Definitzia cu ID-ul 700010:

Dictzionare explicative

Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.

prost proásta adj. pl. shtĭ ste (vsl. prostŭ intins neindoit simplu nepriceput; rus. próstyĭ simplu josnic sirb. prost simplu natural; ung. paraszt rustic). Simplu ordinar de rind: calugar soldat prost (nu gradat). Simplu naiv nerafinat: un tinar prost. Din treapta de jos plebeŭ: femeĭe proasta. De calitate inferioara ĭeften uzat: haĭne proaste marfa proasta. Fara minte lipsit de inteligentza: omu acesta e ignorant dar nu e prost. Fara spirit nesarat: gluma proasta. Banĭ proshtĭ potronicĭ. A nu fi prost vorbind de ceĭa ce simtzĭ a fi mare intens: bucuria spaĭma rushinea luĭ nu era proasta. E prost de da in gropĭ e foarte prost (fara minte). Subst. Plebeŭ om din popor (mitocan mahalagiŭ tzaran): acest om s’a ridicat din proshtĭ. Fara minte: nu te pune cu prostu. Adv. K prostu (urit fara talent fara nobletza): a cinta prost a te purta prost. A te purta prost (in general) a nu fi corect a face obrazniciĭ (k copil k elev) a te imbata a fura (k servitor) sh. a. V. bleot dobitoc gagautza gogoman idiot motolog natafletz nauc neghĭob nerod nebun timpit tont urit zalud zarghit zevzec.