NEPUTÍNTZA neputintze s. f. 1. Faptul de a nu avea fortza posibilitatea capacitatea libertatea de a realiza ceva de a actziona; incapacitate; imposibilitate. ◊ Loc. adj. shi adv. Cu neputintza = a) imposibil; irealizabil; b) (in mod) imaginar ireal. 2. Lipsa de putere fizica de fortza de energie; slabiciune nevolnicie; spec. stare proasta suferintza provocata de boala sau de batranetze; p. ext. (mai ales la pl.) batranetze; boala; infirmitate. ◊ Expr. (Fam.) Al trece (pe cineva) neputintza = a se scapa pe el. Pref. ne + putintza.

neputintza sf [At: TETRAEV. (1574) 205 / V: (inv) ~potintza ~tentza / Pl: ~tze (inv) ~tzi / E: ne + putintza] 1 Lipsa de putere fizica Si: slabiciune (inv) nevolnicie (5) (pop) bicisnie (Trs) nevoioshetura. 2 (Spc) Suferintza provocata de boala de batranetze. 3 (Pex; mpl) Batranetze. 4 (Pex; mpl) Boala. 5 (Pop) Infirmitate. 6 (Fam; ie) Al apuca (sau al gasi al trece) pe cineva ~tza A se scapa pe el. 7 (Bis) Imperfectziune. 8 (Bis) Defect. 9 (Pop) Impotentza. 10 (Reg) Apoplexie. 11 (Inv) Saracie. 12 (Inv) Mizerie. 13 Imposibilitate de a realiza ceva sau de a actziona Si: incapacitate neajutorare (2) (inv) netrebnicie (nob) neputincioshie. 1415 (Iljv) Cu ~ (Care este) imposibil. 1617 (Ial) (Care este) irealizabil. 1819 (Ial) (In mod) imaginar. 2021 (Ial) (In mod) ireal. 22 Ceea ce nu se poate realiza Si: imposibil. 23 Ceea ce nu poate exista. corectata

NEPUTÍNTZA neputintze s. f. 1. Faptul de a nu avea fortza posibilitatea capacitatea libertatea de a realiza ceva de a actziona; incapacitate; imposibilitate. ◊ Loc. adj. shi adv. Cu neputintza = a) imposibil; irealizabil; b) (in mod) imaginar ireal. 2. Lipsa de putere fizica de fortza de energie; slabiciune nevolnicie; spec. stare proasta suferintza provocata de boala sau de batranetze; p. ext. (mai ales la pl.) batranetze; boala; infirmitate. ◊ Expr. (Fam.) Al trece (pe cineva) neputintza = a se scapa pe el. Ne + putintza.

NEPUTÍNTZA neputintze s. f. 1. Lipsa de putere incapacitate. [Era] in neputintza sufleteasca de ashi crea o soarta mai fericita. EMINESCU N. 36. 2. Nevolnicie; slabiciune p. ext. boala beteshug infirmitate. Leac babesc pentru cine shtie ce marunta neputintza capatata. GALAN Z. R. 379. 3. Imposibilitate. Momentul lam aminat mai exact: sa aminat mereu. De fapt era neputintza de a trece de la o stare la alta. IBRAILEANU A. 32. El intzalese... neputintza realizarei viselor lui. EMINESCU N. 71. ◊ Loc. adj. shi adv. Cu neputintza = imposibil. SHovaind cerca sa umble... dara i fu cu neputintza. ISPIRESCU L. 59. Oricit ai voi tu shi oricare altul sa mai mearga inainte de aici este cu neputintza! CREANGA P. 93. O lume intreaga de inchipuiri... i umplea creierii care mai de care mai bizara shi mai cu neputintza. EMINESCU N. 42.

NEPUTÍNTZA ~e f. (negativ de la putintza) Stare de om neputincios; becisnicie. /ne + putintza

NEPUTINTZA s.f. . (Mold. TZR) Saracie lipsa; situatzie umila. A: Domnul au invatzat ceia ce simt mai slobodzi de nesosintze de neputintze sa le hie mila de cei mai neavutzi de cei mai neputincioshi. VARLAAM. B: Au trimis ... la Odriiu ... cu pocloane la vizirul shi la altzii ai Portzii dupa obicei shi k sa faca jalba de slabiciunea shi de neputintza tzarii. R. GRECEANU. Etimologie: pref. ne + putintza. Vezi shi neputincios. Cf. n i sh t o t a (1) p e h n e a l a s u r u m a n i e.

neputintza f. 1. lipsa de putere de mijloace de a face ceva; 2. infirmitate: cu neputintza imposibil.

neputíntza f. pl. e. Lipsa de putere infirmitate. Lipsa de energie. Lipsa de mijloace imposibilitate: a fi in neputintza de a face ceva. Incapacitate. A te apuca neputintzele a te apuca o nevoĭe trupeasca k pe copiĭ.

nepotintza sf vz neputintza

neputentza sf vz neputintza

neputíntza s. f. g.d. art. neputíntzei; pl. neputíntze

neputíntza s. f. g.d. art. neputíntzei; pl. neputíntze

NEPUTÍNTZA s. 1. v. imposibilitate. 2. incapacitate. (~ de a se scula din pat.) 3. incapacitate slabiciune (rar) impotentza (pop.) becisnicie netrebnicie nevolnicie (reg.) nevoioshetura (inv.) nemernicie. (~ unui bolnav unui batran.)

NEPUTÍNTZA s. v. afectziune boala impotentza infirmitate invaliditate lipsa maladie mizerie nevoie saracie.

NEPUTINTZA s. 1. imposibilitate. (~ de a face ceva.) 2. incapacitate. (~ de a se scula din pat.) 3. incapacitate slabiciune (rar) impotentza (pop.) becisnicie netrebnicie nevolnicie (reg.) nevoioshetura (inv.) nemernicie. (~ unui bolnav unui batrin.)

neputintza s. v. AFECTZIUNE. BOALA. IMPOTENTZA. INFIRMITATE. INVALIDITATE. LIPSA. MALADIE. MIZERIE. NEVOIE. SARACIE.

Neputintza ≠ putintza posibilitate

neputíntzá neputíntzéz vb. I (inv.) ashi pierde fortza fizica vlaga; a slabi.