MULT¹ adv. 1. (Arata masura intensitatea proportzia) in mare cantitate; intens tare. Maninca mult. ▭ Cu asta a voit spinul sashi arate arama shi sa faca pe Harap Alb k sai ieie shi mai mult frica. CREANGA P. 208. Sarmana fata in drum se puse SHi mult il plinse mult il dori. ALECSANDRI P. I 23. Mintea... poate mult caci cunoashte cit poate. BALCESCU O. II 11. Mult ma mustra maicutza. JARNÍKBIRSEANU D. 29. ◊ (In locutziuni) Cu mult = in foarte mare masura tare foarte. Ma intrecut cu mult. Mai mult = mai ales mai cu seama in special indeosebi. Mai mult de bucurie k au venit i scapa ea. ISPIRESCU E. 7. Eu o iubesc acum mai mult de mila. NEGRUZZI S. I Mai mult decit... = foarte absolut. Mai mult decit probabil cum k o parte ocupa inaltzimea predomnitoare. HASDEU I. V. 142. Cel mult = a) maximum. Voi pleca din Bucureshti pentru cel mult doua zile; b) in cel mai bun caz. Lasatzi macar stramoshii k sa doarman colb de cronici; Din trecutul de marire var privi cel mult ironici. EMINESCU O. I 151. ◊ Expr. A fi mai mult mort (decit viu) v. mort. Ce sa spun (sau sa fac) mai mult? = asta e tot nu pot (sau nui necesar) sa fac sau sa spun altceva. Unii secerau altzii legau snopi... ma rog claca dracului era; ce sa spun mai mult? CREANGA P. 158. (Rar) Din mult in mai mult = din ce in ce mai mult. Defaimau din mult in mai mult petrecerile holteiei. NEGRUZZI S. I 75. Mai mult sau (ori) mai putzin = in oarecare masura intrucitva aproximativ. Consum am avut noi mai mult ori mai putzin shi altadata. DAVIDOGLU M. 18. Tot ce doreshti dumneata se poate realiza miine poimiine intrun viitor mai mult sau mai putzin indepartat. C. PETRESCU A. 289. Nici mai mult nici mai putzin = exact atit. (Asta) e prea mult = e mai mult decit trebuie decit se cuvine; intrece masura. 2. Departe pe o distantza mare. Dind pe de alta parte ieshi mult inaintea ei. ISPIRESCU L. 17. Nu merse ea tocmai mult shi numai iata ce vede un par frumos. CREANGA P. 286. 3. Un timp indelungat indelung. Vorba ceea: shi piatra prinde mushchi daca shede mult intrun loc. CREANGA P. 140. Dragostea noastra cea buna Nu tzinu mai mult deo luna. JARNÍKBIRSEANU D. 162. ◊ Loc. adv. Mai mult = a) mai ales mai des mai frecvent. Harabagiul nostru sa hotarit k deacum sa aiba a face mai mult cu parte negustoreasca. CREANGA P. 111; b) (regional in constructzii negative) de acum inainte din acest moment. Copiii mei nu sor juca Mai mult cu frunzen coama ta. COSHBUC P. I 111. K mai mult nu mii vedea. JARNÍKBIRSEANU D. 312. De mult = a) de o buna bucata de vreme. Mamaliga se racise de mult pe masutza. CAMILAR N. I 213. Un dushman de lup... de mult pindea vreme cu prilej k sa pape iezii. CREANGA P. 21. Dar cuibumi jos cade K de mult il roade Un sharpe cumplit. ALECSANDRI P. I 197; b) (regional) devreme. Dimineatza de mult cind se deschid macelariile se tira shi el afara shi shonticshontic venea sa cersheasca la usha maghernitzelor roshii. GALACTION O. I 311. ◊ Expr. Mult shi bine = vreme indelungata; pentru totdeauna. Dormeai tu mult shi bine HarapAlb de nu eram eu. CREANGA P. 279. A nu mai avea mult = a fi pe moarte a nu mai avea de trait decit putzine zile. SHtiu k nu mai am mult: de aceea team chemat. SADOVEANU O. I 342. ♦ (Regional) Maximum. Roshiile mai au pina sa dea in pirga mult shapteopt zile. SADOVEANU P. M. 283. 4. (Precedind un adjectiv i da valoare de superlativ) In cel mai inalt grad foarte extrem. Se pomeni cu mult patimitorul Anichit k intra pe usha. STANOIU C. I. 188. Eal opreshten loc cu ochii shi co mult smerita ruga. EMINESCU O. I 80. E foarte ambitzios shi prezumtzios deshi se arata mult republican. Ghica A. 278. ◊ (Invechit determina adverbe) Mult bine sau mai batut rominii shi in rindul ala. GHICA S. 24.