mult ~a [At: COD. VOR. 88/21 / Pl: ~ltzi ~e / E: ml multus a um] 1 a Care se afla in numar mare in cantitate mare Si: numeros. 2 a Care se afla in sortimente diferite Si: divers variat. 3 a Care are proportzii mari. 4 a De durata lunga. 56 a De (fortza sau) intensitate deosebita. 7 s (Ila) ~e shi marunte De tot felul Si: divers felurit. 8 s (Ial) Fleacuri. 9 a (Ie) A nu mai avea zile ~e A fi aproape de moarte. 10 a (Pop; ila) De zile ~e Batran. 11 a (Ilav) De (mai) ~e (sau mai de ~e) ori sau in (mai) ~e randuri In mod repetat Si: adesea. 12 a (Inv; ilav) Cu ~ul In cantitate mare. 13 a (Ils) ~e toate sau ~e (shi) de toate (rar) de ~e de toate (ivp) ~e cele Lucruri de tot felul. 14 a (Ial) Probleme diverse variate. 1517 a (Ie) Nu shtie ~e Se spune despre cineva (care ia hotarari energice fara sa shovaie sau) (care trece repede la fapte fara a cantari urmarile actziunilor sale sau) care se supara ushor. 18 a (Pop; ilav) ~ul ~ ori ~l cu pamantul sau ~ cu ~ul Oricat de mult foarte mult. 19 a (Reg; ilav) Mai ~ltzi cu ~ul Cu mult mai multzi. 20 s (Reg; ie) A spune ~e pe cineva A certa. 21 a (Ilav) SHi mai ~e nu Nimic altceva decat... 22 a (Ial) In orice caz cu orice chip Si: neaparat. 23 sfp (Mtp) Iele. 24 av In cantitate insemnata. 25 av Cu valoare mare. 26 av In mod intens. 27 av In mod deosebit. 28 av In mare masura. 29 av Staruitor. 30 av Intrun timp indelungat. 31 av Pe o distantza lunga. 32 av De repetate ori. 33 av (Ilav) De ~ Dintro vreme indepartata din vechime. 34 av (Ial) Intro epoca trecuta Si: altadata. 35 av (Ial) De vreme relativ indelungata Si: demult. 36 av (Reg; ial) De timpuriu Si: devreme. 37 av (ilc) De ~ ce Din cauza cantitatzii mari. 38 av (Ial) Din cauza duratei indelungate. 39 av (Ial) Din cauza intensitatzii extreme. 40 av (Ie) E ~ de cand... (sau deatunci) A trecut vreme indelungata de atunci. 41 av (Ie) E ~ pana sa... (sau a) Trebuie sa treaca o vreme indelungata pana sa... 42 av (Iae) Trebuie sa depui eforturi k sa... 43 av (Ie) Nu mai e ~ pana departe Se spune pentru a arata k un lucru care parea foarte indepartat greu realizabil urmeaza a se produce a se realiza curand. 44 av (Ilav) Nu ~ dupa Dupa scurt timp Si: curand. 45 av (Ie) A nu mai avea ~ A fi aproape de moarte. 46 av (Ie) Mai ~ decat probabil sau (fam) mai ~ k sigur Exprima o probabilitate foarte mare. 47 av (Ilav) Cu atat (sau cu atata) mai ~ Intro masura shi mai mare mai intensa determinata de imprejurarea respectiva. 48 av (Ilav; cu valoare de superlativ) Cat de ~ sau cu ~ In foarte mare masura Si: nespus. 49 av (Ilav) In oricat de mare masura Si: oricat. 50 av (Ie) Cel ~ In cel mai bun caz Si: abia doar numai. 51 av (Ilav) Atat (shi) nimic mai ~ Numai atat. 52 av (Iae) Nimic in plus. 53 av (Fam; ie) Astai prea ~ Asta intrece masura e peste ceea ce se poate admite suporta. 54 av (Fam; ilav) ~ shi bine Pentru o perioada foarte lunga sau pentru totdeauna. 55 av (Rar; ilav) Din ~ in mai ~ Intro masura tot mai accentuata mai mare mai intensa. 56 av (Inv; ie) Nu mai ~ sa... De aici inainte sa nu mai... 57 av (Ie) A nu fi ~ sa... A lipsi putzin k sa... 58 av (Iae) A fi pe punctul de a... gata sa. 59 av (Inv; ie) A nui sta cuiva in ~ A nu reprezenta nimic pentru cineva. 60 av (Ilav) ~ putzin sau mai ~ sau (sau ori) mai putzin In oarecare masura Si: cam intrucatva. 61 av (Ilav) Nici mai ~ nici mai putzin Formula exclamativa care arata mirarea fatza de ceva cu totul neashteptat nepotrivit sau fatza de o pretentzie exagerata. 62 av (In legatura cu numeralele cardinale; precedat de „cel”) Exprima o durata sau o cantitate dincolo de care nu se poate trece Cel mult trei. 63 av (La comparativ al doilea termen al comparatziei fiind neexprimat) in mai mare masura. 64 av (La comparativ al doilea termen al comparatziei fiind neexprimat) In plus. 65 av (La comparativ al doilea termen al comparatziei fiind neexprimat) In primul rand Si: in special mai ales indeosebi. 66 av (La comparativ izolat in fraza) Nu numai atat ci in plus. 67 av (Ivp; la comparativ al doilea termen al comparatziei fiind neexprimat; cu sens temporal; mai ales in constructzii negative) De acum inainte din acest moment Si: in continuare. 68 av (Ivp; inaintea unui adjectiv sau adverb formeaza superlativul acestora) Foarte extrem de.

MULT¹ adv. 1. (Arata masura intensitatea proportzia) in mare cantitate; intens tare. Maninca mult. ▭ Cu asta a voit spinul sashi arate arama shi sa faca pe Harap Alb k sai ieie shi mai mult frica. CREANGA P. 208. Sarmana fata in drum se puse SHi mult il plinse mult il dori. ALECSANDRI P. I 23. Mintea... poate mult caci cunoashte cit poate. BALCESCU O. II 11. Mult ma mustra maicutza. JARNÍKBIRSEANU D. 29. ◊ (In locutziuni) Cu mult = in foarte mare masura tare foarte. Ma intrecut cu mult. Mai mult = mai ales mai cu seama in special indeosebi. Mai mult de bucurie k au venit i scapa ea. ISPIRESCU E. 7. Eu o iubesc acum mai mult de mila. NEGRUZZI S. I Mai mult decit... = foarte absolut. Mai mult decit probabil cum k o parte ocupa inaltzimea predomnitoare. HASDEU I. V. 142. Cel mult = a) maximum. Voi pleca din Bucureshti pentru cel mult doua zile; b) in cel mai bun caz. Lasatzi macar stramoshii k sa doarman colb de cronici; Din trecutul de marire var privi cel mult ironici. EMINESCU O. I 151. ◊ Expr. A fi mai mult mort (decit viu) v. mort. Ce sa spun (sau sa fac) mai mult? = asta e tot nu pot (sau nui necesar) sa fac sau sa spun altceva. Unii secerau altzii legau snopi... ma rog claca dracului era; ce sa spun mai mult? CREANGA P. 158. (Rar) Din mult in mai mult = din ce in ce mai mult. Defaimau din mult in mai mult petrecerile holteiei. NEGRUZZI S. I 75. Mai mult sau (ori) mai putzin = in oarecare masura intrucitva aproximativ. Consum am avut noi mai mult ori mai putzin shi altadata. DAVIDOGLU M. 18. Tot ce doreshti dumneata se poate realiza miine poimiine intrun viitor mai mult sau mai putzin indepartat. C. PETRESCU A. 289. Nici mai mult nici mai putzin = exact atit. (Asta) e prea mult = e mai mult decit trebuie decit se cuvine; intrece masura. 2. Departe pe o distantza mare. Dind pe de alta parte ieshi mult inaintea ei. ISPIRESCU L. 17. Nu merse ea tocmai mult shi numai iata ce vede un par frumos. CREANGA P. 286. 3. Un timp indelungat indelung. Vorba ceea: shi piatra prinde mushchi daca shede mult intrun loc. CREANGA P. 140. Dragostea noastra cea buna Nu tzinu mai mult deo luna. JARNÍKBIRSEANU D. 162. ◊ Loc. adv. Mai mult = a) mai ales mai des mai frecvent. Harabagiul nostru sa hotarit k deacum sa aiba a face mai mult cu parte negustoreasca. CREANGA P. 111; b) (regional in constructzii negative) de acum inainte din acest moment. Copiii mei nu sor juca Mai mult cu frunzen coama ta. COSHBUC P. I 111. K mai mult nu mii vedea. JARNÍKBIRSEANU D. 312. De mult = a) de o buna bucata de vreme. Mamaliga se racise de mult pe masutza. CAMILAR N. I 213. Un dushman de lup... de mult pindea vreme cu prilej k sa pape iezii. CREANGA P. 21. Dar cuibumi jos cade K de mult il roade Un sharpe cumplit. ALECSANDRI P. I 197; b) (regional) devreme. Dimineatza de mult cind se deschid macelariile se tira shi el afara shi shonticshontic venea sa cersheasca la usha maghernitzelor roshii. GALACTION O. I 311. ◊ Expr. Mult shi bine = vreme indelungata; pentru totdeauna. Dormeai tu mult shi bine HarapAlb de nu eram eu. CREANGA P. 279. A nu mai avea mult = a fi pe moarte a nu mai avea de trait decit putzine zile. SHtiu k nu mai am mult: de aceea team chemat. SADOVEANU O. I 342. ♦ (Regional) Maximum. Roshiile mai au pina sa dea in pirga mult shapteopt zile. SADOVEANU P. M. 283. 4. (Precedind un adjectiv i da valoare de superlativ) In cel mai inalt grad foarte extrem. Se pomeni cu mult patimitorul Anichit k intra pe usha. STANOIU C. I. 188. Eal opreshten loc cu ochii shi co mult smerita ruga. EMINESCU O. I 80. E foarte ambitzios shi prezumtzios deshi se arata mult republican. Ghica A. 278. ◊ (Invechit determina adverbe) Mult bine sau mai batut rominii shi in rindul ala. GHICA S. 24.

MULT³ ~e n. Numar mare (de obiecte sau de fiintze). * ~e shi de toate fel de fel de lucruri. ~e shi marunte a) fel de fel; b) fleacuri; lucruri neinsemnate. A nu shti ~e a) a se supara ushor; b) a trece la actziune. /<lat. multus

MULT² adv. 1) In numar mare; in cantitate mare; un timp indelungat. A produce ~. A canta ~. ◊ Cu ~ in mare masura; considerabil. Mai ~ mai cu seama; indeosebi. Cel ~ a) maximum; b) in cel mai bun caz. A fi mai ~ mort (decat viu) a) a fi cuprins de un sentiment puternic de frica; b) a fi peste masura de istovit. Din ~ in mai ~ intro masura tot mai mare; din ce in ce mai tare mai intens. Mai ~ sau mai putzin intro masura oarecare; intrucatva. Nici mai ~ nici mai putzin a) atat cat se cuvine; tocmai cat trebuie; b) se spune pentru a exprima o nedumerire stupoare. Astai prea ~ asta intrece orice masura; astai preaprea. ~ shi bine a) mult timp; timp indelungat; b) degeaba; in zadar. A nu mai avea ~ a) a fi pe cale de a termina un lucru; b) a fi aproape de a muri. 2) La departare mare; departe. A lasa ~ in urma. 3) (deseori urmat de prea) In cel mai inalt grad; foarte tare; extrem de. ~ stimat. ~ dorit. ~ preafrumos. /<lat. multus

mult a. in mare numar: multa lume multa vreme multe feluri. [Lat. MULTUS]. ║ adv. 1. in mare cantitate: mai mult sau mai putzin; 2. foarte: mult ma mir; 3. timp indelungat: asta s’a intamplat de mult.

mult a adj. (lat. mŭltus mult; it. molto sic. multu pv. mout vfr. molt mout cat. molt sp. mucho muy pg. multo). In mare numar orĭ cantitate: multzĭ oamenĭ multe lucrurĭ; multa lume apa. Maĭ multzĭ citzĭva un numar indefinit. N. pl. Multe lucrurĭ: invatzatziĭ shtiŭ multe. A nu shti multe a nu umbla cu formalitatzĭ a termina lucrurile energic: acest prefect nu shtie multe shi de aceĭa totzĭ iĭ shtiŭ de frica. A te supara ushor a lovi indata: fereshtete de nebun k nu shtie multe. Adv. In mare cantitate cu mare intensitate tare foarte: a ploŭat mult mult ma mir. Timp indelungat mult timp: apa a curs mult mult am rabdat. De mult cu mult timp in ainte de mult timp: shtiam de mult (saŭ: de demult). Cu mult cu mare diferentza de timp de grad: shtiam cu mult (timp) in ainte la intrecut cu mult. De multe orĭ adeseorĭ des. De maĭ multe orĭ de citeva orĭ. Mult shi bine orĭcit timp: potzĭ sa batzĭ mult shi bine: nu tzi se va deschide! Maĭ mult orĭ maĭ putzin (saŭ shi: mult putzin) intru citva intr’o oarecare masura cam: acest tzaran e maĭ mult orĭ maĭ putzin instruit. Cel mult maximum in cel maĭ raŭ caz: acest moshneag are cel mult 80 de anĭ. Interj. Ce! cit de!: Mult e dulce mĭerea! Mult e bine aicĭ! Mult eshtĭ prost maĭ!

*mult² adv.

+mult shi bine loc. adv.

mai de mult (de mai mult timp) adv. + prep. + adv.

MULT adj. adv. 1. adj. v. numeros. 2. adv. v. greu. (Pachetul atarna cantareshte ~.) 3. adv. vartos zdravan. (Bea ~.) 4. adv. v. departe. 5. adv. v. indelungat. 6. adv. v. indelung. 7. adv. intens tare. (A suferit ~.) 8. adv. rau tare. (Sa chinuit ~.) 9. adv. tare. (~ ar vrea sa se plimbe.) 10. adj. v. variat.

MULT adj. adv. 1. adj. numeros (inv.) bogat. (Oameni ~.) 2. adv. greu. (Pachetul atirna cintareshte ~.) 3. adv. virtos zdravan. (Bea ~.) 4. adv. departe. (Ce ~ a aruncat!) 5. adv. indelung indelungat. (A meditat ~.) 6. adv. indelung lung. (Se uita ~ la el.) 7. adv. intens tare. (A suferit ~.) 8. adv. rau tare. (Sa chinuit ~.) 9. adv. tare. (~ ar vrea sa se plimbe.)

mult (ta) adj. 1. Abundent. 2. (Adv.) Destul considerabil enorm in cantitate mare. 3. (Adv.) Timp indelungat un interval mare de timp. Mai mult inca in plus. Cel mult numai atit. De mult altadata cu lung timp in urma. Prea mult peste masura in exces. 4. (Adv.) Numai abia doar. 5. (S. n.) Cantitate mare lucruri numeroase. Multzi lume nenumaratzi oameni. Multe nenumarate lucruri. SHi mai multe nu neaparat cu orice pretz. Multul cu mult oricit de mult foarte mult. Mr. multu megl. mult istr. munt. Lat. multus (Pushcariu 1124; CandreaDens. 1168; REW 5740) cf. it. molto prov. cat. molt v. fr. moult sp. mucho port. muito. Der. multicel (var. multishor) adj. (destul); multzime (var. inv. multzie) s. f. (oameni multzi multitudine abundentza); inmultzi (var. multzi) vb. (a multiplica; a augmenta; refl. a se reproduce); inmultzire s. f. (multiplicare); inmultzitor s. n. (multiplicator); deinmultzit s. n. (primul factor al unei inmultzirii). Multzumi (var. inv. multzemi Trans. multzami) vb. (a satisface a satura; a premia a gratifica a plati ashi exprima satisfactzia prin cuvinte de gratzie; refl. a fi satisfacut; refl. a fi a se arata satul a nu putea mai mult) este fara indoiala un der. de la multzime (› *multzimi › multzemi) k indestula de la destul. Der. general admisa din la multzi ani (Cretzu 349; Tiktin; REW 487; Candrea; Scriban; Barbulescu Arhiva XXXIII 47; Sandfeld 42) nu pare posibila fiindca astfel de compuse nu sint curente in rom. (Trans. multzam nu este un rezultat al lui multzi ani ci o var. dialectala a lui multzumesc; paralelismul cu ngr. εἰς πολλὰ ἔτη „sa traiasca multzi ani” › στολλάτη „multzumesc” este sugestiv fara sa constituie un argument hotaritor fiindca acest etimon nu explica celelalte sensuri ale cuvintului). Der. multzameala s. f. (gratitudine) inv.; multzumita (var. multzamita) s. f. (premiu recompensa; recunoshtintza); multzumitor (var. multzamitor) adj. (satisfacator suficient recunoscator); nemultzumire s. f. (neplacere); nemultzumit adj. (nesatisfacut mofturos); nemultzumitor adj. (care nu da satisfactzie). Der. din fr. multiplu adj.; multiplica vb.; multiplicator adj.; multiplicat s. n.; multiplicitate s. f.; submultiplu s. n.

APUD BONUM IUDICEM ARGUMENTA PLUS QUAM TESTES VALENT (lat.) in fatza unui judecator bun argumentele valoreaza mai mult decat martorii Cicero „De republica” I 38 59.

CONSILIO MELIUS VINCES QUAM IRACUNDIA (lat.) mai mult cashtigi prin blandetze decat prin manie Publius Syrus „Sententiae” 129.

DELIBERANDUM EST SAEPE STATUENDUM EST SEMEL (lat.) trebuie sa cugetzi de multe ori dar sa hotarashti o singura data Publilius Syrus „Sententiae” 132.

DONEC ERIS FELIX MULTOS NUMERABIS AMICOS (lat.) cat timp vei fi fericit vei avea multzi prieteni Ovidiu „Tristele” I 9 56. vers celebru al poetului care exilat la Tomis se vede parasit de totzi prietenii. V. shi Tempora si fuerint nubila solus eris.

FORTUNA MULTIS DAT NIMIS SATIS NULLI (lat.) multora soarta le da prea mult nimanui destul (cat iar trebui) Martial „Epigrammata” 12 10 2.

LA FAÇON DE DONNER VAUT MIEUX QUE CE QU’ON DONNE (fr.) felul in care dai pretzuieshte mai mult decat ceea ce dai Corneille „Le menteur” act I scena 1. V. shi Bis dat qui cito dat.

MULTA PAUCIS (lat.) mult in putzine (cuvinte) Indemn la concizie. V. shi Multum in parvo.

MULTI ENIM SUNT VOCATI PAUCI VERO ELECTI (lat.) multzi chematzi putzini aleshi Matei 20 16; 22 14. Cuvinte care se refera la viatza viitoare; se aplica shi in viatza prezenta intro serie de situatzii.

MULTUM NON MULTA V. NON MULTA SED MULTUM.

MULTUM IN PARVO (lat.) mult in putzin Recomandare pentru concizie pentru concentrarea ideilor.

NE QUID NIMIS (lat.) nimic sa nu fie prea mult Terentziu „Andria” 61. Traducerea latina a devizei „Meden agan” (Mηδέν ἀγαυ) inscrisa pe frontonul templului din Delfi. Indemn la cumpatare la pastrarea masurii.

NEC PLURIBUS IMPAR (lat.) nu inegal mai multor (ashtri) Deviza (cu sensul de „superior” „fara pereche”) inscrisa pe emblema regala al lui Ludovic al XIVlea care reprezenta un soare luminind intregul Glob. Chintesentza a orgoliului nemasurat.

NON MULTA SED MULTUM (lat.) nu multe ci mult Quintilian „De institutione oratoria” X 1 59; Pliniu cel Tanar „Epistulae” 7. Nu multzimea cunoshtintzelor conteaza ci calitatea lor. Trebuie sa spui mult in cuvinte putzine. Varianta: Multum non multa.

QUANTUM MUTATUS AB ILLO! (lat.) cat de mult sa schimbat! Vergiliu „Eneida” II 274. Reflectzia lui Enea caruia Hector i se aratase in vis plin de rani cu totul altul decat stralucitorul viteaz care fusese candva. Reflectzie la vederea unei persoane ajunsa intro stare de mare decadere fizica sau spirituala.

VIOLENTA NEMO IMPERIA CONTINUIT DIU (lat.) nu poate tzine mult o conducere bazata pe violentza Seneca „Troades” 2 259.

ZWAR WEISS ICH VIEL DOCH MOCHT’ICH ALLES WISSEN (germ.) intradevar shtiu multe dar ash vrea sa shtiu totul Goethe „Faust” I Noaptea.

FOARTE MULT cacalau; cacalau Maria Ta! cat cuprinde / incape cu carul cu ghiotura cu nemiluita cu sacul cu toptanul cu vagonul gruba jdemii la nebunie lumea de pe lume multzi k nisipul marii / cata frunza shi iarba o gramada.

mai mult deo gramada I adv. deloc. II pron. neg. (in propozitzii afirmative) nimic.