BATRANÉTZE batranetzi s. f. 1. Etapa finala din viatza fiintzelor caracterizata prin diminuarea treptata a functziilor fiziologice; varsta inaintata a unui om. 2. (Rar) Batranime. Batran + suf. etze.

batranetze sf [At: VARLAAM C. 21/2 / V: (inv) ~neatza~ ~etza / Pl: ~tzi / E: batran + etze] 1 Varsta inaintata a unui om. 2 Etapa finala din viatza fiintzelor caracterizata prin diminuarea treptata a functziilor fiziologice. 3 (Rar; is) Din ~ Din moshistramoshi. 4 (Rar) Batranime (3). 5 (Rar) Batranime (4).

BATRANÉTZE s. f. 1.Etapa finala din viatza fiintzelor caracterizata prin diminuarea treptata a functziilor fiziologice; varsta inaintata a unui om. 2. (Rar) Batranime. Batran + suf. etze.

BATRANÉTZE batranetzi s. f. 1. Perioada de timp din viatza fiintzelor dupa maturitate; varsta inaintata a unui om. 2. (Rar) Batranime. [Var.: batranétza s. f.] Din batran + suf. etze.

BATRANÉTZE ~i f. 1) Ultima perioada in evolutzia unei fiintze caracterizata prin slabirea functziilor fiziologice; varsta inaintata; senectute. 2) Stare de om batran. [G.D. batranetzii] /batran + suf. ~etze

batranetze pl. 1. ultima varsta a vietzii cam dela 60 ani; 2. oamenii batrani: respectatzi batranetzile.

batranétza sf vz batranetze

BATRINÉTZA s. f. v. batrinetze.

BATRINÉTZE batrinetzi s. f. (SHi in forma batrinetza pl. batrinetze; la pl. cu intzeles de sg.) 1. (In opozitzie cu tineretze) Perioada de timp din viatza omului dupa maturitate; virsta inaintata a unui om. Cetatzenii Republicii Populare Romine au dreptul la asigurare materiala la batrinetze in caz de boala sau incapacitate de munca. CONST. R.P.R. 37. SHiaveatzi shi voi in curteacum Un stilp la batrinetze. GOGA P. 32. Sa ai femeie cum trebuie shi so duci cu dinsa pina la adinci batrinetze. CREANGA P. 169. Cu toate batrinetzele lui iubea viatza. BALCESCU O. I 103. 2. (Rar; cu sens colectiv in opozitzie cu tineret tinerime) Oameni batrini. Se aduna tot satul: batrinetzele cu sfatul flacaimea cu voioshia shi muieretul cu zarva. DELAVRANCEA la TDRG. Varianta: batrinétza (SEVASTOS C. 294 TEODORESCU P. P. 371) s... f.

BATRANÉTZA s. f. v. batranetze.

batrinétza (est) shi étze (vest) f. pl. ĭ. Ultima etate. Oameniĭ batrinĭ: respectatzi batrinetza (saŭ) etzile! Pl. e in loc. pina la adinci batrinetze pina la o etate inaintata.

batranétze (batra) s. f. art. batranétzea g.d. art. batranétzii; pl. batranétzi art. batranétzile

batranétze s. f. (sil. tra) art. batranétzea g.d. art. batranétzii; pl. batranétzi art. batranétzile

batranetze sg. shi pl. (batranetzele mele sau batranetzea mea).

batrinetze pl. batrinetzi

BATRANÉTZE s. (livr.) senectute (inv.) matorie (fig.) caruntetze. (Varsta ~tzii.)

BATRANÉTZE s. v. batranet batranime vechime.

Batranetze ≠ junetze tineretze

BATRINETZE s. (livr). senectute (inv.) matorie (fig.) caruntetze. (Virsta ~.)

batrinetze s. v. BATRINET. BATRINIME. VECHIME.

BATRINETZE. Subst. Batrinetze vetustate (livr.) caruntetze caruntzie (rar) caruntzeala senectute (livr.) amurgul vietzii (fig.). Imbatrinire incaruntzire; senilitate decrepitudine ramolire ramoleala ramolisment ramolitzie (rar). Batrin mosh moshneag unchiash (pop.) batrinel (dim.) moshnegutz (dim.) moshnegel moshuc (reg.) moshuletz (dim.) moshulica (fam.) uncheshel (dim.) matuf (inv. shi fam.) babalic (fam. shi depr.) vij (reg.) ghiuj (reg. fam. shi peior.) baccea (depr.) moshic (fam.) hodorog ramolit rabla (fam. depr.) hirb (fig. pop.); bunic bun (inv. shi pop.) bunel (fam.) tatabun tatamare tatamoshu tataie (reg.). Veteran pensionar decan de virsta sexagenar septuagenar octogenar nonagenar; babaca patriarh stramosh strabun. Batrina batrinica (dim.) baba babutza (dim.) babushca moshica babatie (reg.) babeta (fam.) babornitza hodoroaga; bunica buna (inv. shi pop.) bunicutza (dim.) bunitza mama buna (pop.) mama mare mama batrina (pop.). Batrinime batrinet (rar) batrinetze (rar) moshnegarie. Geriatrie; gerontologie. Adj. Batrin batrinel (dim.) batriior virstnic (inaintat) in virsta in etate senior imbatrinit trecut stafidit (fig.) vechi in zile longeviv carunt incaruntzit caruntzit (inv.) cu parul carunt (alb) albit (nins) de ani. Decrepit senil ramolit sclerozat (fig.) rablagit (fam.). Batrinesc batrinicios moshnegesc; babesc. Matusalemic (livr.). Vb. A fi batrin a avea ani de patriarh al ajunge (pe cineva) zilele. A imbatrini ashi trai traiul (ashi minca malaiul) a incaruntzi a caruntzi (inv.) a albi a se trece a se veshteji (fig.) a se ofili (fig) a se zbirci a se scofilci a se stafidi (fig.) a se shubrezi a se hodorogi (fig.) a se bacceli a se ramoli a se seniliza a da in mintea copiilor. Adv. Batrineshte moshnegeshte; babeshte; k moshnegii (k babele k batrinii); la batrinetze. V. rudenie timp trecut.

PAUPERTAS ET SENECTUS GRAVISSIMA IN REBUS HUMANIS MALA SUNT (lat.) saracia shi batranetzea sunt cele mai mari necazuri in viatza omului Apuleius „Metamorphoses” 2 80.

TEMERITAS EST FLORENTIS AETATIS PRUDENTIA SENESCENTIS (lat.) cutezantza este atributul tineretzii iar prudentza al batranetzii Cicero „De senectute” 6 20.

batranetze coaie cretze prov. (vulg.) parafraza a proverbului „batranetze haine grele” referitoare la tribulatziile senectutzii.