NEPUTINTZA s.f. . (Mold. TZR) Saracie lipsa; situatzie umila. A: Domnul au invatzat ceia ce simt mai slobodzi de nesosintze de neputintze sa le hie mila de cei mai neavutzi de cei mai neputincioshi. VARLAAM. B: Au trimis ... la Odriiu ... cu pocloane la vizirul shi la altzii ai Portzii dupa obicei shi k sa faca jalba de slabiciunea shi de neputintza tzarii. R. GRECEANU. Etimologie: pref. ne + putintza. Vezi shi neputincios. Cf. n i sh t o t a (1) p e h n e a l a s u r u m a n i e.