mai⁴ ssg [At: (a. 1619) GCR I 56/28 / V: (inv) maie ssg / E: ml maius slv май] 1 (SHis luna ~ sau luna lui ~) A cincea luna a anului care urmeaza dupa aprilie Si: (pop) florar frunzar pratar. 2 (Is) intai ~ sau rar Zi intai de ~ Arminden. 3 (Ias) Festivitate organizata cu prilejul zilei de intai Mai. 4 (Ilv) A face ~ul sau (reg) a face pe ~ A chefui cu prilejul zilei de arminden. corectata

mai¹ av [At: PSALT. HUR. 43^r/20 / V: (reg) mai ma / E: ml magis] 1 (Inv; udp „de” „decat”) Mai mult. 2 (Inv; udp „de” „decat” etc.) Mai degraba. 3 (Inv) Mai potrivit. 4 (Cu sens cumulativ) Inca. 5 (Preceda termenii unei enumerari) in plus. 6 (Preceda termenii unei enumerari) Inca shi... 7 (Icri) Cand... cand. 8 (Cu sens durativ) In continuare. 9 (Fam; ie) ~ e vorba? Sigur ! 10 Arata repetarea actziunii exprimate de verbul care il determina Si: din nou iar iarashi. 11 Vreodata. 12 (Intarit prin „shi” sau „inca”) Inainte de asta Si: deja. 13 Niciodata. 14 (Icn) De aici inainte. 15 (Icn) Arata k o actziune dorita proiectata intarzie sa se realizeze. 16 (Ie) Ce ~..? Ce rost are sa...? 17 (Iae; fsha) E inutil sa mai discutam. 18 Aproximativ. 19 (Icn; intarind pe „numai”) Doar k nu... numai cat nu... 20 (Inv) Pe punctul sa... 21 (Inv; urmat de adverbe „k” sau „cat” are) Exprima o comparatzie relativa Si: aproape k. 22 (Atenueaza ideea exprimata) Oarecum. 23 (Pfm; ie) Asha (sau acum) ~ vii de acasa Se spune cuiva care revine asupra unei erori care adopta o atitudine mai concilianta mai intzeleapta. 24 Arata k actziunea exprimata de verb se desfashoara sporadic intamplator nesustzinut Si: cateodata. 25 (Reg; in legatura cu verbul „a se duce” shi precedat de „cam” exprima intensificarea actziunii) Dea binelea. 26 (Inv; ilpp) ~ apoi de... Dupa. 27 (Pfm; ilav) ~ an Anul trecut. 28 (Ial) Cu catziva ani in urma. 29 (Reg; ilav) ~ antzartz Acum doi ani. 30 (Reg; ilav) ~ alaltaieri Rasalaltaieri. 31 (Ie) ~ ieri (rar) ~ alaltaieri De curand. 32 (Ilav) ~ mult sau ~ putzin Aproximativ. 3334 (Pop; iljv) ~ asha Nu tocmai bun. 35 (Ilav) ~ altfel Nu chiar asha de rau cum se prezinta. 36 (Preceda un calificativ; ie) Unul (sau una) ~... decat altul (sau alta) sau care (~) de care ~... Se spune cand vrem sa aratam k intrun grup de fiintze de obiecte etc. fiecare in parte exceleaza in privintza unei anumite calitatzi. 37 (Inv; ilav) ~ apoi de toate In cele din urma. 3839 (Preceda un calificativ; iljv) Inca shi ~ (decat)... (Care este) shi mai mult. 40 (Precedat de „cel” „cea” sau pop „al” „a”) Formeaza superlativul relativ al adjectivelor adverbelor shi al locutziunilor adjectivale sau adverbiale Cel mai mare. 41 (Precedat de adverbul „cat” sau irg „cum”) Indica superlativul absolut al adjectivelor adverbelor shi al locutziunilor adjectivale shi adverbiale Cat mai mult. 42 Serveshte k instrument gramatical pentru formarea comparativului sau a superlativului substantivelor shi a altor partzi de vorbire Mai om k tine.

MAI¹ adv. I. (Inaintea unui adjectiv a unui adverb sau a unei locutziuni adjectivale ori adverbiale) 1. (Serveshte la formarea gradului comparativ de superioritate) Mine plec in zori de zi... Insa pina mine Vino mai aproape zi Doina mea stapine! IOSIF P. 51. Mai bine sa te tocmeshti intii decit pe urma. CREANGA P. 151. Se pregatesc k intro shcoala pentru alte lupte mai mari ce i ashteapta. BALCESCU O. II 12. ◊ (In locutziuni intarind sensul unor cuvinte) SHi mai; shi mai shi v. shi. Cit mai v. cit. Tot mai v. tot. Cu atit mai v. atit. Mai ales v. ales. Mai cu seama v. seama. Mai bine v. bine. Care mai de care v. care. (Regional) Mai virtos v. virtos. (Invechit) Mai cu asupra v. asupra. (Pleonastic) Mai intii (shintii) = in primul rind. Cum ajunge la fintina scoate mai intii furca de undeo avea strinsa shi apoi se pune jos sa se odihneasca. CREANGA P. 96. Mai (i)nainte. Ai voit amice k mai inainte de a o tipari sa citesc eu in manuscript cartea romineasca ce tu ai compus. ODOBESCU S. III 9. Mai apoi = pe urma. ◊ (Rar inaintea unui substantiv) in mai imbilshugare decit traim acum. NEGRUZZI S. N. 177. 2. (Precedat de articolul «cel» serveshte la formarea superlativului relativ) Revolutzia franceza zguduind Europa pina in cele mai adinei ale sale temelii se resimtzi shi intre romini. KOGALNICEANU S. A. 74. Paduricea Banesei... este locul cel mai romantic in preajma capitalei noastre. BOLLIAC O. 214. ◊ (Rar inaintea unui substantiv) Laura... judeci k cea mai femeie dintre femei. C. PETRESCU I. I 9. ◊ (Precedat de «ce» in constructzii exclamative are valoare de superlativ absolut) Mamele privindon hora Se cotesc: «Olio tu leica Ce mai drac frumos de nora». COSHBUC P. I 97. (In expr.) Mai rar = deosebit neobishnuit intilnit rareori. Asha lovitura mai rar! SADOVEANU la TDRG. II. (Cu valoare atenuanta inaintea adjectivelor adverbelor locutziunilor adjectivale shi adverbiale) Galeria era ticsita de dame frumoase frumushele shi mai slutishoare. NEGRUZZI S. I 36. ◊ Expr. Mai mult sau mai putzin v. mult. ◊ (Inaintea unui verb) Putzin in oarecare masura. Dar vintul sa mai potolit. CARAGIALE P. 38. Ninsoarea mai incetase shi dupa multa truda am gasit drumul. CREANGA A. 32. Teai mai incalzit? ALECSANDRI T. I 460. ◊ Expr. (Acum) mai vii deacasa v. acasa. Asha mai merge v. merge. ◊ (In corelatzie cu determinari cantitative) Sa mai citeshti putzin. ◊ (Precedat de determinari cantitative) Vino un pic (oleaca putzin ceva) mai tirziu. III. (Mai ales inaintea unui substantiv sau verb) Aproape; aproximativ cam. [i faceau] felurite mustrari: care pentru miel furat mai an din stina care pentru un minzat sugrumat in ocol. GANE N. I 129. Mai imi vine a crede k aiastai tzara spinilor. CREANGA P. 203. ♦ (Urmat de o propozitzie subordonata introdusa prin conj. «k» sau «sa») Aproape... Daca nu era binele ce miai facut shi rugaciunea puilor mei mai k te mincam. ISPIRESCU E. 90. Numai iata ce da de un cuptiori nelipit shi mai sa se risipeasca CREANGA P. 287. La pamint mai k ajunge al ei par de aur moale. EMINESCU O. I 85. ♦ (Intarit prin repetitzie) Maimai = cit pe ce gatagata. Biet Achim era maimai Sa zboare precum zboarun pai. COSHBUC P. II 230. Ii dedica cartzile sale... numindul maimai un al doilea Alexandru Machedon. HASDEU I V. 241. (Neobishnuit) Mai k mai = aproape k... SHasha bine k fugea Mai k mai il agiungea. ALECSANDRI P. P. 151. IV. (Inaintea unui verb) 1. (Arata valoarea durativa a actziunii) inca shi acum. Acolo inca nui iarna shi oile mai gasesc verdeatza. SADOVEANU B. 59. Mai merge el inainte prin codru cit merge. CREANGA P. 200. Vai! tot mai gindeshti la anii. Cind visam in academii? EMINESCU O. I 140. ◊ (Cu verbe la forma negativa) Hai nu mai sta la indoiala CREANGA P. 203. Tutzi arzi ochii shi frumsetza... Dulce noaptea lor se stinge SHi nici shtii ce pierde lumea. Nu mai plinge nu mai plinge! EMINESCU O. I 83. De teash prinden mina mea Zile tu nai mai avea. ALECSANDRI P. II 23. ◊ Expr. Mai e vorba! = desigur neaparat fara indoiala. Adevarat sa fie...? Mai e vorba! ISPIRESCU I. 274. ◊ (In formule familiare interogative cu referire la o situatzie noua necunoscuta vorbitorului) Ce mai faci? Cum o mai duci? Ce se mai aude? (Arata repetarea actziunii) Iar iarashi din nou inca o data. De ce sa mai vie daca el no iubeshte mult. REBREANU R. I 246. Mia ajutat sa ajung k sa nu mai puie mina pe mine un voinic. ISPIRESCU E. 3. Poate sa ne mai intilnim. CREANGA P. 192. ◊ (Cu verbe la forma negativa) Nu neam mai vazut de treizeci de ani. C. PETRESCU C. V. 107. Inapoi nu moi mai intoarce CREANGA P. 192. ◊ (Intregit prin «iar»«iarashi» «shi»«inca» «inca o data»«o data» etc.) Mai facut sa mai fiu o data pe lume cum doream. ISPIRESCU E. 16. Cerbul incepe a bea hilpav la apa rece; apoi mai boncaluieshte shi iar mai bea cite un rastimp. CREANGA P. 225. 3. (Arata nedumerire) Dupa aceea. Furnicile parca intrase in pamint; sau mistuitde nu se shtie ce sau mai facut. CREANGA P. 264. ◊ (In interogatzii retorice) Mai shtiu eu ceash vrea sascult! COSHBUC P. I 49. Mai shtii de unde sare iepurele? CREANGA P. 172. Ce mai atita vorba (sau ce mai incoaceincolo) se zice cind voim sa punem capat unei discutzii sa indepartam o indoiala o ezitare. V. (Folosit pentru a accentua un anumit element al contextului) 1. (In enumerari) SHi in plus in afara de aceasta pe linga aceasta. Oleaca di brinza cu smintina mai un vinishor. C. PETRESCU I. II 204. Daca vede shi vede taie baierile de la traista mai capetzala din capul unei iepe shi face cum poate de leaga el girnetzul. CREANGA P. 125. Leafa avea pamint de ashijderea mai ceva vitishoare. CONTEMPORANUL VI 97. 2. (Repetat arata o alternare o oscilare intre doua idei) Cind... cind ba... ba parte... parte. Mai una mai alta. cn Cugeta k mai cu marghiolii mai cu shoalda mai cu prefacatorii sa inshele pe FatFrumos. ISPIRESCU E. 109. Mai cu degetele depeni Mai suceshti vreo tzigara numeri fire de mustetzi. EMINESCU O. I 155. VI. (In propozitzii shi constructzii exclamative uneori intarit cu alte cuvinte; intensifica ideea din fraza) K bine mai zici tu nevasta raspunse barbatusau. CREANGA P. 15. Ce mai freamat ce mai zbucium! EMINESCU O. I 147. I! Ce de mai belshug mamulica me! ALECSANDRI T. 898.

MAI¹ adv. I. (Inaintea unui adjectiv a unui adverb sau a unei locutziuni adjectivale sau adverbiale) 1. (Serveshte la formarea gradului comparativ) Mai bun. ◊ (In locutziuni intarind sensul unor cuvinte) Mai intai (shintai). Mai apoi. Mai (i)nainte. 2. (Precedat de articolul „cel” serveshte la formarea gradului superlativ relativ) Cel mai bun. ◊ (Inaintea unui substantiv) Judeci k cea mai femeie dintre femei (C. PETRESCU). ◊ (Precedat de „ce” in constructzii exclamative cu valoare de superlativ absolut) Ce mai drac frumos de nora! (COSHBUC). ◊ Expr. Mai rar = intalnit rareori; deosebit. Asha om mai rar! II. (Inaintea unui adjectiv a unui adverb sau a unei locutziuni adjectivale sau adverbiale; cu valoare atenuata) O multzime de oameni shi mai invatzatzi shi mai proshti (SADOVEANU). ♦ (Inaintea unui verb) In oarecare masura putzin. Ninsoarea mai incetase (CREANGA). III. (Inaintea oricarei partzi de vorbire) Aproape; aproximativ cam. Mai imi vine a crede k aiastai tzara spanilor (CREANGA). ♦ (Urmat de o propozitzie subordonata introdusa prin conj. „k” sau „sa”) Gata sa... La pamant mai k ajunge al ei par (EMINESCU). ◊ Maimai = cat pe ce gatagata. IV. (Inaintea unui verb) 1. (Arata k actziunea dureaza) SHi acum inca. ◊ Expr. Mai e vorba! = desigur neaparat. ♦ (In formule interogative cu referire la o situatzie noua) Ce mai faci? 2. (Arata repetarea actziunii) Din nou iar. Poate sa ne mai intalnim. 3. (Exprima nedumerire) Furnicile... sau mistuit de nu se shtie ce sau mai facut (CREANGA). V. (Arata k pe langa lucrurile cunoscute intervine un element nou) 1. (In enumerari) In afara de aceasta in plus. ◊ Expr. Ce mai atata vorba sau ce mai incoacencolo se zice cand voim sa punem capat unei discutzii. 2. (Repetat) Cand... cand ba... ba parte... parte. Mai una mai alta. VI. (In propozitzii shi constructzii exclamative intensifica ideea din fraza) Ce mai freamat ce mai zbucium! (EMINESCU). Lat. magis.

MAI¹ adv. 1) (serveshte la formarea gradului comparativ) ~ incet. ~ inalt. ~ bun. 2) (in imbinare cu articolul cel cea (cei cele) serveshte la formarea gradului superlativ relativ) Cel ~ bun. Cel ~ inalt. 3) (atenueaza ideea exprimata de cuvantul determinat) In parte; intrucatva; intro oarecare masura. Ploaia ~ incetase. 4) (exprima ideea de aproximatzie) Aproape; aproximativ. Cam ~ imi vine a crede. 5) In oarecare masura; putzin. Vantul sa ~ potolit. Vrea sa ~ lucreze. 6) (arata k o actziune dureaza inca) ~ lucreaza lacatush. 7) (arata repetarea unei actziuni) Din nou; iar. Lai ~ vazut pe Gheorghe? 8) (cu sens intensiv) Ce ~ fulgera! 9) (exprima ideea de aproximatzie) Aproape; cam; aproximativ. ~ cat dansul de mare. ~ nimic. ◊ ~~ gatagata; cat pe ce. 10) In afara de aceasta; in plus. ◊ Ce ~ atata vorba sa terminam discutzia. /<lat. magis

mai adv. 1. indica in genere o cantitate sau intensitate; 2. serva la formarea comparativului shi superlativului: mai bun cel mai bun; 3. exprima o continuitate: tot mai traieshte mai adu lemne; 4. o aproximatziune: mai era sa cada mai totzi. [Lat. MAGIS].

4) maĭ adv. (lat. mágis maĭ mult; it. mai ma pv. fr. mais cat. may sp. pg. mas. D. rom. vine bg. rut. maĭ. V. cam numaĭ). Arata cantitatea calitatea shi intensitatea fatza de alte lucrurĭ shi decĭ serveshte la formarea comparativuluĭ ĭar cind i se pune inainte cel cea la formarea superlativuluĭ: maĭ mic maĭ mare maĭ bun maĭ raŭ cele maĭ micĭ cel maĭ mare. Maĭ mult maĭ bun maĭ mare (cu subst. considerate k adj.): tu eshtĭ maĭ hotz de cit el aci e maĭ lumina de cit acolo. (Fam. se zice shi: maĭ om bun [bun om] de cit el nuĭ altu maĭ shi [maĭ mult shi] de cit inainte). Inca: maĭ ploŭa tot maĭ ploŭa nu maĭ traĭeshte. Aproape aproximativ (cu accent propriu!): máĭ ĭérĭ máĭ daúnazĭ máĭ tótzĭ maĭ (shi maĭ des máĭmáĭ) era sa cad. (Intre máĭ cópt aproape copt shi maĭ cópt copt maĭ tare numaĭ tonu deosebeshte intzelesu!). Maĭ se intrebuintzeaza shi k expletiv in exclamatziunĭ: Ce maĭ ploaĭe! Ce maĭ incendiŭ! Cum maĭ tuna! Máĭmáĭ cit pe aci aproape: era maĭmaĭ sa cad. Maĭ ashá saŭ máĭ ĭa asha (fam.) cam asha aproape asha. Maĭ apoĭ maĭ pe urma maĭ tirziŭ. Maĭ bine saŭ maĭ degraba e preferabil: maĭ bine sarac de cit hotz. Maĭ ales maĭ cu sama cu deosebire in special specialmente: poetzilor maĭ ales le place singuratatea.

mai¹ adv.

mai adv.

mai adv.

+shi mai shi (fam.) loc. adj. loc. adv. (un necaz ~ A plouat ~.)

nu mai adv. + adv. ( ~ are douazeci de ani)

mai de mult (de mai mult timp) adv. + prep. + adv.

mai demúlt (odinioara) loc. adv.

nu mai adv. + adv.

nu mai (spre deosebire de numai).

MAI adv. 1. inca. (Oile ~ gasesc verdeatza.) 2. cam (inv.) camai. (~ rar asha om.) 3. gata.

MAI adv. 1. inca. (Oile ~ gasesc verdeatza.) 2. cam (inv.) camai. (~ rar asha om.) 3. aproape gata. (Era ~ sal prind.)

mai adv. 1. Indica superioritatea intro comparatzie: cine ce are mai bun (Neculce). 2. Mai mult mai bine: noi mai iubim binele Imparatziei tale (Varlaam); nu unul sal mai iubeasca iara pre altul sal mai urasca (Pravila mica) in acest sens absolut inv. echivaleaza cu mai mult. 3. Inca shi: ashi mai vrea (Eminescu). 4. Altadata inainte: nam mai vazut (Alecsandri). 5. Deja: nui mai era frig (Macedonski). 6. Aproape intrun anumit fel: carnea era mai cruda (Sbiera); un ofitzer asha k dinsul mai k iar placea (Gib Mihaescu). Mai... mai arata o alternantza de actziuni: mai nu vrea mai se lasa (Eminescu). 7. Putzin mai mult: tei mai incalzi mergind (Creanga). 8. Expletiv in fraze exclamative: ciudata faptura omeneasca mai eshti! (D. Zamfirescu). Mr. ma megl. istr. mai. Lat. magis (Candrea Éléments 35; Pushcariu 1015; CandreaDens. 1041; REW 5228) cf. it. mai ma prov. fr. mais cat. may sp. port. mas. Mr. nu trebuie confundat cu ma „dar insa” (Weigand Jb. XII 91) care provine din din it. (Bartoli Studi Fil. rom. VIII 174) sau din ngr. (REW 5228). Evolutzia fonetica a lui mai nu este clara. Probabil trebuie sa se porneasca de la o forma populara *mas (› sp.) cu aceeashi evolutzie k de la das › dai sau νos › voi etc. Sensul expletiv (8) coincide cu cel sp. Cf. cam numai. Din rom. provin bg. maj „aproape” (Candrea Elemente 408; ; Berneker II 5) rut. shi pol. din Bucov. maj „mai” in comparatzii (Miklosich Wander 17; BL VI 240) tzig. mai „mai” comparativ (D. Sampson The dialect of the Gypsies of Wales 321).

FAUTE DE MIEUX (fr.) in lipsa de ceva mai bun A recurge la o solutzie faute de mieux a o accepta k singura posibila deshi nu e cea mai buna.

NE SUTOR ULTRA CREPIDAM (lat.) cizmare nu mai sus de sanda! Pliniu cel Batran „Naturalis historia” 3536. Cuvintele pictorului Apelles adresate unui cizmar care dupa ce criticase felul in care era pictata sandaua intrun tablou incerca sa aprecieze shi restul tabloului. Astazi se adreseaza acelora care vorbesc despre lucruri ce depashesc competentza lor.

UT SUPRA (lat.) k mai sus Formula juridica utilizata in acte.

a nu mai putea (de cineva sau ceva) expr. a nui pasa (de cineva sau de ceva) a nu se sinchisi (de cineva sau de ceva).

a nu vedea mai departe de lungul nasului expr. 1. a fi limitat a avea vederi inguste. 2. a fi lipsit de imaginatzie.

ai (mai) taia din nas expr. a impune cuiva o atitudine respectuoasa a da cuiva o lectzie de bunacuviintza.

shi mai multe nu expr. chiar asha pur shi simplu.

shi mai shi expr. 1. mai bun; mai frumos; mai grozav etc. 2. mai rau; mai urat; mai prost etc.

MAI¹ adv. (Preceda cuvintul sau grupul de cuvinte care il determina ) A. I. (Invechit de obicei purtind accentul in fraza shi urmat de un termen de comparatzie introdus prin prep. „de” sau „decit”) Mai mult mai tare; mai degraba. Lamaveri shi mai decit neaoa inralbimavoiu. PSALT. HUR. 43^r/20. Rrostulu mieu mai laudate. ib. 51 ^v/19. Mai inraltzasese decit a Livanului rroada lui. ib. 62^r/8. Se nu defaime misheii la baseareci ce mai seshi vatamese. COD. VOR. 109/19. Mai (c a m a i D) suiese de Livanul semintza lui. PSALT. 142 cf. CORESI PS. 190/4. Mai micshuramune de toate limbile shi sem smeritzi prespre tot pamintul. CORESI PS. 432/13 cf. 74/6. Sunetele armelor shi rasunul coardelor de arc mai iubiia decit glas de alaute. MOXA 395/11. Mai iubasc intunearecul decit lumina. VARLAAM C. 177. Mai creadesava vraciul decit marturiile. PRAV. 129. Uritau toate ciiale lumeshti mai cinstind pre domnul H[risto]s. DOSOFTEI V. S. noiembrie 144^r/21. Din toate iau mai placut manastirea Goliie. NECULCE L. 226. Mai iubiia viatza barbatului decit a fratzinesau. CANTEMiR HR. 143. Se scula... cu razboiu k sai ia imparatzia cu cuvint cai mai cuvine lui. VACARESCUL IST. 259. SHi numele de tzintzari... mai cuvinese grecilor decit romanilor. MAIOR IST. 215/14 cf. 15/5. Da mai crezi tu gurilor straine decit crezi maicutzii tale care tea facut... ? MERA L. B. 94 cf. 29. ♦ Mai bine mai potrivit. Sa nu indrazneasca a pune pe cineva purtatoriu de grije in comitaturile acelea de... nul vor alege popoarele dupa cum li se va mai parea. SHINCAI HR. I 253/14. ♦ (Transilv. Ban. in legatura cu verbele „a placea” sau rar „a voi” carora le da intzelesul de „a prefera”) Tuturor leau mai placut pacea. SHINCAI HR. II 20/10 cf. 19/35 I 232/24. SHi mai voiesc viiatza sashi piiarda decit numele cel de omenie. TZICHINDEAL F. 252/2 cf. LB BARCIANU. Ia spus verden fatza cai mai place Lina! COSHBUC F. 99. SHedintzele acesteai mai placeau decit orice ora de cursuri. AGIRBICEANU L. T. 60. II.(Cu sens cumulativ) 1. Inca shi. Nu aminat el mai sufla protivnicu vintu. COD. VOR. 86/30. Cind va marturisi moashea... o vom creade. .. de are fi mai fost cu moashea doo muieri. PRAV. 206. Pre cit agoniseshti ce nai pre atita sa mai aibi rivneshti. M. COSTIN O. 316. SHi cu dinsul sau mai luat un copil de turcu iar sarac din ostrovul Chiprului. NECULCE L. 24. Indraznesc sa mai ma rog.. . k sa mi se dea voie. . . (a. 1833). DOC. EC. 527. Nam ce sa mai pierz. MARCOVICI C. 8/12. Ce intamplare oare sal fi mai lovit! DRAGHICI R. 161/8. Ce simtzire sa aiba shi ce gust sa le mai vie Cind nu eshti draga Zulnio?... CONACHI P. 104. Pe linga ishti doi ochi mai am unul la ceafa. CREANGA P. 5. Hotarira sa mai faca o incercare. ISPIRESCU L. 20. Vru sa mai adauge ceva. C. PETRESCU S. 129. Lassa moara la pustii K mai am eu bidivii SHi mai am pe vinatul Caremi poarta sufletul. JARNlKBIRSEANU D. 505 cf. 408. Ash vrea sa mai betz un pahar de vin. A III 17. ◊ (Intarit prin „shi” sau „inca”) Mai ia linga tine inca unul sau doi. N. TEST. (1648) 23^Y/25. SHi inca cu talandul ne mai invatzam. BIBLIA (1688) [prefatza] 4/18. SHau mai facut shalta logodna cu fata lui Mihai voda. NECULCE L. 340. Au cazut la pamint fara sa apuce a mai arunca shi alta sageata. DRAGHICI R. 168/7. Au mai patzito shi altzii! NEGRUZZI S. I 79. Frate mai fami bine shi cu iapa. CREANGA P. 47. Miau mai ieshit pina acum inainte inca doi spini. id. ib. 203. Pe linga cei doi fratzi care graisera se mai aflau in tabara de cara inca doi. SADOVEANU O. XI 12. Unde maninca doi mai poate minca shi un al treilea. ZANNE P. III 626. Ii mai trebuie sho capatzina de curechi. In mina se spune in batjocura la adresa celui care umbla calare iarna pe ger mare. Cf. id. ib. 537. ◊ (Regional construit cu topica lui „inca” shi uneori insotzit de acesta) Inca mai una. TZICHINDEAL f. 34/6. Iaca mai inca o proba. HASDEU I. C. I 28 cf. COSTINEACU. Sami dai shasa shi mai shasa. HODOSH P. P. 148. Mai cun om. Com. din MARGINEARADAUTZI. ◊ (In constructzii negative) In copaci sa cinte tot feliul de paseri care nu se mai afla pe lumea asta. CREANGA P. 77. Na mai incalecat altul. ISPIRESCU L. 15. ◊ (Cu sensul atenuat) Nau avut ce mai face. PRAV. 139. Stind mult in ginduri de ce sa se mai apuce. DRAGHICI R. 141/22. Neshtiind ce sa mai fac am hotarit sa viu la dta. NEGRUZZI S. I 52. Atunci spinul zice ingimfat: Ei moshule ce mai zici? CREANGA P. 216. Trecu podul. . . neshtiind ce o mai ashtepta. ISPIRESCU L. 17. (In formule de politetze) Ce mai faci? Cum te mai simtzi? 2. (Preceda termenii unei enumeratzii) In plus pe deasupra; inca shi. . . Au dat Ucraina cea mica Ducai voda mai shi un tui afara de cele doua ce avea. MUSTE LET. III 23/7. Sclipuim de cole o coasa rupta de ici o circeie de tinjala mai un vatrar cu belciug mai beshica cea de porc a mea shi pe dupa toaca o pornim pe la case. CREANGA A. 42. Taie baierile de la traista mai capetzala din capul unei iepe shi face cum poate de leaga el girnetzul. id. P. 125. Cu una cu alta mai cu ce avea de la parintzi scoase apa din piatra shi ajunse a fi jinduit de multe fete in sat. DELAVRANCEA S. 24. Leafa avea pamint de ashijderea mai ceva vitishoare. CONTEMPORANUL v_1; 97. Oleaca de brinza cu smintina mai un vinishor... C. PETRESCU I. II 204. ◊ (Cu sensul atenuat) Feliu de feliu de pomi: unii in floare altzii cu poamele verzi mai altzii cu poamele coapte. SBiERA F. S. 16. Unii se apuca de lucratul cimpului altzii merg cine shtie pe unde la cosit; mai unii pleaca in caraushie. id. P. 253. 3. (In corelatzie cu el insushi pune in alternanta termenii care i preceda) Cind. . .cind. . . ba. .. ba. . . Au inceput a o stapini mai o ghinta varvara mai alta. MAIOR IST. 249/23. Tu cu minilencleshtate mai cu degetele depeni Mai suceshti vreo tzigara numeri fire de mustetzi. EMINESCU O. I 155 cf. 175 210. Se gindeshte mai la una mai la alta. CARAGIALE I 175. Ash vrea sa mai betz un pahar de vin. A III 17. ◊ (Intarit prin „shi” sau „inca”) Mai ia linga tine inca unul sau doi. N. TEST. (1648) 23^Y/25. SHi inca cu talandul ne mai invatzam. BIBLIA (1688) [prefatza] 4/18. SHau mai facut shalta logodna cu fata lui Mihai voda. NECULCE L. 340. Au cazut la pamint fara sa apuce a mai arunca shi alta sageata. DRAGHICI R. 168/7. Au mai patzito shi altzii! NEGRUZZI S. I 79. Frate mai fami bine shi cu iapa. CREANGA P. 47. Miau mai ieshit pina acum inainte inca doi spini. id. ib. 203. Pe linga cei doi fratzi care graisera se mai aflau in tabara de cara inca doi. SADOVEANU O. XI 12. Unde maninca doi mai poate minca shi un al treilea. ZANNE P. III 626. Ii mai trebuie sho capatzina de curechi. In mina se spune in batjocura la adresa celui care umbla calare iarna pe ger mare. Cf. id. ib. 537. ◊ (Regional construit cu topica lui „inca” shi uneori insotzit de acesta) Inca mai una. TZICHINDEAL f. 34/6. Iaca mai inca o proba. HASDEU I. C. I 28 cf. COSTINEACU. Sami dai shasa shi mai shasa. HODOSH P. P. 148. Mai cun om. Com. din MARGINEARADAUTZI. ◊ (In constructzii negative) In copaci sa cinte tot feliul de paseri care nu se mai afla pe lumea asta. CREANGA P. 77. Na mai incalecat altul. ISPIRESCU L. 15. ◊ (Cu sensul atenuat) Nau avut ce mai face. PRAV. 139. Stind mult in ginduri de ce sa se mai apuce. DRAGHICI R. 141/22. Neshtiind ce sa mai fac am hotarit sa viu la dta. NEGRUZZI S. I 52. Atunci spinul zice ingimfat: Ei moshule ce mai zici? CREANGA P. 216. Trecu podul. . . neshtiind ce o mai ashtepta. ISPIRESCU L. 17. (In formule de politetze) Ce mai faci? Cum te mai simtzi? 2. (Preceda termenii unei enumeratzii) In plus pe deasupra; inca shi. . . Au dat Ucraina cea mica Ducai voda mai shi un tui afara de cele doua ce avea. MUSTE LET. III 23/7. Sclipuim de cole o coasa rupta de ici o circeie de tinjala mai un vatrar cu belciug mai beshica cea de porc a mea shi pe dupa toaca o pornim pe la case. CREANGA A. 42. Taie baierile de la traista mai capetzala din capul unei iepe shi face cum poate de leaga el girnetzul. id. P. 125. Cu una cu alta mai cu ce avea de la parintzi scoase apa din piatra shi ajunse a fi jinduit de multe fete in sat. DELAVRANCEA S. 24. Leafa avea pamint de ashijderea mai ceva vitishoare. CONTEMPORANUL v_1; 97. Oleaca de brinza cu smintina mai un vinishor... C. PETRESCU I. II 204. ◊ (Cu sensul atenuat) Feliu de feliu de pomi: unii in floare altzii cu poamele verzi mai altzii cu poamele coapte. SBiERA F. S. 16. Unii se apuca de lucratul cimpului altzii merg cine shtie pe unde la cosit; mai unii pleaca in caraushie. id. P. 253. 3. (In corelatzie cu el insushi pune in alternanta termenii care i preceda) Cind. . .cind. . . ba. .. ba. . . Au inceput a o stapini mai o ghinta varvara mai alta. MAIOR IST. 249/23. Tu cu minilencleshtate mai cu degetele depeni Mai suceshti vreo tzigara numeri fire de mustetzi. EMINESCU O. I 155 cf. 175 210. Se gindeshte mai la una mai la alta. CARAGIALE I 175. Drumul... inainteaza vesel neted mai ascunzinduse printre fagii tineri... mai poposind putzin la Cishmeaua Mortului. REBREANU I. 9. Se tot invirtea pe linga noi mai schimbind cite un cuvint cu chirigiul mai spunindune shi noua cite ceva mai stringindushi cureaua pe deasupra briului. MOROIANU S. 22. Merg catanele tot rind Mai cintind shi mai plingind! JARNIKBIRSEANU D. 313. (Precedat de „shi”) Ei mersera deci cum putura incetul cu incetul shi mai calari shi mai pe jos shi mai in carutza. GANE N. I 218. ◊ E x p r. Mai una mai alta v. unul. III. (Cu sens durativ) Mai departe in continuare ; inca. Cf. VARLAAM C. 37. De la Poarta iau venit raspunsu sa mai ashtepte. NECULCE L. 207. Inceteaza dar de a te mai plinge. MARCOVICI D. 10/21 cf. DRAGHICI R. 53/23. A mai trai in lume nu voi. CONACHI P. 86 cf. 272. Lacrimele ma opresc de atzi mai scrie. NEGRUZZI S. I 62. Vinin lumea fericita Cu voinicul ce te cheama Caci cu dinsul nu e teama Dea mai fi calugaritza. ALECSANDRI P. I 18. Apoi mai stind acolo in fund pe scara. . . zice. CREANGA P. 205. Nu. . . era chip a mai sta asha ingalate la nunta. ISPIRESCU L. 40 cf. 10. Acolo inca nui iarna shi oile mai gasesc verdeatza in bahna. SADOVEANU B 59. Ar muri shi nu sendura Car mai roade la prescura. JARNIKBIRSEANU D. 468 cf. 99. Ash mai sta da traba sa ma duc. A III 17. ◊ (Invechit shi popular ashezat intre verbul copulativ shi numele predicativ) Daca zboara porombitza Ce tzii mai buna laditza? POP. AP. GCR II 368. ◊ (Intarit prin „tot” sau „inca”) Cu intirzierea tot mai potzi sa ma pedepseshti. MARCOVICI C. 20/5. inca mai avem de ascultat. DRAGHICI. R. 14/26. Tot insa mai ramasese o shcoala. NEGRUZZI S. I 3. Vai! tot mai gindeshti la anii cind visam in academii...? EMINESCU O. I 140. A tzinut veselia ani intregi shi acum mai tzine inca. CREANGA P. 279 cf. 90 ALR II 3046/2. ◊ (Durata actziunii exprimate de verb este indicata printro determinare) Mai shede el acolo putzin. CREANGA P. 205 cf. 214. Potzi sa mai ramii putzin daca doreshti. CAMIL PETRESCU U. N. 156. Mam socotit Sa mai iubesc pinla toamna. JARNIKBIRSEANU D. 44. ◊ (Durata actziunii exprimate de un verb repetat shi determinat prin „ce mai” sau „cit mai” ramine nedeterminata) Se framinta el cu mintea cit se mai framinta. CREANGA P. 158 cf. 226 275. Mai trecu ce mai trecu. ISPIRESCU L. 14. ◊ (K determinant al unui verb al carui regent este verbul „a putea” sau „a trebui” trece inaintea regentului) Vazindul imparatul k nul mai poate incuiba lau izgonit. DOSOFTEI V. S. decembrie 246^r/3. Oh eu nul mai pot suferi! DRAGHICI R. 73/10. Tu shtii. .. De mai pot trai Zulnio macar citui o clipeala! CONACHI P. 103. Mai pot eu sa am nadejde in voi? CREANGA P. 146. Cintecul nu se mai poate Sa lunecen valuri vrajite. LABISH P. 50. Ar sta In loc shi sar mira Cum mai pociu calca iarba! JARNIKBIRSEANU D. 219 cf. ALR II 3163/2. ◊ (Regional ashezat inaintea pronumelui reflexiv sau a formei scurte a pronumelui personal care insotzeshte verbul) Nu mai ma cunosc. CARAGIALE O. VI 424. Nu mai te tzin minte. MACEDONSKI O. III 112. ◊ (Invechit shi regional ashezat intre verbul auxiliar shi participiu sau intre copula shi numele predicativ) Adormite intru desfatarea dragostei fratzeshti farde a fi mai turburate. MARCOVICI C. 37/15. Rabdai multe suparare Cum mam departat de tare SHi cind eram mai la tine Nu ma vreai primi pre mine. BARAC A. 82/21. Plingi shi tu cum pling shi eu Ceam iubit nui mai al meu. HODOSH C. 39. ◊ (De obicei in legatura cu un cuvint cu intzeles restrictiv intareshte intzelesul verbului „a ramine” shi da verbelor „a fi” shi „a avea” sensul de „a ramine”) SHi inca mai iaste datori sa plateasca moartea rudei lor. PRAV. 90. Curierul frantzuzesc inshtiintzeaza... k ar fi mai ramas numai citeva persoane. AR (1829) 240748. Ah! garafa pintecoasa doar de sfeshnic mai e buna. EMINESCU N. 42. Mult ai avut de rabdat shi putzin mai ai. CREANGA P. 222. Mai erau citeva ceasuri pina in dimineatza de 11 februarie. CARAGIALE O. III 142. De mincat imi aducea Lapte acruntro margea Mincam shimi mai ramanea. JARNIKBIRSEANU D. 394. ◊ Expr. Mai e vorba? = nu incape discutzie ! sigur ! Adevarat sa fie. ..? Mai e vorba? raspunse el. ISPIRESCU L. 274 cf. CARAGIALE O. I 165. ◊ (In constructzii negative arata incetarea unei actziuni de durata sau inlocuirea unei stari cunoscute prin opusul ei) De va fi rob sa nui dea alt dar numai sal slobodzeasca sa nu mai fie rob. PRAV. 78. Acela de nemica nu mai jeluieshte. M. COSTIN O. 327. Nu ma mai tem de tine. MARCOVICI C. 20/2. SHau intors fatza k sa nu mai vada. DRAGHICI R. 159/23. In orashele cele noua a tale... nu se mai aude de vitejie. RUSSO S. 147. Itzi marturisesc k nu mai simt acel foc. NEGRUZZI S. I 47. Are un ochi otravit shi cind la pironi spre tine nu mai traieshti. CREANGA P. 225. Numi mai place nimica din cite imi placeau odinioara. CARAGIALE O. VI 392. Parintzii tai nu mai traiesc de sute de ani. ISPIRESCU L. 8. I se parea k nu mai este cum era la plecare id. ib. 30. Nu mai ramin nici daca ma rugatzi. SEBASTIAN T. 127. Dorul ei sa nul mai duc K de cind dor am purtat K scindura mam uscat! JARNIKBIRSEANU D. 91. Nu ma au. ALR II/791. ◊ (In forme compuse ashezat intre prefixul „ne” shi un gerunziu participiu sau supin) Sorii stelele... nemaifiind cumpenite dea altor sfere putere.conachi p. 271. Nemaiputinduma lupta am scris sami vie pasportul. NEGRUZZI S. I 61. Harap Alb shi ceilaltzi nemaiavind ce zice pleaca capul rushinatzi. CREANGA P. 269. Smochinul se usca de tot nemairamiind decit un bushtean pirlit. ISPIRESCU L. 190. Frunza de rachita Boala nemaiispravita. JARNIKBIRSEANU D. 208. IV. (Arata repetarea actziunii exprimate de verbul care il determina) 1. Din nou inca (o data) iar iarashi. Dupa ce sa vor fi impartzit cu besearica... nu iaste loc dea sa mai impreunare. PRAV. 151. Au poroncitu pasha lui Antonie voda de lau pus hatman shi sa nu afle cal mai schimba din hatmanie. NECULCE L. 61. Nici aveam vreme nici imi este drag sa le mai aud. ANTIM P. XXVI. Ii veni in gind sa se mai intoarca. GORJAN H. I 3/18. Pa Dimbovitzii vale oshtiri de sor ivi Ai luptelor cumplite partashi ei vor mai fi. ALEXANDRESCU M. 9. SHi mai aruncindushi cautatura la broasca vazu ochii ei pare k straluceau de un foc. ISPIRESCU L. 35. SHam strigat shom mai striga Deaca nu vetzi supara! JARNIKBIRSEANU D. 472 cf. SHEZ. V 105. Mai vine murga la traista sau (o) mai ajunge Dragush la caush se spune la adresa cuiva care te cauta numai la nevoie shi care pentru acest motiv nu eshti dispus sal mai ajutzi. Cf. ZANNE P. III 92 409. ◊ (Regional ashezat inaintea pronumelui) Dafinul na voit sa mai ma primeasca. FUNDESCU L. P. 26. ◊ (Intarit prin „iar” sau „iarashi”) Multzameshte Apoi iarashi mai porneshte. BARAC A. 40/10. [Cerbul] incepe a bea hilpav la apa rece; apoi.. . iar mai bea citeun rastimp. CREANGA P. 225. Se dusera se dusera shi iara se mai dusera. ISPIRESCU L. 6. ◊ (Ideea de repetitzie este intarita de complementul verbului exprimat de obicei printro locutziune adverbiala de repetitzie) Sashi mai ia o data ziua buna. GORJAN H. I 3/19. Ii mai saruta de citeva ori pe amindoi. CREANGA P. 199. Cind era sa iasa ishi mai arunca ochii o data prin grajd. ISPIRESCU L. 3. Eu am mai fost shin alte seri la dumneata. SADOVEANU E. 106. Murgule coama rotata Mai scoateman deal o data. JARNIKBIRSEANU D. 314. Cine o face nesarata Nu o mai face altadata (= dupa ce gresheshte o data omul se invatza minte). ZANNE P. IV 3. ◊ (In constructzii negative care au sens pozitiv) SHi unde nu mai zboara shi a treia oara. CREANGA P. 196. ♦ Vreodata cindva (in trecut sau in viitor). Care rar domnu au fost sha mai hi k Antioh voda. NECULCE L.182. Poate sa ne mai intilnim la vrun capat de lume. CREANGA P. 192. Cine dracua mai vazut Iepure vara cosind...! JARNIKBIRSEANU D. 415. ♦ (Uneori intarit prin „shi” sau „inca”) in alta imprejurare inainte de asta; deja. Aceastea nunte sa vor despartzi cum am shi mai dzis. prav. 218. Au mai domnit aice in tzara Romaneasca... cind sau fost... calcat tzara du peste Olt. ZILOT CRON. 65. Dama (precum am mai spus) era... frumoasa. NEGRUZZI S. I 37.Asha paseri desfranate Mai vazutatzi inca voi? ALECSANDRI P. I 206. Am mai imbiat eu co multzime de cucoane. CREANGA P. 115. Am mai umblat peaici. . . dar sint Amar de. ani amar! COSHBUC F. 71. ** (In constructzii negative arata k o actziune sau o stare din trecut nu se reia nu revine) Iata sanatos eshti de acmu sa nu mai gresheshti! CORESI EV. 58. Cind sa vor face mari... sa nu mai faca acest lucru. PRAV. 219. Trec zilele k umbra k umbra de vara; Ceale ce trec nu mai vin nici santorc iara. M. COSTIN O. 320. Cei fara de leage sa numi mai cuteadze. DOSOFTEI PS. 23/16. Sa nutzi mai scape din gura astfel de vorbe nebune! NEGRUZZI S. I 146. Cind vrun om aproape a merge a cutezat El la lumina zilei nu sa mai aratat. ALEXANDRESCU M. 11. Ducemash shi mash tot duce Dor sa nu ma mai apuce! ALECSANDRI P. II 103. Pe culmi in sarbatori Nimeni nu mai merge! COSHBUC P. I 260. De cind atzi plecat Nu sa mai secerat Cuptoarele sau stins. ARGHEZI VERS. 186. De cind mindra mi teai dus Peana verde nam mai pus. JARNIKBIRSEANU D. 116. Nu mai be mitza otzet! (= nu ma mai las inshelat!). Cf. ZANNE P. IV 32. ◊ (Complementul verbului indica intervalul de timp care a trecut de cind sa intrerupt actziunea) Nu neam mai vazut de treizeci de ani. C. PETRESCU C. V. 107. ♦ Niciodata. Aceshti fratzi nu mai avuse prilej a se intilni amandoi. CREANGA P. 183. Flori de care nu mai vazuse ea. ISPIRESCU L. 17. Ceam pierdut noi mai gasi! JARNIKBIRSEANU D. 151. Mart din post nu mai lipseshte. NEGRUZZI S. I 251. ◊ (Intarit prin adverbele „niciodata” „in veci” sau prin echivalente ale acestora) Nu se va indrepta mai in veci. AXINTE URICARIUL LET. II 123/10. Noi mai veni Ivane cite zilishoareoi avea eu. CREANGA P. 306. Apoi moi intoarce k sa nu ma mai duc niciodata. ISPIRESCU L. 8. ◊ (In compuse ashezat intre prefixul „ne” shi un participiu) O diata nemaipomenita pina atunci. CREANGA P. 12. Cu un curajiu nemaiauzit se repede asupra mistretzului. ISPIRESCU L. 371. Mia facut un rau nemaipomenit. CAMILAR N. I 95. Ceva perfect nemaiatins. DEMETRIUS A. 82. Paduretzul se mira de aceasta minune nemaivazuta. MERA L. B. 144. 2. (De obicei in constructzii negative arata k actziunea exprimata de verb a fost proiectata dorita inceputa etc.) De aici inainte. Nice tu una nu poate sa sa mai cunune acesta PRAV. 182. Vazindul. . . k starea lui cerea linishtire nul mai supara. GORJAN H. i 4/23. Deun semn in treacat de la ea El sufletul tzil leaga Incit sa no mai potzi uita Viatza ta intreaga. EMINESCU O. I 189. Parcami vine so sorb cu ochii de draga cemi e; daca na... fi asta apoi nu ma mai insor niciodata. CREANGA P. 167. Aici vor veni in shirag sa sadape Una cite una caprioarele... Vai cum ash vrea sa nu mai vii sa nu mai vii Frumoasa jertfa a padurii mele! LABISH P. 27. Nu te mai poci uita! JARNIKBIRSEANU D. 9. ** (In constructzii negative arata k o actziune dorita proiectata intirzie sa se realizeze) Tot inca; o data. Nu teai mai parasit? MINEIUL (1776) 162^v2/14. Vadzind... k nu le mai vini agiutor au inchinat cetatea. NECULCE L. 341. Dar nu mai tacetzi mai? CREANGA P. 254. SHi tarei tarziu SHi nam mai murit. BACOVIA O. 10. Da suspin k nu mie bine K baditza nu mai vine. JARNIKBIRSEANU D. 98. De cind lumea cauta sa se insoare shi nu mai poate. SHEZ. V 139. ◊ (In constructzii negative in legatura cu timpurile trecute ale verbului arata k o actziune inceputa sau proiectata nu a fost indeplinita) Nau apucat sa mai dreaga sinetzele. M. COSTIN O. 313. La inima mam muiat SHi nu lam mai inecat. JARNIKBIRSEANU D. 393. V. (Da valoare intensiva ideii exprimate in fraza) 1. (Preceda verbul; accentul propozitziei sau al frazei cade asupra verbului iar in constructzii negative asupra negatziei care insotzeshte verbul) Nu mai inceata turburind pre noi. COREZI EV. 56. De strinsoare nu sa mai satura. VARLAAM C. 68. Inceputusau atunce shi omor in vite cit nu mai biruie oamenii sa le despoaie. NECULCE l. 206. Cit era ziulica de mare nushi mai stringea picioarele. CREANGA P. 284. Oaspetzii nushi mai luau ochii de la dinsa. ISPIRESCU L. 39. Deprindete shi tu a fi domol k intinderile astea de nu le mai vezi sfirshitul. SADOVEANU M. C. 125. Da mai lasa mai barbate Lasacum shi nu ma bate. JARNIKBIRSEANU D. 184. Nu sa mai satzuie. ALR I 783/846. Lo mai satura tzalina se spune despre oamenii lacomi. ZANNE P. IV 144. (E x p r.) Mai raminetzi cu bine (sau cu sanatate) formula familiara de salut la plecare. Dumnezeu sa va apere de cele rele shi mai raminetzi cu bine! CREANGA P. 20. Ei mai SHtefane shi Smaranduca mai raminetzi cu sanatate k eu mam dusumam. id. A. 23. ◊ (In legatura cu verbul „a shti” in formule care exprima nedumerire indoiala) Te vad k eshti un baiet istetz shi mai shtii pacatul? poate shi harnic. CREANGA P. 152. Drumul i era... Dumnezeu mai shtie pe unde. ISPIRESCU L. 104. Mai shtiu shi eu? Asha ia fost menit. COSHBUC F. 73. O fi curs tot vinul? ... Apoi da nevasta nici nu mam uitat; mai shtiu? o fi curs! SHEZ. V 132. ◊ (Accentul propozitziei sau al frazei cade pe un adjectiv sau pe un adverb precedent ) Unde mai eshti acum oare? CONACHI P. 102. Parul tau tzi se desprinde SHi frumos tzi se mai shede. EMINESCU O. I 209. Multa vorba mult ris shi mare nedumerire se mai facuse. CREANGA P. 84. Multe izbinzi am mai facut noi amindoi! ISPIRESCU L. 15. Dara grea palma mai ai! id. ib. 47. Mindra maicam mai avut! JARNIKBIRSEANU D. 362. Amar mai sufla vintu! ALR II 3121/172. Oala dogita in zadar o mai legi. ZANNE P. IV 6 cf. III 139. 2. (Urmind dupa „ce” exclamativ preceda cuvintul sau grupul de cuvinte care poarta accentul propozitziei) Ce mai vremi acele! NEGRUZZI S. I 246. Ce mai galicism! MAIORESCU CR. II 84. Ce mai freamat ce mai zbucium! EMiNESCU O. I 147. Olio tu leica ce mai drac frumos de nora! COSHBUC B. 80. Ce mai cherestea eshti! Cf. ZANNE P. III 103. ◊ E x p r. Ce mai.. .? =a) ce rost are ? la ce bun ? Ce mai atita vorba lunga? Dintro pareche de boi mam ales co punga. CREANGA P. 45. Ma rog ce mai la deal la vale? Asha e lumea asta. id. ib. 223 ; b) (intrebuintzat absolut) inutil sa mai discutam ! Ce mai ? . .. Nu tzio da tata itzi dau eu dacai peaceea. POPA V. 51. Ce mai de... ! sau ce de(a mai) v. c e. II. (De obicei purtind accentul in fraza exprima ideea de aproximatzie) Aproape.(Determina verbe sau de obicei urmat de conjunctzia „k” propozitzii) Filipic mai soseashte la TZarigrad. MOXA 378/33. Au purces... cu mare frica mai se lasasa shi de viatza. AXINTE URICARIUL LET. II 125/20. Mai ish dezbatusa tzara cau imblat vro doi trei ai pen tzara Ungureasca. NECULCE L. 160. Sa scapata din picioare de mai cadea. MINEIUL (1776) 17^v2/27. Lovinduse cu oshtile nemicilor pre ele leau invins shi mai leau stins. SHINCAI HR. I 99/22. El mai agiunsase la lacuintza lui. DRAGHICI R. 167/13. La pamint mai k ajunge al ei par de aur moale. EMINESCU O. I 85. Mai cami vine sa zic shi eu k omul ceala. CREANGA P. 128 cf. 160 162 203. Daca nu era binele ce miai facut. . . mai k te mincam. ISPIRESCU L. 90 cf. 16. Mai k mash duce. PAMFILE J. II 152. Dorul ei mai ma omoara. JARNIKBIRSEANU D. 31. Mai era sa se aprinda. SHEZ. V 84. K de doru lui mai mor! ALEXICI L. P. 18. Lo batut pina lo mai omorit. ALR II 3598/349. ◊ (Intarit prin repetitzie) Cu a tuturor tacere mai mai a Corbului siloghizm... se marturisea. CANTEMiR IST. 61. SHasha bine k fugea Mai k mai il agiungea. ALECSANDRI P. P. 151. ◊ (In constructzii negative restringe valoarea negatziei) Gaineli mai nu era in tzara. NECULCE L. 84. In a momitzelor tzara (Ce mai nu are hotara). DONICI F. I 18/4. Ei mai nu simtzira intrarea noastra. EMINESCU G. P. 59 cf. id. O. IV 112. Mai nul prindea somnul de harnic ce era. CREANGA P. 140 cf. 12275. Mai nici nu dormea shi mai nici nu ospata. SBIERA P. 88. Mai nu mai erau peshti in Dunare. RETEGANUL P. V 45. Mai nu mai aveau parte de somn. SHEZ. II 67. Mai nu are satz (= e mincacios). ALR I 783/542. ♦ (In constructzii negative uneori intarind pe „numai”) Doar k nu... numai cit nu. . . Pina mai numai k nui prindea Petrea. SBIERA P. 24. Acela mai k nu cazu jos de frica. RETEGANUL P. III 28. Mai k nu lo calcat caru. ALR II 3130/346. ♦ (In legatura cu verbe la modul conjunctiv) Pe punctul. . . gata... cit pe ce. Stringindul taren bratze era mai k sal omor. EMINESCU O. I 80. Numai iata ce da de un cuptiori nelipit shi mai sa se risipeasca. CREANGA P. 287. * (Regional folosit pleonastic pe linga „cit pe ce”) Era mai cit pe ce sa pun mina pe dinsul. Com. MARIAN. ◊ (Intarit prin repetare) Singele inchegat... era maimai sa umple groapa. CREANGA P. 227. Maimai era sashi iasa din mintzi. ISPIRESCU L. 74. Era maimai Sa zboare precum zboarun pai. COSHBUC P. II 230. Intinse picioarele pina in dreptul necunoscutului maimai sal atinga. CONV. LIT. XLIII 405. Maimai si fac o prostii. Com. din MARGINEARADAUTZI. 2. (Determina alte partzi de vorbire) Mai in toate limbile vedem k au acest izvod. N. TEST. (1648) [prefatza] 5^v/9. Cinstea bunatatzii lui era mai peste toata lumea. BIBLIA (1688) [prefatza] 7/22. Au arsu tirgu mai giumatate. NECULCE L. 84. Dupa multa vreame ce statu spinzurat pogorindul mai mort lau bagat in temnitza. MINEIUL (1776) 186^v2/25. Mai toate sarbatorile lor stau in mincari. IST. AM. 89^v/5. SHi da arenda cit vrea ei pe ele mai nimic. DIONISIE C. 163. Mai mortzi de frica au inceput ash fringe minile. DRAGHICI R. 10/8. Zmei... cu chip mai de om. GORJAN H. IV 140/10. Cele cu neputintza chiar ea poate sa le faca. SHi mai pe acest cer cindva la pamint jos il pleaca. PANN E. III 51/20. Gindul meu.. . mai nimic nu gaseshte sa fi ramas nesmintit. CONACHI P. 212. Ii ucisera mai pe totzi. BALCESCU M. V. 392. Inamicii pierdeau miie de oameni iar ai noshtri ramineau mai intactzi. HASDEU I. V. 123. Mantaua sa lunga shi rupta ce ajungea mai pana la picioare. EMINESCU G. P. 48. Ce garduri streshinite cu spini de mai nici vintul nu putea razbate printre ele! CREANGA P. 153 cf. 304. Inainte de termenul mutarii mai in fiecare familie incepe regulat o interesanta dezbatere. CARAGIALE O. IV 10. Hainele de pe dinsa. . . se mucezisera shi se putrezisera ramiind mai goala. ISPIRESCU L. 144. Limba romana. .. are acelashi inceput mai acea materie shi mai acea gramatica [cu limba italiana]. ap. ODOBESCU S. I 244. Mai un hotar tot a fost plin De mese. COSHBUC P. I 57. Cind imi ridic ochii el intrun stejar; plin de zapada shi mai degerat. LUC. III 105. Brinza smintina shi oua proaspete... avea mai totdeauna cucoana Marioara la camara. HOGASH DR. II 103. Inchizind mai de tot genele tremuratoare privi lunglung in zarea intunecata. MIRONESCU S. A. 70. Citea mai toata ziua cronici shi scrieri istorice. CALINESCU E. 417. Dara carnea era mai cruda. „Ce este... nui fiarta” SBIERA P. 82. Unde pleci frate Cu dragostele mai toate? TEODORESCU P. P. 321. (Intarit prin repetitzie) Numindul maimai un al doilea Alexandru Machedon primea drept recunoshtintza... bani! HASDEU I. V. 241. ◊ (Regional urmat de „k”) Mai k totdeauna mintea asuprai putere nare. CONACHI P. 281. Era inca mult de lucru deshi era mai k miezul noptzii. JUN. LIT. iI 50. Mai k tot la un an shi jumatate facea cite un copi. SBIERA P. 187. 3. (Cu sensul atenuat in propozitzii care constituie raspunsuri afirmative) Nui asha? Mai asha! . . . Decit un singur lucru ne stinghereshte peamindoi. ALECSANDRI T. 905. Carul dumitale parca merge singur. Dapoi... mai singur nul vezi? creanga p. 40. Ashai k tzia cazut cu tronc la inima? Mai asha mai Chirica! id. ib. 166. Ii impushcat [bursucul]? Mai impushcat! N. A. BOGDAN ap. TDRG. ◊ (Urmat de adverbele „k” sau „cit” uneori repetat exprima o comparatzie relativa) Aproape (k). Mai k de doua ori de cumui curtea asha era acel ocol. NECULCE L. 232 cf. N. COSTIN LET. II 38/20. Eshti un cheag zbircit mai k shi mine shi iata cetzi urla prin cap. CREANGA P. 127. Se gindeau la... Licsandra care o shtiau mai mai cit cei doi fratzi de voinica. CAMIL PETRESCU O. II 452. Luminau mai k ziua. SHEZ. III 184. ♦ (Determina numerale) Aproximativ cam vreo in jur de.. . la.. . circa. Au trecut mai trei luni pana au purces. AXiNTE URICARIUL lLET. II 153/33. Lau tzinut rob mai doisprezece ani. SHINCAI HR. II 70/34 cf. 164/8. Gospodarul... va capata mai 1000 lei. I. IONESCU C. 42/23. Eu aveam un curs de carte extraordinar shi cishtigam mai doua mii de fishe. BOLINTINEANU O. 367. ◊ (Intarit prin „la” adverbial) Sau tinguit mai la un ceas. PANN E. III 92/8. C. (Atenueaza ideea exprimata de cuvintul determinat) In parte putzin oarecum intro oarecare masura intrucitva. 1. (Determina verbe) Pana sa va mai lasa shi sa va mai domoli firea barbatului cea sireapa. PRAV. 155 cf. 177. Ashijdere shi feredeul lau mai tocmit. NECULCE L. 308. Lipsit... de tot cel ce putea sal mai mingiie. MARCOVICI C. 4/8. Din norocire atunce au inceput shi turbatile valuri a sa mai alina. DRAGHICI R. 12/6. Hotarii sami razbun shi ideea asta ma mai linishti. NEGRUZZI S. I 7 cf. 63. Teai mai incalzit? ALECSANDRI t. i 460. Il botezase cu numele de Agatocle... k sa mai acopere. . . grosolania numelui de Leushtean. GANE N. III 156. Ninsoarea mai incetase. CREANGA A. 32. Tinara nevasta vazindushi barbatzelul mai uita din cele nacazuri! id. P. 7 cf. 5 33 253. Vintul sa mai potolit. CARAGIALE O. I 144. Nu shtiau ce voie sai faca k sal mai inveseleasca. ISPIRESCU l. 11. Focul mioi mai alina. JARNIKBIRSEANU D. 82 cf. 132 414. A intrat noran blide pina ce se mai deprinde. ZANNE P. III 479. (E x p r.) Asha (sau acum) mai vii de acasa se spune cuiva care revine asupra unei erori care adopta o atitudine mai concilianta mai intzeleapta. Cf. ALECSANDRI T. 902. Ia acum mai vii deacasa fatul mieu. CREANGA P. 223. ◊ (Regional ashezat inaintea pronumelui reflexiv) Parca mai mam ushurat shi simtzesc cum ma tot insanatoshez! SBIERA P. 30. ◊ (Cu sensul intarit de complementul verbului) Ploaia shi furtuna au mai contenit putzin. DRAGHICI R. 73/29 cf. 27/17. Se mai ushura nitzel de mahnirea ce i sfishia rarunchii. GORJAN H. I 5/27. Harap Alb mai prinzind oleaca la inima incaleca. CREANGA P. 212. ♦ (Arata k actziunea exprimata de verb se desfashoara sporadic intimplator nesustzinut) Citeodata uneori. Vezi k peatunci nu erau cluburi presa bulevard shi gradini cu cintari shi incintari; mai scriau oamenii shi de urit. GHICA S. 86. Prin satul adormit Doar vrun cinen somn mai latra Ragushit. COSHBUC P. I 48. Nu te maica supara K mai mor voinici asha! JARNIKBIRSEANU D. 320. ◊ (Urmat de adverbul „shi”) Opreau pentru ei mushchii carei pastrau saratzi la butoaie mai shi vinzind din ei. MOROIANU S. 26. Incheaga brinza umple putinica maninca toata iarna mai shi vinde. STANCU D. 97. Cetera mai shi gresheshte. . . Gura mea le potriveshte. JARNIKBIRSEANU D. 357. ◊ (Regional in legatura cu verbul „a se duce” shi precedat de „cam” exprima prin restrictzie intensificarea actziunii) Dea binelea; intins. V. c a m a i. Face o saritura inapoi shi una inainte shi se cam mai duc la imparatzie. CREANGA P. 199 cf. 41. SHi sa te cam mai duci la fuga spre rasarit. MARIAN T. 45. 2. (Determina diferite alte partzi de vorbire) De va fi sluga ce sa dzice om mai de gios. . . sal poarte de coadele cailor. PRAV. 36. Acesta obiceaiu iaste de curund in pravilele ceaste mai noi. ib. 109 cf. 125. Galeria era ticsita de dame frumoase frumushele shi mai slutzishoare. NEGRUZZI S. I 36. Boieriul acela avea o pareche de case mai deo parte in care se zice k locuia necuratul. CREANGA P. 301. Ioana dadea demincare purcelului mai in fundul ograzii. REBREANU R. I 147. * (Preceda cuvinte sau grupuri de cuvinte care exprima notziuni temporale subliniind caracterul lor vag imprecis) Ceale meare luminate ce leai pus in patutzi mai acmu. DOSOFTEI V. S. septembrie 15^r/4. Pentru acee shau agonisit... nume de viteaz de la turci precum ishi scosese shi Cantemir voda mai in trecutzi ani. NECULCE l. 287. Mai in trecutele zile... era vreme buna. DRAGHICI R. 35/12. Mai apoi insa. . . primi. BALCESCU M. V. 412. Mai daunazi inainte de topirea ghetzii o femeie... vrind sashi spele picioarele sa rupt gheatza cu dinsa. CR (1836) 44¹/11. Hai de acum sa dormim mai acush sa ne trezim. CREANGA P. 255. Totul ramanea k mai nainte. ISPIRESCU L. 34 cf. ODOBESCU S. III 9. Mai spre amiazi... Vazutusa crescind in zari Radvan cu mire cu nanashi. COSHBUC B. 21 cf. 10. Mai ad’int’e. ALR I 327/270. ◊ Loc. prep. (Invechit) Mai apoi de... = dupa. Mai apoi de izgnaniia invatzatoriului. DOSOFTEI V. S. octombrie 44^v/27. E x p r. Mai an = anul trecut (ALR SN III h 779); cu citziva ani in urma (ALR I 1977/251 790 ALR II/284). Mai an capitala noastra era in picioare. GHICA S. 654. Un miel furat mai an din stina. GANE N. I 129. Sa sculat mai an Badica Troian. TEODORESCU P. P. 145. (Regional) Mai antzartz = acum doi ani. K mai antzertzu neau dzis noao tuturor leshilor craiul SHfedului sa ne gatim. NECULCE L. 254. (Regional) Mai alaltaieri = rasalaltaieri. Cf. ALR II 2393 ter/260 316 514 791 876. Mai ieri (alaltaieri) sau mai alaltaieri = de putzina vreme de curind. Mai alaltaieri am trecut pe aici. ISPIRESCU L. 9. Pe foile albastre Ce aduceau mai ieri Vestiri de bucurie Dorm literele moarte. DENSUSIANU L. A. 29. Nu shtiu cine cinta Despre toate citeau fost mai ieri. LESNEA P. E. 143. ◊ (Restringe sensul lui „mult” shi al lui „putzin”) Venrara la dinsulu mai multzi intru a striiriloru preimitoare. COD. VOR. 104/1. Mai multe sa fac [calugaritze] cu dea sila. PRAV. 197. Vrajmashii vor voi al tzine mai multa vreme inpresurat. DRAGHICI R. 165/7. Oamenii sint mai de multe ori ei singuri pricina suferintzelor lor! BOLINTiNEANU O. 362. Dupa mai multe lupte indelungate aceste pretentzii cad zdrobite. BALCESCU M. V. 8. Prin ushe se vad mai multzi alegatori plimbinduse in sus shin jos. CARAGIALE O. VI 137. Sint de mai multe zile cu voi. ISPIRESCU L. 8. Undeor fi oameni mai multzi La mine sa nu te uitzi; Undeor fi mai putzinei Ochii tai sa fieai mei. JARNIKBIRSEANU D. 245 cf. ALR II 2968. (E x p r.) Mai mult sau mai putzin v. mult. ◊ (In legatura cu corelativele „cind.. . cind. . . ” „shi. . . shi. .. ” exprima varietatea prin alternantza dintre contrarii) In multe rinduri sau dus la groapa. .. shi mai de noapte shi mai catra dzua. VARLAAM C. 105. Stelele pe cer deraza shi mai mari shi mai marunte. CONACHi P. 264. Erau acolo o multzime de oameni shi mai invatzatzi shi mai proshti. SADOVEANU E. 112. Prind cucoshii a cinta.. . Cind mai gros cind mai subtzire. JARNIKBIRSEANU D. 163. E x p r. Mai asha = nu tocmai bun nu chiar asha cum ar trebui. Nui vorba tot atita se toarce shi co furca mai asha dar parcatzi umbla mina mai ushor peo scula frumoasa. VLAHUTZA ap. TDRG. Tuturor le spune k Siminai fata Mai asha shialtminteri. COSHBUC P. I 247. Mai altfel = nu chiar asha (de rau) cum se prezinta. Eu te socoteam mai altfel dara vaz k ai de gind satzi cei iertaciune de la mine k totzi fricoshii. ISPIRESCU L. 42. ◊ (Restrictzia este folosita pentru a accentua prin contrast calitatea) Numai in gradina ursului... se afla salatzi deaceste shi mai rar om care sa poata lua dintrinsele. CREANGA P. 211. Dragu meu mai putzini oamini k dumneata! ALR II 3093/520 cf. 3093/682 812 928. (E x p r.) (Cam) mai ba v. b a. D. (Serveshte k instrument gramatical pentru formarea comparativului de superioritate shi a superlativului relativ). I. (Formeaza comparativul) 1. (Termenii comparatziei sint exprimatzi in fraza shi se leaga prin „decit” prin „k” shi invechit sau atunci cind al doilea termen al comparatziei este un numeral prin „de”) SHi lacui intrunshii mai multe de dzeace dzile. COD. VOR. 66/13. Mult mai cinstita de aurul. ib. 140/13 cf. 50/1 52/27 60/14. Intru intzeleptu shi sufletu... semerea tatalui in dzeire mai mic de tatal dupa omerie. PSALT. 336. Sudalma ce sa va face in tirg iaste mai mare decit aceaia ce sare face la sat. PRAV. 230 cf. 108 158 173 224. Ceia ce simt mai mici de 25 de ani. ib. 259. Sa negutzitoreasca cu dinsa mai bine decit cu aurul shi decit fiece alta aveare. BIBLIA (1688) [prefatza] 3/47. SHi poate sa vie o vreme sa trebuiasca shi sa slujasca imparatziii mai mult pretzul decit trii mii de pungi de bani indzacit decit giuruiescu ei. NECULCE L. 20. Am facut planuri de fericire mai ciudate decit visurile. MARCOVICI C. 15/3. Il iubea mai mult decit ochii. DRAGHICI R. 3/17. Zulnia cea mai frumoasa decit zorile la fatza. CONACHI P. 82. Mai mult de shaptezeci cetatzi. BALCESCU M. V. 6. Mai binemi place saud sunind Un racnet aspru de razbunare Decit oftare De amor blind. ALECSANDRI P. II 79. Ea este mai rea decit sorasa. ISPIRESCU L. 5. A pornit salergen zbor Acest cuvint mai calator Decit un vint! COSHBUC P. I 54. Incearca fii mai fericit k mine. DEMSUSIANU L. A. 58. Cit de marei pamintu Cei mai rau k uritu? JARNIKBIRSEANU 8 cf. 90 411. Mai mare k mine. A III 17. Mai degraba shtie satul decit barbatul se spune in ironie la adresa barbatzilor care nu shtiu k sint inshelatzi. Cf. ZANNE P. IV 257. Mai scumpa atza decit fatza se spune atunci cind cineva dupa multa munca nu se alege cu nimic. Cf. id. ib. III 12. ◊ (E x p r.) Unul (sau una) mai... decit altul (sau alta) sau care (mai) de care mai... care mai de care se spune cind vrem sa aratam k intrun grup de fiintze de obiecte etc. fiecare in parte exceleaza in privintza unei anumite calitatzi. Graiuri care mai de care pacalitoare. ISPIRESCU L. 36. Pietre nestemate una mai frumoasa decit alta una mai mare decit alta. id. ib. 191. Care mai de care mai fermecatoare. H IV 61. ◊ (Intarit prin adv. „shi”) La TZarigrad shi la unguri shi in Crim shi mai cu pretz decit aice era bucatele toate. NECULCE L. 379. ◊ (Comparativul aflinduse in raport sintactic adversativ cu pozitivul termenii comparatziei nu mai necesita elementul de legatura) Reles bade frigurile Das mai rele dragostele. JARNIKBIRSEANU D. 7. Amarai frunza de nuc Mai amar doru cel duc. id. ib. 90. (intarit prin adv. „shi”) Mila mie de haina lui dar de camasha mea shi mai tare. Cf. ZANNE P. III 179. ◊ (Cu termenul de comparatzie „totzi” sau un echivalent semantic al acestuia comparativul capata sens de superlativ) Te shtiu k eshti mai intzelept de totzi iudeii. COD. VOR. 74/12. Uritu. .. shi mai hicleanu de tot pamintul. PSALT. 327. Mai micul shi mai apoi de totzi shi ticalosul. MOXA 399/32. Va ramanea fara de cinste care lucru iaste mai rau de toate. PRAV. 248. Sa fie mai apoi de totzi. N. TEST. (1648) 53^r/27. Sa fii tu mai sus decit toate limbile. BIBLIA (1688) 145¹/25. * Expr. (Invechit) Mai apoi de toate = in cele din urma la sfirshit. SHi ieshind intreg íl deadera herilor sal manince mai apoi de toate i spintecara pintecele cu ostie shi cu aceastal premenira din viatza. DOSOFTEi V. S. septembrie 2^v/22. 2. (Al doilea termen al comparatziei este subintzeles) Mai bunru e cela ce da bunratate. COD. VOR. 128/22 cf. 20/22 122/24 152/27. Lumina mai mare sa slujasca zuoei [= zilei] shi lumina mai mica sa slujasca noptziei. PALIA (1581) ap. GCR I 34/24. Mai mare iaste rapitura cind va fi cu sotzii multe. PRAV. 184. Nu era cu putintza sa lase mai folositoare invatzatura. BIBLIA (1688) [prefatza] 3/13. Imi va da ceea cemi va fi mai de folos. MARCOVICI D. 2/17. Din aceste [oase] au ales el care era mai tari shi mai ascutzite. DRAGHICI R. 58/10. A tale scrisori duioase.. Ma cufund in intuneric de ginduri mai amarite! CONACHI P. 104. Ash vrea sa vaz ziua pamintului vestita Sa respir un aer mai liber mai curat. ALEXANDRESCU M. 7. Toarce baba mai turbata! ALECSANDRI P. I 8. Dar mai puternic mai nalt mai dulce Ii pare legea de a iubi. EMINESCU O. IV 12. Da fii mai cu inima oleaca! CREANGA P. 130. De ce nu eshti mai blind Dragomire? CARAGIALE O. VI 257. Ishi arunca ochii la dinsa mai cu bagare de seama. ISPIRESCU L. 35. Altzii poate vor vorbi mai bine shi mai complet despre meritele prietenului nostru. IONESCURION C. 129. Din fundul lumii mai din sus. . . Venitau roiuri demparatzi. COSHBUC B. 18. Simtzea k ie mai draga Ileana. REBREANU NUV. 108. Asculta aci k e mai extraordinar! CAMIL PETRESCU T. III 363. Dar aici farandoiala Noi sintem mai cu gresheala. DESHLIU M. 44. Cind gindeshti sa te umbreshti Mai tare te dogoreshti! JARNIKBIRSEANU D. 179. Dei mai mic e mai voinic. id. ib. 310. Vorbesc mai tare: ALR II/I h 27. Bucatele de la masa altuia sint mai cu gust se spune in batjocura la adresa celor zgircitzi. Cf. ZANNE P. III 495. ◊ (Invechit shi popular cind termenul determinat este intro constructzie prepozitzionala „mai” trece inaintea prepozitziei) Mai in mare pacatel va arunca shi mai in grei pazitori va hi tzinut. VARLAAM C. 208. Dzice k mai pre mare ploi sa bate ei cu shfedzii. neculce l. 244. Il aprinde mai cu strashnica pornire. CONACHI P. 84. Lacomi la gazdashie Mai la mare saracie. DOINE 38. ◊ (Intarit prin „shi” sau „shi. . . inca” cu accentul propozitziei sau al frazei pe „shi” exprima o gradatzie intensiva a calitatzii) Vei cashtiga shi mai multa bucurie a sufletului. DRAGHICI r. 48/17. SHi mai rau shi mai mult inca. CONACHI P. 83 cf. 260 267 277. O natzie shi mai barbara shi mai puternic. BALCESCU M. V. 8. Cu asta a voit spinul... sa faca pe Harap Alb k sai ieie shi mai mult frica. CREANGA P. 208. Merse. . . merse shi iar merse cale lunga shi mai lunga. ISPIRESCU l. 5. Cind gindeshti sa scapi deun rau Vine altul shi mai greu! JARNIKBIRSEANU D. 222. ◊ (Loc. adj. shi adv.) (Inca) shi mai (shi) (decit) = shi mai mult shi mai grozav. Tatasau in picioare ba inca shi mai shi. . . CREANGA P. 250. Scorpia ospata pe FatFrumos shi mai shi decit Gheonoaia. ISPIRESCU L. 6. Oricit ar fi de frumoase tot ar voi sa fie shi mai. CONTEMPORANUL VI₂ 201. ◊ (Termenii intre care se stabileshte proportzia sau gradatzia sint introdushi prin „de ce.. . de aceea” „cu cit. . . cu atit” „pe cit. . . pe atit”) Mintea cu catui tare cu atita mai mult lucreaza. CONACHI P. 278. De ce creshtea copilul daceea se facea mai istetz. ISPIRESCU L. 2 cf. 41. Trandafirul cu cit mai frumos cu atit mai putzin tzine. ZANNE P. I 297. ◊ (In legatura cu „tot” „din ce in ce” sau cu un echivalent al acestora exprima o gradatzie continua) Din ce in ce mai vie o simten a lui bratze. EMINESCU O. I 95. Umbra mortzii se intinde tot mai mare. id. ib. 148 cf. 97 103. Inaltzinduse tot mai sus. CREANGA P. 192. ◊ (In constructzii negative comparativul de superioritate exprima egalitatea) Intru aceasta Troitza nece urul nu iaste mai vechi shi nece mai apoi nece mai mare nece mai mic. PSALT. 337. Sa sa bucure... cu acest binre pana cind sa vor implea doodzeci de ai.. . iara nu mai mult. PRAV. 49. Nu mai putzin shi maica sa... i zicea. DRAGHICI R. 5/14. Teai deprins a socoti amorul o zabava nimic mai mult. NEGRUZZI S. I 45. SHi doar nu era vreun om mai aratos sau mai deosebit Petrea Dascalul. GANE N. III 133. Cinpofteshte traiul meu Sa il deie Dumnezeu Nici mai bine nici mai rau. JARNIKBIRSEANU D. 127. ◊ Expr. (SHi) mai multe nu v. m u l t. Nici mai mult nici mai putzin v. m u l t. 3. (Invechit shi regional de obicei accentuat pe „mai” comparativul concureaza din punct de vedere semantic cu superlativul relativ sau cu cel absolut dupa cum este sau nu urmat de o determinare introdusa prin „intre” sau „dintre”) Mic era intru fratzii miei shi mai tararu intru casa tatalui mieu. PSALT. 309. Dintralaltzi au fost mai drag ucenic lui H[risto]s. N. TEST. (1648) 104 ^v/4. Au fost shi David mai mic intre fratzii shi in casa tatinesau. ANTIM P. 4. Era de nu totzi mai mare parte romani. SHINCAI HR. I 56/23. Era mai mic dintre totzi. GANE N. II 145. K prinzu cind e mai dulce El ia cartea shi citeshte Prinz pe masa se raceshte. JARNIKBIRSEANU D. 75. Duma Doamne shi ma pune Unde mii mai drag pe lume. id. ib. 145. Cind era zina mai in focul jocului. SBIERA P. 38. [Oitza] mergea tot inaintea turmii shi era k un pacurar carei mai harnic! RETEGANUL P. III 57. SHi cind era sharpoaica mai aproape de ei Craishorul facu din nevastasa moara pe o apa mare. MERA L. B. 36. 4. (Comparativul anumitor adjective adverbe shi locutziuni capata valori semantice in care nu se mai simte sensul pozitivului shi este folosit k locutziune) Mai ales v. a l e s. Mai bine v. b i n e. Mai bine de... v. b i n e. Mai cu deosebire v. d e o s e b i r e. Mai dihai v. d i h a i. Mai mult v. m u l t. Mai pe deasupra v. d e a s u p r a. Mai prejos v. p r e j o s. Mai presus v. p r e s u s. Mai cu seama v. s e a m a. Mai virtos v. v i r t o s. II. (Formeaza superlativul) 1. (Precedat de „cel cea” sau regional de „al a” formeaza superlativul relativ al adjectivelor adverbelor shi al locutziunilor adjectivale sau adverbiale pe linga care sta) Cumu shi intaii preutzi (p o p a cel mai mare N. TEST. 1648 a r c h i e r e u l BIBLIA 1688) marrturisescumi. COD. VOR. 38. Cei mai multzi shi cei mai mari shi mai credincioshi dascali dzic. PRAV. 213. Spre cea mai multa parte. BIBLIA (1688) [prefatza] 3/27. Cel mai mic sunet ce auze il inspaiminta. DRAGHICI. R. 40/4. Cele mai bune shi intzelepte purtari. GORJAN H. I 2/4. Din totzi muritorii lumei cel mai in nenorocire SHi dintre totzi patimashii cel mai mult in osindire. CONACHI P. 99. Sint cel mai mare dintre fratzi. CREANGA P. 184. Grajdurile... unde erau cei mai frumoshi armasari din toata imparatzia. ISPIRESCU L. 3. Bratzul shil intinde Pe cea mai draga o cuprinde. COSHBUC P. I 88. Busuioc roshu rasare Unul mic shi altul mare;... Cel mai mare mii drag tare! JARNIKBIRSEANU D. 22. Ali mai multe muieri. ALR II 3014/2. Ion i hal mai nalt. A III 17. 2. (Precedat de adverbul „cit” sau invechit shi regional de „cum” indica superlativul absolut al adjectivelor adverbelor shi al locutziunilor adjectivale sau adverbiale determinate) Cumui mai de sirg sa slobodzi pre cei 3 oameni. VARLAAM C. 394. Sa o indzestreadze shi sa o shi marite cum mai de sirg. PRAV. 204. Iaste minciunos shi om cumui mai rau. ib. 234. Sa aiba. . . cit va pute mai multe poame shi stridii. DRAGHICI R. 165/13. Se dichisi shi el cum shtiu mai bine. ISPIRESCU L. 33. Vinishor de noua ai Cum e mai bun pentru trai. JARNÍKBIRSEANU D. 488. III. (Serveshte k instrument gramatical pentru formarea comparativului sau a superlativului substantivelor shi al altor partzi de vorbire al caror contzinut poate fi asimilat cu insushirile) Nu shtiu ce vina or hi dat bietzilor tirgovetzi de Hotin a o sama ce au fost mai fruntea de iau inpens din cetate de pe zid. M. COSTIN O. 77. Era mai om decit totzi. NECULCE L. 110. Noi am trait in lume... In mai imbilshugare decit traim acum. NEGRUZZI S. II 177. Mai linishte ce avem! VLAHUTZA D. 297. Mai legamint decit cuvintul omului de cinste se poate? CONV. LIT. XLIV₂ 76. Tot itzi place tzie Brashovul mai Brashov k Lipsca nu gaseshti. CARAGIALE O. VII 450. Judeci k cea mai femeie dintre femei! C. PETRESCU I. I 9. Carea fost mai voinicel Acum e mai vai de el. JARNÍKBIRSEANU D. 287. SHi: (regional) mai ma adv. Lat. magis.