INTRÁRE intrari s. f. 1. Actziunea de a intra shi rezultatul ei; loc (special amenajat) prin care se trece din afara inauntru; permisiune incuviintzare (de a intra²); intrat. ♦ Partea de la inceput a unei localitatzi a unei suprafetze circumscrise etc. 2. Momentul interventziei unei voci a unui instrument sau a unor grupuri de instrumente in desfashurarea unei actziuni muzicale. 3. Strada mica (infundata la un capat); fundatura. 4. (Cont.) Valoare care se inregistreaza in patrimoniul unei institutzii sau intreprinderi; incasare. 5. Inregistrare a adreselor cererilor etc. sosite la o institutzie. 6. (Electron.) Punct al unui sistem sau al unui aparat prin care un semnal este introdus in acestea; input (1). 7. (Inform.) Ansamblul influentzelor informatziilor care parvin unui sistem (organism mecanism) shi raspunsul unui element sau al intregului sistem la acestea; input (2). [Var.: (pop.) intráre s. f.] V. intra².

intrare sf [At: PSALT. 269/32 / V: (ivr) in~ / Pl: ~rari / E: intra] 1 (Ioc ieshire) Trecere din afara inauntru. 2 Trecere dintrun loc deschis intrun loc inchis Si: intrat¹ (1). 3 Permisiune de a intra. 4 Drept de a intra Si: acces. 5 (Fig; inv) Apropiere de cineva Si: inchinare. 6 Incepere a frecventarii unei societatzi. 7 (Ils) ~ in spital Internare (1). 8 (inv; ioc sfarshit) Introducere. 9 (ivp) Determinare a unui obiect sa intre in ceva Si: bagare. 10 Asociere cu cineva in scopul savarshirii unei fapte reprobabile. 11 (Fig) Imbratzishare a unei profesii. 12 Amestecare intro afacere. 13 Implicare a cuiva in ceva. 14 (Is) ~ in serviciu Angajare intrun post. 15 (Ias) Incepere a efectuarii unei garzi intrun spital sau intro unitate militara. 16 (Jur; is) ~ in vigoare Punere in aplicare a unei legi a unui regulament etc. 17 (Is) ~ in razboi (sau in lupta) Incepere a ostilitatzilor sau a participarii la un razboi. 18 Mizare la jocurile de noroc. 19 Aderare la o organizatzie la o asociatzie. 20 Infigere in ceva a unui obiect ascutzit. 21 Patrundere a unor idei intro colectivitate. 22 Strecurare a ceva intrun spatziu inchis. 23 (Is) ~ in posesie Obtzinere a proprietatzii shi a dreptului de folosintza asupra unui obiect. 24 (Mat; inv) Cuprindere de un anumit numar de ori in alt numar. 25 Proportzie sau cantitate in care un material este necesar pentru realizarea unui anumit produs. 26 Apartenentza la ceva. 27 (Ctb) Inscriere a unei sume de bani sau a altor valori la rubrica de credit Si: incasare. 28 (Ctb) Inregistrare la sosire. 29 (Ctb; is) Registru de ~ Registru in care se trec adresele rapoartele petitziile etc. inregistrate la intrare. 30 (Is) ~ la apa Micshorare a dimensiunilor unui obiect textil in urma spalarii. 31 (Muz; d. dirijor; ie) A da ~a A face un semn pentru k o voce sau un instrument sa intervina (dupa o pauza) in executzia bucatzii muzicale printre alte instrumente sau voci. 32 (Muz; ccr) Moment al interventziei unui instrument al unei voci al unui grup de instrumente in executzia unei bucatzi muzicale. 33 (Fin) Adunare a unor sume de bani intrun cont Si: intrat¹ (2). 34 Loc sau deschizatura pe unde se intra Cf poarta usha. 35 Strada mica infundata la capat Si: fundatura. 36 (Elt) Punct sau aparat prin care un semnal este introdus intrun sistem. 37 Ansamblu al influentzelor shi informatziilor care parvin unui sistem organism mecanism Si: input (3). 38 Ocupare a unui teritoriu de catre o armata. 39 Promovare a unui examen de admitere. 40 Ocupare a unui loc intro institutzie de invatzamant Si: intrat¹ (3).

INTRÁRE intrari s. f. 1. Actziunea de a intra shi rezultatul ei; loc (special amenajat) prin care se trece din afara inauntru; permisiune incuviintzare (de a intra²); intrat. ♦ Partea de la inceput a unei localitatzi a unei suprafetze circumscrise etc. 2. Momentul interventziei unei voci a unui instrument sau a unor grupuri de instrumente in desfashurarea unei actziuni muzicale. 3. Strada mica (infundata la un capat); fundatura. 4. (Cont.) Valoare care se inregistreaza in patrimoniul unei institutzii sau intreprinderi; incasare. 5. Inregistrare a adreselor cererilor etc. sosite la o institutzie. 6. (Electron.) Punct al unui sistem sau al unui aparat prin care un semnal este introdus in acestea; input (1). 7. (Inform.) Ansamblul influentzelor informatziilor care parvin unui sistem (organism mecanism) shi raspunsul unui element sau al intregului sistem la acestea; input (2). [Var.: (pop.) intráre s. f.] V. intra.

INTRÁRE intrari s. f. I. Actziunea de a intra shi rezultatul ei. 1. Trecere din afara inauntru patrundere intrun spatziu inchis. Munteanca ishi lepada cojocul linga usha de intrare shi inainta sprintena numai in sumaiesh. SADOVEANU B. 69. ♦ (Uneori determinat prin «triumfala» «solemna» «oficiala») Intoarcerea unui invingator a unor armate victorioase etc. insotzita de o solemnitate. Asta intrare triumfala se pomeneshte... precum se pomeneau la Roma triumfele lui Cesar August sh. cl. NEGRUZZI S. I 43. ♦ Acces intro institutzie intro sala de spectacol etc. Intrarea oprita. Bilet de intrare. ◊ Intrare libera v. liber. ♦ (Concretizat) Locul prin care se trece din afara inauntru. Ajungem la parcul de odihna shi cultura «Maxim Gorki». Cumparam la intrare bilete. STANCU U.R.S.S. 95. Din cerdacul care apara intrarea arendashul introduse pe Stavrat intrun vestibul mare. REBREANU R. II 50. Cind trecu pe linga ea gardianul farului de la intrare il intreba daca recunoashte vasul care se vede in larg. BART E. 317. ◊ Fig. Caci in propriane lume ea deschide poartantrarii SHi ridica mii de umbre dupa stinsul luminarii. EMINESCU O. I 136. ♦ Partea de la inceput a unei localitatzi. Se afla in popas in latura shoselii la intrarea satului o tabara de nomazi. SADOVEANU E. 45. 2. Admitere primire. Nu se mai afla nici o deosebire la intrarea in shcoli... pentru copiii poporului. SADOVEANU E. 26. 3. (In expr.) Intrare in vigoare = punere in aplicare. 4. (Contabilitate) Valoare care se inregistreaza in patrimoniul unei institutzii sau al unei intreprinderi. V. incasare. 5. Inregistrare a adreselor cererilor etc. sosite la o institutzie. ◊ Registru de intrare = registru in care se inregistreaza adresele rapoartele petitziile etc. primite de o institutzie. 6. (Muz.; mai ales in expr. a da intrarea) Inceperea executarii unei partzi dintro bucata muzicala de catre un instrument sau un grup de instrumente. II. (Concretizat) Stradela mica; fundatura fundac. Varianta: (regional) intráre s. f.

INTRÁRE ~ari f. 1) Loc special pe unde se intra (intro cladire localitate etc.). 2) Parte de la inceput a unei activitatzi. 3) Data a inregistrarii hartiilor oficiale venite de undeva la o institutzie intreprindere etc. 4) cont. Valoare care se inregistreaza la venitul unei intreprinderi sau institutzii. 5) Moment de interventzie a unui instrument a unui grup de instrumente sau a unei voci pe parcursul executarii unei bucatzi muzicale. [G.D. intrarii] /v. a intra

intrare f. 1. actziunea de a intra: intrare in functziune; 2. Intrarea in biserica (a Maicii Domnului) sarbatoare ce cade la 21 Noemvrie; 3. locul pe unde se intra: poarta intrarii; 4. dreptul de a intra undeva: are intrare libera la teatru.

intráre f. Actziunea de a intra: intrarea in aceasta sala e oprita. Actziunea de a intra triunfal: intrarea unuĭ invingator intr’un orash. Locu pe unde se intra: lam intilnit la intrarea teatruluĭ. Vestibul tinda: atzĭ lasa galoshiĭ la intrare. Strada mica spre o gradina (k spre Cishmigiŭ in Bucureshti). Dreptu de a intra de a asista: a avea intrarea libera la teatru. Primele mincarĭ servite la prinz shi considerate k inceput al prinzuluĭ (fr. entrée). Fig. Debut introducere: acest artist shĭa facut o intrare stralucita in lume. Intrarea in biserica (a Maĭciĭ Domnuluĭ) o sarbatoare ortodoxa la 21 Novembre (Ovidenia). In nord intrare.

intra¹ [At: COD. VOR. 10/6 / V: (pop) in~ un~ / Pzi: intru (reg p 2) intzi / E: ml intro are] 1 vi (D. fiintze; udp „in” „intru” „prin”) A trece din afara inauntru. 2 vi A merge dintrun loc deschis intrunul inchis. 3 vi A incepe sa frecventeze o societate. 4 vi (Ie) A ~ in pamant A muri. 5 vi (Fig; iae) A disparea. 6 vi (Ie) A ~ in foc pentru cineva A se expune la un mare pericol pentru cineva. 7 vi (Iae) A garanta pentru cineva. 8 vi (Ie) A ~ mesa A se pacali. 9 vi (Ilv) A ~ la mijloc A interveni (5). 10 vi (Ie) A ~ in (sau intrun) pacat A comite o nelegiuire o fapta urata. 11 vi (Fig; ie) A ~ pe mana cuiva A ajunge la discretzia cuiva. 12 vi (Iae) A fi luat la bataie. 13 vi (Ie) A ~ intro belea (sau in ghinion in incurcatura in necaz ori la apa) A da peste un necaz un neajuns o neplacere. 14 vi (Ie) A ~ cu sila la cineva A veni nepoftit shi cu insistentza obraznica. 15 vi (Ilv) A ~ in (sau la) manastire A se calugari. 16 vi (Ilv) A ~ in spital A se interna (1). 17 vi (Fig; ie) A ~ in pamant de rushine Ai fi foarte rushine. 18 vi (Imt) A indemna sa intre (1) pe cineva care bate la usha. 19 vi (Ivp) A ajunge. 20 vtf (Ivp) A face sa intre Si: a baga a vari. 21 vi (Inv; udp „catre”) A se indrepta spre cineva. 22 vi (Inv) A se apropia. 23 vi A patrunde. 24 vi (Ie) A ~ cuiva in voie (sau pe plac) A satisface toate dorintzele gusturile cuiva. 25 vi (Fig; ie) A ~ cuiva pe sub piele A cashtiga bunavointza cuiva (prin mijloace dubioase). 26 vi (Fig; iae) A fi placut de cineva. 27 vi (Fig; iae) A cashtiga prin insistentze shi servicii bunavointza cuiva. 28 vi (Fam; ie) A ~ in favoarea (inv favorul sau in gratziile cuiva) A deveni cuiva placut simpatic. 29 vi (Ivp; ie) A ~ in groazele mortzii A fi cuprins de frica la apropierea mortzii. 30 vi (Ie) A ~ in agonie A se lupta cu moartea. 31 vi (Ie) A ~ in (ori la) cheltuiala sau cheltuieli A face cheltuieli. 32 vi (Inv; ie) A ~ epitrop A fi numit epitrop. 33 vi (Inv; ie) A ~ chezash A deveni garant. 34 vi (Inv; ie) A ~ cumparator A se oferi sa cumpere ceva. 35 vi (Inv;ie) A ~ in judetz (sau judecata) A se judeca cu cineva. 36 vi (Inv; ie) A ~ sub judecata A fi dat in judecata. 37 vi (Fig; udp „in”) A apuca o varsta o epoca. 38 vi (Fig; udp „cu” „in”) A se asocia cu cineva. 39 vi (Prt; ie) A ~ in card cu cineva A face afaceri dubioase cu cineva. 40 vi (Fig) A imbratzisha o meserie o ocupatzie. 41 vi (Ie) A ~ la stapan A se angaja ucenic sau servitor in casa cuiva. 42 vi (Iae) A ajunge sub stapanirea sau sub influentza cuiva. 43 vt (Jur; ie) A ~ in posesie A lua in stapanire un bun imobil sau mobil in urma acordarii dreptului de judecata. 44 vi (Fig; ie) A ~ in joc (sau hora) A se amesteca intro afacere. 45 vi (Ie) A ~ in gura satului A ajunge subiect de barfa. 46 vi (Ivp; ie) A ~ in dela A avea necazuri. 47 vi A participa. 48 vi A se amesteca in ceva. 49 vi (Inv; ie) A ~ la presupus A banui. 50 vi (Pfm; ie) A ~ la (sau in) griji A fi ingrijorat. 51 vi (Ie) A ~ la ganduri A deveni suspicios. 52 vi (Ie) A ~ la idei (sau la o idee) A deveni suspicios. 53 vi (Ie) A ~ intro belea (sau incurcatura impas necaz) A avea de indurat un necaz o incurcatura etc. 54 vi (Ie) A ~ in vorba (sau discutzie) cu cineva A incepe o discutzie cu cineva. 55 vi (Pop; iae) A incepe sa aiba relatzii de dragoste cu o persoana de sex opus. 56 vi (Pop; iae) A incepe discutzii privind casatoria. 57 vi (Pop; ie) A ~ la tocmeala cu cineva A incepe tratative cu cineva. 58 vi (Pop; iae) A cadea de acord cu cineva. 59 vi (Ie) A ~ in materie A incepe expunerea subiectului temei studiului etc. 60 vi (Ie) A ~ de serviciu A incepe garda la un spital unitate militara etc. 61 vi (Ie) A ~ in razboi (sau in lupta in actziune etc.) A incepe razboiul lupta actziunea etc. 62 vi (La jocurile de noroc) A miza. 63 vi (Inv; ie) A ~ platca A ramane cu datorii. 64 vi A adera la o organizatzie asociatzie etc. 65 vi (D. obiecte ascutzite) A se infige in ceva Si: a introduce a patrunde a vari. 66 vi (D. fenomene idei) A patrunde. 67 vi A se strecura. 68 vi A ajunge in... 69 vi (Ilv) A ~ boala in cineva (sau in oasele cuiva) A se imbolnavi. 70 vi (Ilv) A ~ frica (sau spaima groaza) in cineva A se inspaimanta. 71 vi (Inv; ie) A ~ glasul (sau strigarea) in (sau intru la pe) urechile (cuiva) A ajunge la cunoshtintza cuiva. 72 vi (Ie) A ~ (cuiva) ceva in cap A se convinge de ceva. 73 vi (Iae) A retzine ceva. 74 vi (Iae) A fi obsedat de o idee. 75 vi (Pfm; ie) Na ~t vremea (sau nau ~t zilele) in sac Este timp destul. 76 vi (Ie) A ~ in (sau sub) stapanirea cuiva A ajunge in puterea cuiva. 77 vi (Ie) A ~ (cuiva ceva) in sange A deveni un act reflex un obicei o necesitate. 78 vi (Ie) A ~ in sufletul cuiva A plictisi pe cineva cu amabilitatzi shi insistentze. 79 vi (Iae) Ai deveni cuiva drag. 80 vi A avea loc Si: a incapea. 81 vi (Mat) A se cuprinde de un anumit numar de ori in alt numar. 82 vi (D. materiale) A fi necesar intro anumita proportzie pentru realizarea unui anumit produs. 83 vi A face parte integranta din ceva. 84 vi (D. tzesaturi textile; ie) A ~ la apa Ashi micshora dimensiunile dupa spalare. 85 vi (D. oameni; iae) A ajunge intro situatzie grea neplacuta. 86 vi (D. regulamente legi tratate; ie) A ~ in vigoare A incepe sa se aplice. 87 vi A incepe executarea unei bucatzi muzicale. 88 vi (D. sume de bani) A se aduna. 89 vi (D. armate) A ocupa un teritoriu. 90 vi A promova un examen de admitere. 91 vi A ocupa un loc intro institutzie de invatzamant.

intra v vz intra

intrare sf vz intrare

INTRÁ íntru vb. I. Intranz. (SHi in forma regionala intrá) I. (Despre fiintze) 1. A trece din afara inauntru a merge dintrun loc deschis in unul inchis a veni de afara intrun anumit loc; a se introduce a se baga. Il dadu la o parte shi intra. DUMITRIU N. 125. Coborau shi urcau intrind shi ieshind pasageri grabitzi. C. PETRESCU C. V. 124. Cred... k ar fi timpul sa intram a spus mama cu vocea taiata. SAHIA N. 56. ◊ (Urmat de determinari introduse prin prep. «in» «intru») In virful degetelor intra in camara zmeului. ISPIRESCU L. 20. I se deschide poarta shi drumeatza intra inlauntru. CREANGA P. 90. In dom de marmur negru ei intra linishtitzi SHi portzile in urma in vechi tzitzini sarunca. EMINESCU O. I 93. Turcii casancungiura SHin casa buluc intra. ALECSANDRI P. P. 131. ◊ Expr. A intra in spital = a se interna (in spital). O luase sub ocrotirea ei pe Evantia din ziua in care intrase in spital. BART E. 376. Parca a intrat in pamint = a disparut fara urme fara a putea fi gasit. Am strigat la el pina ceai ieshit dumneata; shacuma nui parcar fi intrat in pamint. SADOVEANU B. 56. Parcau intrat in pamint... Unde sa fie unde sa fie? CREANGA P. 24. A intra in pamint de rushine = ai fi tare rushine (de parcar dori sa nul mai vada nimeni). Iara eu intram in pamint de rushine. CREANGA A. 67. A intra in foc (pentru cineva sau ceva) v. foc. A intra in cird (cu cineva) v. cird. ◊ (Construit cu prep. «pe») Am intrat shi eu pe portitza. SADOVEANU N. F. 37. Intra pe cosh in camara. ISPIRESCU L. 316. Cum vorbeau ei numai iaca intra shi Chirica pe usha. CREANGA P. 177. ◊ (Construit cu prep. «la») Vin’pe colo pe sub coasta Pina la casutza noasta! Dar la tin’ cum sa intru? Intra bade k gindu! JARNÍKBIRSEANU D. 77. ♦ A se napusti. In dushmanii Moldovei acu santratzi navala. ALECSANDRI P. III 222. 2. Fig. A patrunde. Comaneshteanu nu pricepea ce voia sa zica. Milescu insa intra cu puterea lui de intuitzie in explicarea unei cauze. D. ZAMFIRESCU R. 218. ◊ Expr. A intra cuiva in voie = (de obicei la negativ) ai face cuiva (toate) gusturile ai face pe plac. Nui mai intra nimeni in voie. ISPIRESCU L. 51. Nu shtie cum sa ne mai intre in voie. CREANGA P. 259. (Familiar) A intra (cuiva) (pe) sub piele = a cishtiga prin fel de fel de insistentze shi servicii bunavointza cuiva a se pune bine cu cineva. Umbla sai intre sub piele. DUMITRIU N. 129. Pina la urma tzatza Niculina izbutise sa intre pe sub piele. PAS Z. I 84. A intra in gratziile cuiva v. gratzie. A intra in sufletul cuiva = a deveni drag cuiva. Codrul izvoarele satul din vale intrasera de mult in sufletul lui Eminescu. CALINESCU E. 54. 3. Fig. A ajunge intro anumita situatzie. (Mai ales in expr.) A intra in pacat v. pacat. A intra intro belea (sau incurcatura chichion impas necaz) = a da peste un necaz (sau o incurcatura etc.); a avea de indurat o neplacere. Acum iaca in ce chichion am intrat. CREANGA P. 84. Iaca in ce incurcatura am intrat... Nici tu sat nici tu tirg nici tu nemica. De ce mergi inainte numai peste pustietatzi dai. id. ib. 201. A intra pe mina cuiva v. mina. A intra in groaza (sau in toate grozile mortzii) v. groaza. A intra in (sau la) cheltuiala (sau cheltuieli) = a face a suporta cheltuieli mari. Teai hotarit a intra in cheltuiala unei nuntzi? ALECSANDRI T. 768. ♦ (Construit cu prep. «in»; cu privire la o epoca virsta etc.) A ajunge in... a apuca. Am intrat in a doua jumatate a secolului al XXlea. Am intrat in primavara. 4. (Urmat de determinari introduse prin prep. «in» sau «la») A imbratzisha o indeletnicire o ocupatzie a ocupa un post; a se angaja intro slujba. Teai hotarit sa intri shi tu la Socec unde lucra Bica. PAS Z. I 260. Intra in serviciu fu... subgrefier. NEGRUZZI S. I 110. (Daca) ai intrat in hora trebuie sa joci. ◊ Expr. A intra la stapin v. stapin. A intra in gura satului (sau a lumii) v. gura. 5. A adera a se inscrie pentru a activa intro organizatzie asociatzie etc. A ajuta pe oamenii muncii cinstitzi shi a le da posibilitatea sa intre in partid a nu alerga dupa cantitate shi a ridica in permanentza calitatea membrului de partid este una din sarcinile primordiale ale organizatziilor de partid. LUPTA DE CLASA 1953 nr. 7 43. 6. (Indica inceputul unei actziuni in expr.) A intra in vorba (cu cineva) = a incepe o discutzie cu cineva. Ma duc la ea intro seara o chem la poarta shi intru in vorba cu ea. PREDA I. 48. Eu is cunoscut shi prietin al sotzului dumitale intra deodatan vorba omul cel nalt. SADOVEANU B. 96. Se scula... shi intra in vorba cun necunoscut. VLAHUTZA O. A. III 8. A intra in vorba cu o fata = a incepe sa faca curte unei fete; p. ext. ai face propuneri de casatorie. Miai al nostru intra in vorba cu Aristitza lui Bizdoveica. PREDA I. 114. A intra de serviciu = a incepe garda la o unitate militara la un birou etc. Neagu ieshi pe punte fiind anuntzat k intra de servici. BART E. 211. A intra in razboi (sau in lupta in conflict in actziune etc.) = a incepe razboiul (sau lupta etc.). [Dromichete] a intrat in conflict cu Lisimah rege al Traciei dupa moartea lui Alexandru Macedon. IST. R.P.R. 34. Credem k nu intram azi sau miine in lupta. CAMIL PETRESCU U. N. 388. A intra la idei (sau la idee) v. idee. A intra in materie v. materie. II. (Despre lucruri idei etc.) 1. A ajunge din afara inauntru a strabate a patrunde. Lumina nu intra decit pe usha shi pe o fereastra din zidul celalalt dinspre curte. DUMITRIU P. F. 48. Iordache clipi iute k shi cum iar fi intrat ceva in ochi. id. N. 93. ♦ A se implinta. Nu ma omori... ci mai bine scoatemi stepul ce mia intrat in laba. ISPIRESCU L. 326. 2. Fig. A patrunde; ashi face loc a se strecura; a ajunge in... Vor intra in viatza visele sale albastre. BOUREANU S. P. 8. Banii stringatorului intra in mina cheltuitorului. NEGRUZZI S. I 247. Neamurile trec prin ispite shi cercari pina ce intra priceperea intrinsele shi se intzaleg. RUSSO O. 29. ◊ Expr. A intra boala in cineva (sau in oasele cuiva) = a da boala in cineva a se imbolnavi. Mare boalami intran oasa (= oase). SHEZ. I 111. A nu(i) intra (cuiva ceva) in cap v. cap. Na intrat vremea (sau zilele) in sac = avem timp na trecut vremea. Rabdare tinarule! na intrat vremean sac. CARAGIALE O. II 244. A intra frica (sau groaza spaima) in cineva (sau in oasele in inima cuiva) = a se infricosha a se ingrozi. Numai la numele lui ne intra groaza in oase. SADOVEANU O. VII 376. Groaza intrase in inimile protivnicilor. ISPIRESCU L. 156. A intra in (sau sub) stapinirea cuiva = a ajunge in puterea cuiva. Ai intra (cuiva ceva) in singe = a deveni un obicei o necesitate. Glasul motorului izul motorinei shi aroma pamintului rascolit i intrasera in singe pentru totdeauna. MIHALE O. 454. A intra in sufletul cuiva = a deveni drag cuiva. ◊ (Despre un drum o cale etc.) SHoseaua intra in Bucureshti dinspre sud. DUMITRIU N. 274. SHi merg... pina ce de la o vreme le intra calea in codru. CREANGA P. 199. 3. A incapea. Ajunse la o vagauna... mare de putea sa intre shapte cetatzi intrinsa. ISPIRESCU L. 58. ♦ (Aritm.) A se cuprinde. Doi intra in patru de doua ori. 4. (Despre materiale) A fi necesar a trebui (pentru a confectziona ceva). La haina asta intra postav mult. ▭ Cine socoteshte cite foi intran placinta nu maninca niciodata placinta. 5. (In expr.) A intra la spalat = (despre tzesaturi) ashi micshora dimensiunile prin spalare; a se strimta a se micshora. A intra la apa = a) (despre tzesaturi) ashi micshora dimensiunile la muierea in apa; b) fig. (despre oameni) a ajunge intro situatzie grea. 6. (Despre legi pacturi etc. in expr.) A intra in vigoare = a capata putere a deveni aplicabil. 7. A incepe executarea unei anumite partzi dintro bucata muzicala. V. ataca. La ultimele acorduri ale pianului intra orchestra. Varianta: intrá vb. I.

INTRÁ vb. I v. intra.

A INTRÁ íntru intranz. I. 1) (in opozitzie cu a ieshi) A patrunde din exterior in interior; a trece dintrun spatziu sau mediu in altul. ~ in magazin. ~ in livada. ~ in nori. 2) A se angaja (intro activitate) indeplinind anumite cerintze; a incepe sa faca parte (dintro institutzie ansamblu partid etc.). ~ in societatea de renashtere a culturii natzionale. ~ la universitate. 3) A trece intro alta perioada de timp. ~ in anul 2001. ~ in al treizecilea an de viatza. 4) A putea fi cuprins in anumite limite; a incapea. In sacosha intra 10 kg de cartofi. 5) A fi parte componenta; a se include. In suma intra toate cheltuielile. 6) (despre materiale) A se cere pentru realizarea unui obiect; a fi necesar; a trebui. II. (in imbinari) 1) (sugereaza ideea de initziere a unei actziuni) ~ in lupta. ~ in vorba. ◊ ~ in vigoare a capata caracter oficial incepand a se aplica in practica. 2) (sugereaza ideea de trecere intro alta stare) ~ in nevoi. ◊ ~ la spalat ashi micshora dimensiunile la spalat. 3) (sugereaza ideea de infiltrare in cineva sau ceva) ~ groaza in cineva. ~ umezeala in peretzi. ◊ A (nu)i ~ in voie cuiva a (nu)i satisface cuiva dorintzele. ~ in sange a deveni o necesitate. [Sil. intra] /<lat. intrare

intrà v. 1. a pashi din afara inauntru: a intra in casa; 2. a fi admis: a intra in Academie; 3. a incepe a face ceva: a intra in serviciu; fig. a intra in vorba; 4. a fi la inceput: a intrat in treizeci de ani; 5. a patrunde: a intra in cap in voia cuiva; 6. a se ingusta: stofa a intrat la spalat. [Lat. INTRARE].

íntru a á v. intr. (lat. ĭntrare din aceĭashĭ rad. cu in intru shi intre; it. entrare [rar intrare] eng. fr. entrer pv. sp. pg. entrar). Trec de afara in auntru: a intra in casa. Is admis: a intra in Academie. Incap: obĭectele cite intra in ranitza. Fac parte din compozitziune: medicament in care intra fer. Incep ajung la saŭ in: am intrat in anu noŭ. Intru in serviciŭ incep serviciu. Intru in armata in calugarie ma fac militar calugar. Intru intr’o familie ma casatoresc cu un membru al eĭ. Intru in subĭect orĭ in materie incep a vorbi despre. Atzĭ intra ceva in cap a incepe sa crezĭ ceva. A intra in voĭa cuĭva aĭ face pe plac. Aceasta stofa intra la spalat se stringe se ingusteaza la spalat. In nord intru in Serbia untru.

intráre V. intrare.

1) íntru a á v. intr. V. intru.

intráre s. f. g.d. art. intrắrii; pl. intrắri

intráre s. f. g.d. art. intrarii; pl. intrari

intrá (a ~) vb. ind. prez. 1 sg. íntru 2 sg. íntri 3 íntra

intrá vb. ind. prez. 1 sg. íntru 2 sg. íntri 3 sg. shi pl. íntra

INTRÁRE s. 1. venire. (Dupa ~ lui in casa.) 2. (BIS.; n. pr.) Intrarea in biserica = (pop.) vovedenie. 3. v. bagare. 4. acces. (Pe unde e ~ in uzina?) 5. (concr.) usha. (Ne ashteptau cu totzii la ~.) 6. (concr.) v. alee. 7. v. patrundere. 8. v. angajare. 9. v. aderare. 10. patrundere trecere. (~ cuvantului in limba literara.)

INTRARE s. 1. venire. (Dupa ~ lui in casa.) 2. (BIS.) intrarea in biserica = (pop.) vovedenie. 3. bagare introducere virire virit. (~ lui in spartura zidului.) 4. acces. (Pe unde e ~ in uzina?) 5. (concr.) usha. (Ne ashteptau cu totzii la ~.) 6. (concr.) alee fundatura (reg.) fundac (inv.) impas. 7. patrundere strabatere. (~ luminii prin fereastra.) 8. angajare incadrare. (~ lui in serviciu.) 9. aderare inscriere. (~ cuiva intro organizatzie.) 10. patrundere trecere. (~ cuvintului in limba literara.)

Intrare ≠ ieshire

INTRÁ vb. 1. a merge a pashi a patrunde. (Au ~ in casa.) 2. a veni. (~ te rog in casa!) 3. v. baga. 4. v. incapea. 5. v. ajunge. 6. v. infige. 7. v. patrunde. 8. v. angaja. 9. v. inrola. 10. v. adera. 11. a patrunde a trece. (Acest cuvant a ~ in limba literara.) 12. a se stramta a se strange. (Panza a ~ la apa.) 13. v. cuprinde. 14. v. consuma.

INTRÁ vb. v. asocia grupa insotzi intovarashi uni.

intra vb. v. ASOCIA. GRUPA. INSOTZI. INTOVARASHI. UNI.

INTRA vb. 1. a merge a patrunde. (Au ~ in casa.) 2. a veni. (~ te rog in casa!) 3. a se baga a se introduce a se viri. (A ~ in spartura din zid.) 4. a incapea. (Nu ~ in cutie; in sala ~ 1000 de oameni.) 5. a ajunge a incapea. (Casa a ~ pe mina lui.) 6. a se implinta a se infige a patrunde. (Glontzul ia ~ adinc in corp.) 7. a patrunde a strabate. (Lumina ~ pe fereastra.) 8. a se angaja a se baga a se incadra a se tocmi a se viri (pop.) a se invoi a merge a se naimi a se prinde a veni (prin Mold. shi Bucov.) a se apuca. (A ~ paznic.) 9. a se inrola a merge. (~ in armata.) 10. a adera a se inscrie. (~ intro organizatzie.) 11. a patrunde a trece. (Acest cuvint a ~ in limba literara.) 12. a se strimta a se stringe. (Pinza a ~ la apa.) 13. (MAT.) a se cuprinde a merge. (4 in 8 ~ de doua ori.) 14. a se consuma a merge. (~ mult unt la aceasta mincare.)

A intra ≠ a ieshi

intrá (ru át) vb. 1. A trece dinafara inauntru a patrunde. 2. A incapea. 3. A adera a se inscrie a ajunge sa faca parte dintro grupare. 4. A se angaja intro slujba. 5. (Inv.) A se asocia a se insotzi. 6. A Incepe a se initzia o anumita perioada de timp. 7. A se apuca (sa danseze sa joace etc.). 8. La cartzile de joc ai veni cuiva cartzi bune. 9. A patrunde a strabate. 10. Ashi micshora un material dimensiunile la muierea in apa. Mr. istr. intru megl. antru. Lat. intrāre (Pushcariu 893; CandreaDens. 867; REW 4501; DAR) cf. it. intrare fr. entrer prov. sp. port. entrar. Der. intrare s. f. (actziunea de a intra shi rezultatul ei); intrator adj. (inv. care intra); intratura s. f. (inv. intrare; nod in lemn).

intrare 1. Debutul unui pasaj; inceputul unei partide (2) al unui instrument (ex.: intrarile unui subiect* de fuga*); i. se numeshte in canon (4) shi semnul prin care se marcheaza locul (momentul) unde incepe fiecare din vocile (2) imitante. 2. Indicarea in executzie a unei piese muzicale in asamblu (1 2) (simf. coral uneori cameral) a debutului fiecarei partide printrun gest al dirijorului [v. Auftakt (2)].

intráre intrari s. f. Actziunea de a intra shi rezultatul ei. ◊ Intrarea in biserica a Maicii Domnului = una dintre cele 12 mari sarbatori creshtine domneshti in amintirea zilei cand la varsta de trei ani Fecioara Maria a fost dusa la templu de parintzii ei Ioachim shi Ana shi inchinata lui Dumnezeu asha cum promisesera inainte de nashtere. Originea acestei sarbatori care Bis. o praznuieshte la 21 noiembrie dateaza inca din sec. 8 d. Hr.; (pop.) vovidenie. Din intra.

DIGNUS EST INTRARE (lat.) este demn sa intre „Dignus este intrare in nostro docto corpore” („Este demn sa intre in invatzatul nostru corp”). Formula solemna de acordare a titlului de doctor in universitatzile medievale pastrata pana astazi in unele tzari. Are uneori un sens glumetz.

intrare intrari s. f. (reed.) modul in care un minor proaspat internat intrun institut de reeducare incearca sa se impuna mai ales prin fortza in fatza colegilor de detentzie.

a intra k in branza expr. a nu intampina nici o rezistentza.

a intra dincolo expr. (intl.) a fi arestat; a se afla in inchisoare.

a intra in compresor / in secera expr. (intl.) a fi interogat a fi anchetat.

a intra in fabrica expr. 1. a fi certat a primi reproshuri a i se cere socoteala. 2. a fi batut.

a intra in farandola expr. (intl.) a fi complice la savarshirea unei infractziuni.

a intra in gura lumii expr. a ajunge subiect de barfa.

a intra in gura lupului expr. a avea de infruntat o posibila primejdie.

a intra in hora expr. a se implica serios intro actziune.

a intra in pacat expr. a pacatui.

a intra in perimetru expr. (intl.) a intra in atentzia politziei; a fi lucrat de politzie.

a intra in platca expr. 1. a pierde o partida la jocul de cartzi. 2. a trebui sa plateasca o datorie.

a intra in postul cel mare expr. (intl.) a executa o pedeapsa mare sau cea mai mare dintre pedepsele de pana atunci.

a intra in reparatzie capitala expr. (glum.) a nu mai consuma alcool (din motive de sanatate).

a intra in vama expr. (prst.) a ajunge la orgasm.

a intra in vinerea seaca expr. (intl.) a fi arestat a fi inchis.

a intra la apa expr. 1. a avea probleme / necazuri. 2. a se micshora.

a intra la chinta sparta expr. (intl.) a gasi omul sau obiectul carei lipsea cuiva.

a intra la cucurigu expr. (intl.) a fi arestat.

a intra la ghilimele expr. (intl.) 1. a fi arestat. 2. a fi interogat.

a intra la presa expr. (intl.) a fi anchetat a fi anchetat dur.

a intra la spalat / la apa expr. (d. tzesaturi) ashi micshora dimesiunile in urma spalarii.^[1]

a intra mesa expr. a intra intro incurcatura / intrun bucluc.

a intra pe orbita expr. (intl.) a fi in forma a actziona cu succes.

a intra prin dos / prin spate expr. (d. barbatzi) a practica sexul anal.

ai intra (ceva) in sange expr. 1. a deveni un obicei / un reflex. 2. a deveni o necesitate vitala.

ai intra (cuiva) un morcov / morcovul expr. a avea emotzii; ai fi frica.

ai intra betzele in cur / in fund expr. (vulg. d. femei) a fi foarte slaba a avea picioare subtziri.

ai intra cuiva (ceva) peo ureche shi ai ieshi pe alta expr. a nu retzine ceea ce i se spune a nu asculta sfaturile primite.

ai intra cuiva pe sub piele expr. a cashtiga bunavointza cuiva prin tot felul de mijloace.

ai intra frica / groaza in oase expr. a fi inspaimantat / ingrozit.

avionul a intrat in vrie expr. (detz.) mesajul nu mai este de actualitate

nau intrat zilele in sac expr. nu e nici o graba!