PROST PROÁSTA proshti proaste adj. 1. (In opozitzie cu deshtept inteligent) Lipsit de inteligentza fara minte fara judecata; nepriceput. Ia acum vad shi eu k nu eshti prost. CREANGA P. 150. Nul cunosc... dar mia spus varu Leonil cai prost de tot. ALECSANDRI T. I 30. Apoi shtitzi dumneavoastra K oaia este proasta SHi k nadajduieshte Aceea ce doreshte. ALEXANDRESCU P. 127. ◊ Expr. A da in gropi de prost ce e = a fi nespus de prost foarte prost. Oamenii patunci dadeau in gropi de proshti ce erau. ISPIRESCU U. 103. Dapoi cum vad eu tu numai nu dai in gropi de prost ce eshti. CREANGA P. 52. ◊ (Substantivat) La urma urmelor unde nui da shi Trasnea cel uricios un pupoi fara veste. Caci la deaceste mai tot prostul se pricepe. CREANGA A. 98. Mam inshelat k un prost o intzaleg acum deshi cam tirziu. ALECSANDRI T. 1264. ◊ (Expr.) Un prost shi jumatate = foarte prost. Ashatzi trebuie daca eshti un prost shi jumatate. SHEZ. III 186. ♦ (Substantivat) Caraghios. Tu ai tras carutza la negustor shi mai lasat k pe un prost in mijlocul drumului. PREDA I. 106. 2. (Invechit shi arhaizant in opozitzie cu invatzat) Lipsit de invatzatura neinvatzat ignorant. Era acolo o multzime de oameni shi mai invatzatzi shi mai proshti care de care mai vorbaretzi. SADOVEANU E. 112. Mash amesteca shi eu k omul prost de! incepu Vasile Baciu. REBREANU I. 71. Boierii ce zic k poporul e prost nu sint shi ei mai putzin proshti shi lipsitzi de orice invatzatura. BALCESCU O. I 352. ◊ (Substantivat) Mai proshtilor voi nu intzalegetzi toate avantajele unei asemine reforme. ALECSANDRI T. I 261. ♦ (In opozitzie cu rafinat) Lipsit de rafinament naiv simplu neevoluat. Dupa cum shi norodul cel prost zice: vinul e bun shi la bucurie shi la scirba. SADOVEANU Z. C. 5. Cum ai putut crede k o proasta fetzishoara ma va face sa fiu necredincios acei ce singura imparatzeshte in inima mea? NEGRUZZI S. I 22. 3. Din popor de jos de rind. Am incercat [condurul]... la femei de neam shi la cele proaste pina shi la roabe shi la nimeni nu sa potrivit. ISPIRESCU L. 307. Asha o fi fetitza. Dar el e prea sarac SHi e de proasta vitza Macar k tzie pe plac. BOLLIAC O. 86. ◊ (In trecut) Soldat prost = ostash fara grad; soldat. Neam prost v. neam². ◊ (Substantivat) Nui asculta pre nishte proshti pre nishte mojici. NEGRUZZI S. I 155. 4. Obishnuit comun. Un ticalos Ce semana om de treaba fara mila manshelat. Mia vindut o sticla proasta drept un diamant curat. ALEXANDRESCU M. 386. ♦ (In opozitzie cu valoros) De calitate inferioara lipsit de valoare saracacios ordinar de rind. Avea straitzele cele mai proaste. SBIERA P. 130. [Paloshe] proaste miai dat. TEODORESCU P. P. 571. ♦ (Invechit shi arhaizant despre limba in opozitzie cu literar cult) Necizelat comun simplu. [Povestirile] au ajuns... la apuseni fie in latineshte fie in limbile proaste. SADOVEANU D. P. 5. 5. (in opozitzie cu bun⁴) Care nu e asha cum trebuie nu este in masura sa satisfaca; necorespunzator nesatisfacator. Mincau putzin de teama sa nu faca proasta impresie unchiului. CAMIL PETRESCU U. N. 30. Tratarea cit se poate de neartistica de proasta a subiectului. GHEREA ST. CR. II 68. ◊ (Adverbial) Cum merge? Prost domnishoara Otilia. CALINESCU E. O. I 19. Se simte ostenit. A dormit prost. C. PETRESCU A. 466. Nici atunci cind era Serdici no duceam asha de prost. SAHIA N. 114. ♦ (Despre vreme) Nefavorabil rau. Vintul cu aspre aripe reci Bate din coasta A vreme proasta. DESHLIU M. 28. ♦ Nepriceput nepregatit neindeminatic (intro indeletnicire meserie profesiune). Cizmar prost. Doctor prost. ▭ Nu este... lighioaie pre pamint mai cruda decit un vinator prost. ALECSANDRI O. P. 58. 6. Daunator; defavorabil neprielnic rau. Sa shtii k situatzia dumitale e destul de proasta... cata sa te reabilitezi. SADOVEANU P. M. 120. Sa fost induioshat de starea cea proasta shi ticaloasa in care ajunsesem shi a staruit de nea facut oameni la loc. ISPIRESCU L. 283. ◊ Gluma proasta (sau de prost gust) = gluma lipsita de haz care in loc sa inveseleasca supara jigneshte. Glumele erau citeodata shi proaste mai cu seama cind se punea cuiva care se sculase de la locul lui un ac in banca. PAS Z. I 295. Anceput... sa riza k de o gluma proasta. CARAGIALE O. III 90. Vorba proasta = vorba indrazneatza sau injurioasa p. ext. cearta. Nici o vorba proasta na fost intre noi. La TDRG. Porunci sal bata peste fatza Pentru vorbaproasta shi indrazneatza. BUDAIDELEANU TZ. 172. 7. (Mold. in constructzii negative in legatura cu anumite stari sufleteshti) Mic neinsemnat. La drum era o pedeapsa de mers cu dinsul. Vai de capul viziteului carei mina caii. Chinurile lui nu erau proaste: «Lasa mai incet! Mina mai tare! Fa mai la dreapta!». GANE N. III 165. Poate satzi iasa inainte vrun iepure ceva... shi popic! moi trezi cu tine acasa k shi cu fratetau shapoi atunci rushinea ta na fi proasta. CREANGA P. 187. Cautara ei ba incoace ba incolo voda nicairi. Nelinishtea lor nu fu proasta. SHEZ. VIII 68. ◊ (Ironic) SHi cind ma vazut mama shi tata tuns chilug shi plin de riie bucuria lor na fost proasta. CREANGA O. A. 286. 8. (Invechit in expr.) Ban (sau leu) prost = ban roshu v. ban¹. Asha Anico asha; nu mai sta la ginduri intra la curte; are satzi fie bine; i avea k hac 500 de lei proshti pe an. CONTEMPORANUL IV 391.