETRESCU A. 466. Nici atunci cind era Serdici no duceam asha de prost. SAHIA N. 114. ♦ (Despre vreme) Nefavorabil rau. Vintul cu aspre aripe reci Bate din coasta A vreme proasta. DESHLIU M. 28. ♦ Nepriceput nepregatit neindeminatic (intro indeletnicire meserie profesiune). Cizmar prost. Doctor prost. ▭ Nu este... lighioaie pre pamint mai cruda decit un vinator prost. ALECSANDRI O. P. 58. 6. Daunator; defavorabil neprielnic rau. Sa shtii k situatzia dumitale e destul de proasta... cata sa te reabilitezi. SADOVEANU P. M. 120. Sa fost induioshat de starea cea proasta shi ticaloasa in care ajunsesem shi a staruit de nea facut oameni la loc. ISPIRESCU L. 283. ◊ Gluma proasta (sau de prost gust) = gluma lipsita de haz care in loc sa inveseleasca supara jigneshte. Glumele erau citeodata shi proaste mai cu seama cind se punea cuiva care se sculase de la locul lui un ac in banca. PAS Z. I 295. Anceput... sa riza k de o gluma proasta. CARAGIALE O. III 90. Vorba proasta = vorba indrazneatza sau injurioasa p. ext. cearta. Nici o vorba proasta na fost intre noi. La TDRG. Porunci sal bata peste fatza Pentru vorbaproasta shi indrazneatza. BUDAIDELEANU TZ. 172. 7. (Mold. in constructzii negative in legatura cu anumite stari sufleteshti) Mic neinsemnat. La drum era o pedeapsa de mers cu dinsul. Vai de capul viziteului carei mina caii. Chinurile lui nu erau proaste: «Lasa mai incet! Mina mai tare! Fa mai la dreapta!». GANE N. III 165. Poate satzi iasa inainte vrun iepure ceva... shi popic! moi trezi cu tine acasa k shi cu fratetau shapoi atunci rushinea ta na fi proasta. CREANGA P. 187. Cautara ei ba incoace ba incolo voda nicairi. Nelinishtea lor nu fu proasta. SHEZ. VIII 68. ◊ (Ironic) SHi cind ma vazut mama shi tata tuns chilug shi plin de riie bucuria lor na fost proasta. CREANGA O. A. 286. 8. (Invechit in expr.) Ban (sau leu) prost = ban roshu v. ban¹. Asha Anico asha; nu mai sta la ginduri intra la curte; are satzi fie bine; i avea k hac 500 de lei proshti pe an. CONTEMPORANUL IV 391.

PROST² proásta (proshti proáste) shi substantival 1) (despre persoane sau despre manifestari ale lor) Care vadeshte lipsa de inteligentza; netot; neghiob; natarau; natang; nerod; tont; stupid; tamp; nauc. ◊ Da in gropi de ~ ce e ~ k noaptea un ~ shi jumatate foarte prost. A o face pe ~ul a se preface cai prost. 2) inv. Care se trage din popor; de jos; de rand. ◊ Soldat ~ soldat fara grad. 3) inv. Care nu shtie carte; neshtiutor de carte; neinvatzat. 4) Care este de calitate inferioara; lipsit de valoare; nesatisfacator; necorespunzator; ordinar. Poezii proaste. 5) (despre situatzii shtiri etc.) Care provoaca neplacere nemultzumire; care supara; suparator. ◊ Gluma proasta gluma care nu starneshte rasul ci jigneshte. Vorba proasta vorba care insulta. 6) (despre timp sau despre perioade de timp) Care nu este prielnic; nefavorabil; urat; rau. 7) Care are pregatire slaba intrun domeniu de activitate; care este sub nivelul cerintzelor unei specialitatzi; necalificat; nepregatit. /<sl. prostu

prost a. 1. simplu ordinar: soldat prost haine proaste tzaraneshti ISP.; 2. din treapta de jos; la femei de neam shi la cele proaste ISP.; 3. de rand: gluma proasta; 4. fig. comun: bucuria lor n’a fost proasta CR. atunci rushinea ta n’a fi proasta CR.; 5. fara minte sau judecata: prost de da in gropi. [Slav. PROSTŬ lit. intins neindoit (= simplu)]. ║ m. 1. om prost: e un prost; 2. om din popor din gloata: proshti dar multzi; 3. cershetor (v. prosteala).

prost proásta adj. pl. shtĭ ste (vsl. prostŭ intins neindoit simplu nepriceput; rus. próstyĭ simplu josnic sirb. prost simplu natural; ung. paraszt rustic). Simplu ordinar de rind: calugar soldat prost (nu gradat). Simplu naiv nerafinat: un tinar prost. Din treapta de jos plebeŭ: femeĭe proasta. De calitate inferioara ĭeften uzat: haĭne proaste marfa proasta. Fara minte lipsit de inteligentza: omu acesta e ignorant dar nu e prost. Fara spirit nesarat: gluma proasta. Banĭ proshtĭ potronicĭ. A nu fi prost vorbind de ceĭa ce simtzĭ a fi mare intens: bucuria spaĭma rushinea luĭ nu era proasta. E prost de da in gropĭ e foarte prost (fara minte). Subst. Plebeŭ om din popor (mitocan mahalagiŭ tzaran): acest om s’a ridicat din proshtĭ. Fara minte: nu te pune cu prostu. Adv. K prostu (urit fara talent fara nobletza): a cinta prost a te purta prost. A te purta prost (in general) a nu fi corect a face obrazniciĭ (k copil k elev) a te imbata a fura (k servitor) sh. a. V. bleot dobitoc gagautza gogoman idiot motolog natafletz nauc neghĭob nerod nebun timpit tont urit zalud zarghit zevzec.

prost adj. m. s. m. pl. proshti; adj. f. s. f. proásta pl. proáste

prost adj. m. s. m. pl. proshti; f. sg. proásta pl. proáste

PROST adj. s. v. alienat dement descreierat innebunit nebun smintit tzicnit.

PROST adj. s. adv. 1. adj. s. bleg natafletz natarau natang neghiob nerod netot prostanac stupid tont tontalau (inv. shi pop.) nauc (pop. shi fam.) haplea (pop.) flaimuc (inv. shi reg.) natantoc prostan prostatic prostanatic (reg. shi fam.) shui (reg.) bleot habauc mangosit metehau meteleu motoflete motolog mutalau natantol nabargeac natabaz natant natrui natrutz navleg navligos nerodoi pliurd ponc pricajit puncau talalau talamb tontan tontolete tontolog (prin Transilv.) balamut (prin Olt.) bleomb (prin Mold.) bobletic (prin Munt.) bobletz (Mold.) cheraplesh (prin Transilv. Mold. shi Bucov.) chiomb (Transilv. Ban. shi Olt.) lud (Transilv. shi Ban.) nahui (Transilv.) nebleznic (prin Mold. Transilv. shi Maram.) shuietic (Mold.) tanau (Bucov.) talashman (prin Olt. shi Munt.) tarantuc (Munt.) tontovan (turcism inv.) budala (fam.) fletz gagautza gogoman zevzec (fig.) sec. (~ mai eshti amice deai putut sa faci asha ceva!) 2. adj. v. naiv. 3. adj. s. v. incult. 4. adj. s. v. incapabil. 5. adj. v. netalentat. 6. adj. v. nereushit. 7. adv. v. anapoda. 8. adj. v. inferior. 9. adj. v. nefavorabil. 10. adj. v. redus. 11. adj. adv. v. incorect. 12. adj. v. greu. 13. adj. v. neplacut. 14. adj. v. rau. 15. adv. v. rau. 16. adv. insuficient putzin rau. (O munca ~ platita.)

PROST s. v. iobag ruman sherb vecin.

PROST adj. s. adv. 1. adj. s. bleg natafletz natarau nating neghiob nerod netot prostanac stupid tont tontalau (inv. shi pop.) nauc (pop. shi fam.) haplea (pop.) flaimuc (inv. shi reg.) natintoc prostan prostatic prostanatic (reg. shi fam.) shui (reg.) bleot habauc mangosit metehau meteleu motoflete motolog mutalau natantol nabirgeac natabiz natint natrui natrutz navleg navligos nerodoi pliurd ponc pricajit puncau talalau talimb tontan tontolete tontolog (prin Transilv.) balamut (prin Olt.) bleomb (prin Mold.) bobletic (prin Munt.) bobletz (Mold.) cheraplesh (prin Transilv. Mold. shi Bucov.) chiomb (Transilv. Ban. shi Olt.) lud (Transilv. shi Ban.) nahui (Transilv.) nebleznic (prin Mold. Transilv. shi Maram.) shuietic (Mold.) tanau (Bucov.) talashman (prin Olt. shi Munt.) tarantuc (Munt.) tontovan (turcism inv.) budala (fam.) fletz gagautza gogoman zevzec (fig.) sec. (~ mai eshti amice deai putut sa faci asha ceva!) 2. adj. credul naiv (inv. in Transilv. Ban. shi Olt.) lud (fam.) fraier. (Dacai fost ~ shi lai crezut!) 3. adj. s. ignorant incult necultivat neinstruit neinvatzat simplu (livr.) agramat ignar (inv.) gros neabetzedat. (Un om ~.) 4. adj. s. ignorant incapabil incompetent necapabil nechemat necompetent neispravit nepregatit nepriceput neshtiutor (fam.) ageamiu. (Un meseriash ~.) 5. adj. netalentat nevaloros slab. (Un scriitor ~.) 6. adj. necorespunzator neizbutit nerealizat nereushit nesatisfacator slab (fig.) stingaci. (O regie ~.) 7. adv. aiurea anapoda rau (fam.) brambura. (Treburile mergeau ~.) 8. adj. inferior ordinar rau. (Tutun ~ vin ~.) 9. adj. defavorabil nefavorabil nepotrivit neprielnic rau urit (inv. shi pop.) nepriincios (inv.) nepriitor. (Intrecerea a avut loc pe o vreme ~.) 10. adj. mic redus slab. (O vizibilitate ~.) 11. adj. adv. defectuos greshit incorect necorect rau (fig.) stricat. (O pronuntzare ~; vorbeshte ~ italieneshte.) 12. adj. anevoios greu mizerabil necajit rau (inv. shi pop.) necajos. (Un trai ~.) 13. adj. defavorabil nefavorabil neplacut rau urit. (A facut o impresie ~.) 14. adj. neplacut rau (inv.) slab. (Ia adus o veste ~.) 15. adv. rau. (Se simte ~.) 16. adv. insuficient putzin rau. (O munca ~ platita.)

prost s. v. IOBAG. RUMAN. SHERB. VECIN.

prost adj. s. v. ALIENAT. DEMENT. DESCREIERAT. INNEBUNIT. NEBUN. SMINTIT. TZICNIT.

PROST [pro] Alain (n. 1955) automobilist francez. Campion mondial de Formula 1 (1985 1986 1989 shi 1993). A obtzinut 51 de victorii de Grand Prix.

DIVITIAE APUD SAPIENTEM VIRUM IN SERVITUTE SUNT APUD STULTUM IN IMPERIO (lat.) bogatzia este sclava omului intzelept shi stapana celui prost Seneca „De vita beata” 26 1.

A fi (sau a ajunge) la aman Aman e un cuvint turcesc o exclamatzie care echivaleaza cu: „Indurare! Iertare!” folosita de turci indeosebi cind erau silitzi sa se predea intro batalie sau cind implorau gratzia de a li se crutza viatza. Din vremea acelor lupte a ramas in limba noastra expresia „a ajunge la aman” sau „a fi la aman” spre a desemna o situatzie in care te afli la mare strimtoare la mare nevoie. Exemple: „Hodja fara mila la strigat de aman / Rostea cu glas fanatic versete din coran” (Alecsandri). „Filosof deash fi simtzireami ar fi veshnic la aman” (Eminescu). IST.

a face pe prostul expr. a simula prostia.

a fi (prost) facut gramada expr. (iron.) a fi prost / nerod.

A FI PROST a da peafara de deshteptaciune a fi fatza a fi fatza de perna a fi facut gramada a veni cu pluta pe conducta.

a sta prost / rau cu tzara expr. a nu avea bani.

ashi gasi prostul expr. ashi gasi omul care sal poata inshela / exploata ushor.

FEMEIE PROASTA bandoala bleaga cartoafa gasca matracuca muta oaie paceaura tuta vaca.

in toane proaste / rele expr. indispus deprimat mohorat.

OM PROST agarici alifie basag Bula cap de bostan cap sec cheraplesh chiuhap ciuflex ciumecar fatzos fraier coclit / cu cioc gogoman guguman lache magar natantoc nit pamfletar papleaca pacalici pinguin glazurat planta prostolan prostovan shapcaliu shlob tandala tartan tontalau vita.

pana prostului expr. pana de benzina.

popa prostu’ expr. joc de cartzi din repertoriul ludic al copiilor mici.

prost k noaptea / de da in gropi / facut gramada expr. (d. oameni) cretin imbecil tembel.