MAI¹ adv. I. (Inaintea unui adjectiv a unui adverb sau a unei locutziuni adjectivale ori adverbiale) 1. (Serveshte la formarea gradului comparativ de superioritate) Mine plec in zori de zi... Insa pina mine Vino mai aproape zi Doina mea stapine! IOSIF P. 51. Mai bine sa te tocmeshti intii decit pe urma. CREANGA P. 151. Se pregatesc k intro shcoala pentru alte lupte mai mari ce i ashteapta. BALCESCU O. II 12. ◊ (In locutziuni intarind sensul unor cuvinte) SHi mai; shi mai shi v. shi. Cit mai v. cit. Tot mai v. tot. Cu atit mai v. atit. Mai ales v. ales. Mai cu seama v. seama. Mai bine v. bine. Care mai de care v. care. (Regional) Mai virtos v. virtos. (Invechit) Mai cu asupra v. asupra. (Pleonastic) Mai intii (shintii) = in primul rind. Cum ajunge la fintina scoate mai intii furca de undeo avea strinsa shi apoi se pune jos sa se odihneasca. CREANGA P. 96. Mai (i)nainte. Ai voit amice k mai inainte de a o tipari sa citesc eu in manuscript cartea romineasca ce tu ai compus. ODOBESCU S. III 9. Mai apoi = pe urma. ◊ (Rar inaintea unui substantiv) in mai imbilshugare decit traim acum. NEGRUZZI S. N. 177. 2. (Precedat de articolul «cel» serveshte la formarea superlativului relativ) Revolutzia franceza zguduind Europa pina in cele mai adinei ale sale temelii se resimtzi shi intre romini. KOGALNICEANU S. A. 74. Paduricea Banesei... este locul cel mai romantic in preajma capitalei noastre. BOLLIAC O. 214. ◊ (Rar inaintea unui substantiv) Laura... judeci k cea mai femeie dintre femei. C. PETRESCU I. I 9. ◊ (Precedat de «ce» in constructzii exclamative are valoare de superlativ absolut) Mamele privindon hora Se cotesc: «Olio tu leica Ce mai drac frumos de nora». COSHBUC P. I 97. (In expr.) Mai rar = deosebit neobishnuit intilnit rareori. Asha lovitura mai rar! SADOVEANU la TDRG. II. (Cu valoare atenuanta inaintea adjectivelor adverbelor locutziunilor adjectivale shi adverbiale) Galeria era ticsita de dame frumoase frumushele shi mai slutishoare. NEGRUZZI S. I 36. ◊ Expr. Mai mult sau mai putzin v. mult. ◊ (Inaintea unui verb) Putzin in oarecare masura. Dar vintul sa mai potolit. CARAGIALE P. 38. Ninsoarea mai incetase shi dupa multa truda am gasit drumul. CREANGA A. 32. Teai mai incalzit? ALECSANDRI T. I 460. ◊ Expr. (Acum) mai vii deacasa v. acasa. Asha mai merge v. merge. ◊ (In corelatzie cu determinari cantitative) Sa mai citeshti putzin. ◊ (Precedat de determinari cantitative) Vino un pic (oleaca putzin ceva) mai tirziu. III. (Mai ales inaintea unui substantiv sau verb) Aproape; aproximativ cam. [i faceau] felurite mustrari: care pentru miel furat mai an din stina care pentru un minzat sugrumat in ocol. GANE N. I 129. Mai imi vine a crede k aiastai tzara spinilor. CREANGA P. 203. ♦ (Urmat de o propozitzie subordonata introdusa prin conj. «k» sau «sa») Aproape... Daca nu era binele ce miai facut shi rugaciunea puilor mei mai k te mincam. ISPIRESCU E. 90. Numai iata ce da de un cuptiori nelipit shi mai sa se risipeasca CREANGA P. 287. La pamint mai k ajunge al ei par de aur moale. EMINESCU O. I 85. ♦ (Intarit prin repetitzie) Maimai = cit pe ce gatagata. Biet Achim era maimai Sa zboare precum zboarun pai. COSHBUC P. II 230. Ii dedica cartzile sale... numindul maimai un al doilea Alexandru Machedon. HASDEU I V. 241. (Neobishnuit) Mai k mai = aproape k... SHasha bine k fugea Mai k mai il agiungea. ALECSANDRI P. P. 151. IV. (Inaintea unui verb) 1. (Arata valoarea durativa a actziunii) inca shi acum. Acolo inca nui iarna shi oile mai gasesc verdeatza. SADOVEANU B. 59. Mai merge el inainte prin codru cit merge. CREANGA P. 200. Vai! tot mai gindeshti la anii. Cind visam in academii? EMINESCU O. I 140. ◊ (Cu verbe la forma negativa) Hai nu mai sta la indoiala CREANGA P. 203. Tutzi arzi ochii shi frumsetza... Dulce noaptea lor se stinge SHi nici shtii ce pierde lumea. Nu mai plinge nu mai plinge! EMINESCU O. I 83. De teash prinden mina mea Zile tu nai mai avea. ALECSANDRI P. II 23. ◊ Expr. Mai e vorba! = desigur neaparat fara indoiala. Adevarat sa fie...? Mai e vorba! ISPIRESCU I. 274. ◊ (In formule familiare interogative cu referire la o situatzie noua necunoscuta vorbitorului) Ce mai faci? Cum o mai duci? Ce se mai aude? (Arata repetarea actziunii) Iar iarashi din nou inca o data. De ce sa mai vie daca el no iubeshte mult. REBREANU R. I 246. Mia ajutat sa ajung k sa nu mai puie mina pe mine un voinic. ISPIRESCU E. 3. Poate sa ne mai intilnim. CREANGA P. 192. ◊ (Cu verbe la forma negativa) Nu neam mai vazut de treizeci de ani. C. PETRESCU C. V. 107. Inapoi nu moi mai intoarce CREANGA P. 192. ◊ (Intregit prin «iar»«iarashi» «shi»«inca» «inca o data»«o data» etc.) Mai facut sa mai fiu o data pe lume cum doream. ISPIRESCU E. 16. Cerbul incepe a bea hilpav la apa rece; apoi mai boncaluieshte shi iar mai bea cite un rastimp. CREANGA P. 225. 3. (Arata nedumerire) Dupa aceea. Furnicile parca intrase in pamint; sau mistuitde nu se shtie ce sau mai facut. CREANGA P. 264. ◊ (In interogatzii retorice) Mai shtiu eu ceash vrea sascult! COSHBUC P. I 49. Mai shtii de unde sare iepurele? CREANGA P. 172. Ce mai atita vorba (sau ce mai incoaceincolo) se zice cind voim sa punem capat unei discutzii sa indepartam o indoiala o ezitare. V. (Folosit pentru a accentua un anumit element al contextului) 1. (In enumerari) SHi in plus in afara de aceasta pe linga aceasta. Oleaca di brinza cu smintina mai un vinishor. C. PETRESCU I. II 204. Daca vede shi vede taie baierile de la traista mai capetzala din capul unei iepe shi face cum poate de leaga el girnetzul. CREANGA P. 125. Leafa avea pamint de ashijderea mai ceva vitishoare. CONTEMPORANUL VI 97. 2. (Repetat arata o alternare o oscilare intre doua idei) Cind... cind ba... ba parte... parte. Mai una mai alta. cn Cugeta k mai cu marghiolii mai cu shoalda mai cu prefacatorii sa inshele pe FatFrumos. ISPIRESCU E. 109. Mai cu degetele depeni Mai suceshti vreo tzigara numeri fire de mustetzi. EMINESCU O. I 155. VI. (In propozitzii shi constructzii exclamative uneori intarit cu alte cuvinte; intensifica ideea din fraza) K bine mai zici tu nevasta raspunse barbatusau. CREANGA P. 15. Ce mai freamat ce mai zbucium! EMINESCU O. I 147. I! Ce de mai belshug mamulica me! ALECSANDRI T. 898.