INTRÁRE intrari s. f. I. Actziunea de a intra shi rezultatul ei. 1. Trecere din afara inauntru patrundere intrun spatziu inchis. Munteanca ishi lepada cojocul linga usha de intrare shi inainta sprintena numai in sumaiesh. SADOVEANU B. 69. ♦ (Uneori determinat prin «triumfala» «solemna» «oficiala») Intoarcerea unui invingator a unor armate victorioase etc. insotzita de o solemnitate. Asta intrare triumfala se pomeneshte... precum se pomeneau la Roma triumfele lui Cesar August sh. cl. NEGRUZZI S. I 43. ♦ Acces intro institutzie intro sala de spectacol etc. Intrarea oprita. Bilet de intrare. ◊ Intrare libera v. liber. ♦ (Concretizat) Locul prin care se trece din afara inauntru. Ajungem la parcul de odihna shi cultura «Maxim Gorki». Cumparam la intrare bilete. STANCU U.R.S.S. 95. Din cerdacul care apara intrarea arendashul introduse pe Stavrat intrun vestibul mare. REBREANU R. II 50. Cind trecu pe linga ea gardianul farului de la intrare il intreba daca recunoashte vasul care se vede in larg. BART E. 317. ◊ Fig. Caci in propriane lume ea deschide poartantrarii SHi ridica mii de umbre dupa stinsul luminarii. EMINESCU O. I 136. ♦ Partea de la inceput a unei localitatzi. Se afla in popas in latura shoselii la intrarea satului o tabara de nomazi. SADOVEANU E. 45. 2. Admitere primire. Nu se mai afla nici o deosebire la intrarea in shcoli... pentru copiii poporului. SADOVEANU E. 26. 3. (In expr.) Intrare in vigoare = punere in aplicare. 4. (Contabilitate) Valoare care se inregistreaza in patrimoniul unei institutzii sau al unei intreprinderi. V. incasare. 5. Inregistrare a adreselor cererilor etc. sosite la o institutzie. ◊ Registru de intrare = registru in care se inregistreaza adresele rapoartele petitziile etc. primite de o institutzie. 6. (Muz.; mai ales in expr. a da intrarea) Inceperea executarii unei partzi dintro bucata muzicala de catre un instrument sau un grup de instrumente. II. (Concretizat) Stradela mica; fundatura fundac. Varianta: (regional) intráre s. f.