MATÉRIE materii s. f. 1. (In filosofia materialista) Substantza conceputa k baza a tot ceea ce exista; realitatea obiectiva care exista in afara shi independent de conshtiintza omeneasca shi care este reflectata de aceasta; diversitatea fenomenelor reprezentand diferite forme de mishcare ale acestei realitatzi. 2. Substantza din care sunt facute diverse obiecte; obiect corp element considerat din punctul de vedere al compozitziei sale. ◊ Materie prima = produs natural sau material semifabricat destinat prelucrarii sau transformarii in alte produse. Materie cenushie = parte a sistemului nervos central situata la suprafatza creierului shi in interiorul maduvei care da nashtere fluxului nervos; p. ext. creier; minte inteligentza. ♦ (Pop.) TZesatura panza stofa. 3. Domeniu de cunoashtere de cercetare etc.; problema chestiune. ◊ Loc. adv. In materie = in problema respectiva. In materie de... = privitor la... in ceea ce priveshte... ◊ Expr. A intra in materie = a incepe (dupa o introducere) discutarea sau tratarea subiectului propriuzis. ♦ Contzinut cuprins; fond esentza. ◊ Tabla de materii = lista atashata la inceputul sau la sfarshitul unei lucrari in care sunt inshirate capitolele cuprinse in lucrare cu indicarea paginilor corespunzatoare. ♦ Date informatzii care stau la baza unei lucrari. 4. Totalitatea cunoshtintzelor care se predau in cadrul unui obiect de studiu (in invatzamant). Din lat. it. materia rus. materiia germ. Materie.

materie sf [At: DOSOFTEI V. S. februarie 57²/22 / V: (reg) ~tir~ (A shi: ~tirie) / Pl: ~ii / E: lat materia fr matière rs материя ger Materie it materia] 1 Corp element privit din punctul de vedere al compozitziei lui Vz substantza. 2 (Is) ~ cenushie Parte a sistemului nervos central situata la suprafatza creierului shi in interiorul maduvei care da nashtere fluxului nervos. 3 (Pex; ias) Creier. 4 (Pop) Puroi. 5 (Nob) Ceea ce se expectoreaza. 6 Substantza conceputa k baza a tot ce exista. 7 (Fiz) Realitate obiectiva care exista in afara shi independent de conshtiintza oamenilor shi este reflectata de aceasta. 89 (Inv; iljv) Fara (de) ~ (In mod) spiritual. 10 (SHlp) Material (12). 11 Produs. 12 (Spc) Material textil Si: stofa tzesatura. 13 Date informatzii care stau la baza unei lucrari. 14 (Tip) Cantitate de litera culeasa shi ashezata in coloane sau in pagini. 15 (Ivr) Obiect. 16 Contzinut. 17 (Ie) A intra in ~ A incepe dupa o introducere discutarea sau tratarea subiectului propriuzis. 18 (Iae) A ataca fondul problemei. 19 (Ivr) Cauza. 20 Problema care constituie mobilul unei discutzii al unei cugetari etc. Si: subiect. 21 Problema. 22 (Pex) Domeniu de cercetare de cunoashtere. 23 (Is) In ~ In problema respectiva. 24 (Ilpp) In ~ de... In ceea ce priveshte... 25 Obiect de studiu in shcoala. 26 Contzinut al unui obiect de invatzamant. 27 (Is) Tabla de ~i Lista la inceputul sau la sfarshitul unei cartzi in care sunt trecute capitolele cuprinse in lucrare cu indicarea paginii Si: cuprins¹ (9).

MATÉRIE materii s. f. 1. (In filozofia materialista) Substantza conceputa k baza a tot ceea ce exista; realitatea obiectiva care exista in afara shi independent de conshtiintza omeneasca shi care este reflectata de aceasta; diversitatea fenomenelor reprezentand diferite forme de mishcare ale acestei realitatzi. 2. Substantza din care sunt facute diverse obiecte; obiect corp element considerat din punctul de vedere al compozitziei sale. ◊ Materie prima = produs natural sau material semifabricat destinat prelucrarii sau transformarii in alte obiecte. Materie cenushie = parte a sistemului nervos central situata la suprafatza creierului shi in interiorul maduvei care da nashtere fluxului nervos; p. ext. creier; minte inteligentza. ♦ (Pop.) TZesatura panza stofa. 3. Domeniu de cunoashtere de cercetare etc.; problema chestiune. ◊ Loc. adv. In materie de... = privitor la... in ceea ce priveshte... ◊ Expr. A intra in materie = a incepe (dupa o introducere) discutarea sau tratarea subiectului propriuzis. ♦ Contzinut cuprins; fond esentza. ◊ Tabla de materii = lista atashata la inceputul sau la sfarshitul unei lucrari in care sunt inshirate capitolele cuprinse in lucrare cu indicarea paginilor corespunzatoare. ♦ Date informatzii care stau la baza unei lucrari. 4. Totalitatea cunoshtintzelor care se predau in cadrul unui obiect de studiu (in invatzamant). Din lat. it. materia rus. materiia germ. Materie.

MATÉRIE materii s. f. 1. Realitatea obiectiva care exista in afara shi independent de conshtiintza omeneasca shi care este unicul izvor shi ultima cauza a proceselor din natura; diversitatea fenomenelor reprezentind diferitele ei forme de mishcare; categorie filozofica care desemneaza realitatea obiectiva data omului prin senzatziile lui shi oglindita de acestea. Niciodata shi nicaieri na existat materie fara mishcare shi nici nu poate sa existe. ENGELS 70. 2. Substantza din care sint facute diverse obiecte; material (1). Materia lemnoasa a unei tulpini. ◊ Materie cenushie = parte a sistemului nervos central care este situata la suprafatza creierului shi in interiorul maduvei shi care da nashtere fluxului nervos; fig. creier; p. ext. minte inteligentza. Ar mai exista oare necunoscutul daca doua miliarde de kilograme de materie cenushie intrun avint comun ar porni la asaltul portzilor inchise? REBREANU P. S. 40. Materie prima = material destinat prelucrarii in vederea fabricarii unui produs finit. ♦ (Popular) TZesatura pinza stofa material. Portu oamenilor i tot postav... iar a fimeilor rochie de materie neagra. KOGALNICEANU S. 8. 3. Domeniu (de cunoashtere de cercetare etc.). Daca cumva acum te simtzi cam obosit de lunga digresiune zoologicofilologica apoi tot mai iartama sa adaog vreo douatrei cuvinte in materii analoage. ODOBESCU S. III 32. Nefiind competentzi in asemene materie lam crezut ushor. NEGRUZZI S. I 325. ◊ Tabla de materii = lista atashata la inceputul sau la sfirshitul unei lucrari in care sint inshirate in ordinea tratarii lor capitolele cuprinse in lucrare cu indicarea paginilor corespunzatoare. ◊ Loc. adv. In materie de... = privitor la... in chestiuni de... in ceea ce priveshte... Puterea Sovietelor... a aratat in chip practic vointza shi capacitatea sa de a da maselor tzaranimii muncitoare un ajutor sistematic shi statornic in materie de productzie. Contemporanul S. II 1948 nr. 111 8/5. ◊ Expr. A intra in materie = a incepe (dupa o introducere) discutarea sau tratarea subiectului propriuzis. Cucoana Marieta nerabdatoare intra dea dreptul in materie. HOGASH DR. II 76. ♦ Contzinut cuprins. Nu cumva sa se intimple k vreunui cititor... sai vina raul gind de a lepada cartea ta din mina mai inainte chiar de a fi intrat in materia ei. ODOBESCU S. III 11. 4. Obiect de studiu (la shcoala). Sa interesat de situatzia noastra shcolara punindune chiar citeva intrebari in legatura cu materiile care le faceam. SAHIA N. 59. ♦ Totalitatea cunoshtintzelor care se predau intrun anumit domeniu. Elevii recapituleaza materia predata la limba romina.

MATÉRIE s.f. 1. Categorie filozofica care desemneaza realitatea obiectiva existenta independent de conshtiintza shi reflectata de aceasta. 2. Substantza din care sunt facute diverse obiecte. ♦ Element corp privit din punctul de vedere al compozitziei lui. 3. Domeniu de cunoashtere de cercetare etc. ♦ Contzinut fond esentza. 4. Totalitatea cunoshtintzelor predate in cadrul unui obiect de studiu disciplina shcolara. [Gen. iei. / < lat. materia cf. fr. matière it. materia].

MATÉRIE s. f. 1. realitatea obiectiva existenta independent de conshtiintza shi reflectata de aceasta. 2. substantza din care sunt facute diverse obiecte. ◊ element corp privit din punctul de vedere al compozitziei lui. ♦ ~ prima = produs destinat prelucrarii. 3. domeniu de cunoashtere de cercetare etc.; obiect de studiu. ♦ in ~ de = in ceea ce priveshte... ◊ contzinut fond esentza. 4. totalitatea cunoshtintzelor predate in cadrul unui obiect de studiu disciplina shcolara. (< lat. it. materia rus. materiia germ. Materie)

MATÉRIE ~i f. 1) Realitate care exista in afara shi independent de conshtiintza omeneasca shi care este reflectata de aceasta. 2) Substantza din care sunt formate obiectele shi care poseda o masa mecanica. Structura ~ei. ◊ ~ coloranta substantza folosita la colorarea diverselor obiecte. ~ cenushie a) substantza a sistemului nervos central aflata la suprafatza creierului shi in componentza maduvei spinarii; b) capacitate de a patrunde in esentza lucrurilor; inteligentza. ~ prima produs semifabricat destinat prelucrarii sau transformarii intrun produs finit. 3) Produs textil; tzesatura; material. 4) Obiect de care se ocupa autorul unei lucrari sau al unei expuneri. 5) Ansamblu de cunoshtintze care constituie contzinutul unui obiect de studiu. [G.D. materiei; Sil. rie] /<lat. it. materia germ. Materie fr. matiere

materie f. 1. tot ce are forma shi corp in opozitziunea cu spirit; 2. substantza din care e facut un lucru; materie prima ce n’a fost inca lucrata; materie animala vegetala minerala substantza apartzinand unuia din aceste regnuri; 3. fig. subiect despre ce se vorbeshte sau se scrie: a intra in materie; 4. excremente: materie fecala; 5. Med. puroiu; 6. stofa.

*matérie f. (lat. materia shi materies lemn lemn de constructziune materie substantza d. mater mama; sp. madera pg. madeira lemn de constructziune de unde vine shi numele cunoscuteĭ insule). Substantza intinsa divizibila impenetrabila susceptibila de orĭce forma shi din care se compune orĭce fiintza saŭ lucru (in opoz. cu spirit): materia e cauza permanenta a tuturor sensatziunilor noastre. Material substantza din care e compus ceva: materia uneĭ státue. Lucrurĭ fizice corporale (banĭ mincare sh. a.): un chefliŭ dedat materiiĭ. Puroĭ (k germ.). Stofa de rufe orĭ haĭne (k rus.). Fig. Subĭectu uneĭ scrierĭ unuĭ discurs: a aprofunda o materie a intra in materie. Cauza motiv: materie de ris. Materie prima aceĭa de la care incepe sa se lucreze ceva in industrie: pentru tabacar materia prima e pĭelea jupita de pe animal pentru cizmar pĭelea lucrata de tabacar. Materie animala vegetala minerala substantza care provine din animale vegetale saŭ minerale. Materie sumara proces civil care trebuĭe judecat rapede shi cu putzine cheltuĭelĭ. Materiĭ fecale excremente dejectziunĭ ale corpuluĭ. In materie de in chestiune de cind e vorba de: a fi priceput in materie de finantze.

matérie (rie) s. f. art. matéria (ria) g.d. art. matériei; pl. matérii art. matériile (rii)

matérie s. f. (sil. rie) art. matéria (sil. ria) g.d. art. matériei; pl. matérii art. matériile (sil. rii)

MATÉRIE s. 1. v. substantza. 2. v. cuprins. 3. v. subiect. 4. v. fond. 5. v. obiect.

MATÉRIE s. v. bun chestiune lucru material obiect problema produs puroi subiect tema tzesatura.

MATERIE s. 1. substantza (inv.) trup. (~ din care este facut un corp; o ~ solida.) 2. contzinut corp cuprins (inv.) cuprindere. (In ~ cartzii se afla...) 3. subiect (inv.) madea. (A intra in ~.) 4. esentza fond (fig.) inima maduva miez nucleu simbure. (A intra in ~ chestiunii.) 5. disciplina obiect (inv.) invatzatura matima. (~ de invatzamint.)

materie s. v. BUN. CHESTIUNE. LUCRU. MATERIAL. OBIECT. PROBLEMA. PRODUS. PUROI. SUBIECT. TEMA. TZESATURA.

matérie (matérii) s. f. 1. Substantza material. 2. TZesatura stofa. 3. Puroi. Mr. materie. Lat. materia (sec. XVIII). Sensul 2 traduce germ. Stoff „materie” shi „tzesatura” cf. rus. materija cu ambele sensuri; sensul 3 este cel germ. Materie cf. sp. materia. Mr. provine din it. materia. Der. material s. n. (materie; Arg. bani) din fr. matériel; material adj. (referitor la material); materialic adj. (material) sec. XIX inv.; materialicesc adj. (inv. material); materialiceshte adv. (din punct de vedere material); materialism s. n. din fr. matérialisme; materialist s. m. din fr. matérialiste; materialitate s. f. din fr. matérialité; materializa vb. din fr. matérialiser; imaterial adj. din fr. immatériel cu der. sale.

MENS AGITAT MOLEM (lat.) spiritul pune in mishcare materia Vergiliu „Eneida” VI 727. Explicatzie panteista shi stoica a organizarii Universului; expresia se foloseshte astazi cu sensul: inteligentza umana dezvaluie ordinea in haosul aparent al fenomenelor naturii.

REM TENE: VERBA SEQUENTUR (lat.) stapaneshte materia; cuvintele vin de la sine Aforism atribuit lui Cato cel Batran. Dezvoltzi cu ushurintza un subiect care eshti stapan.

MATERII FECALE cacat cacareaza cacutza cacalica k omleta rahat tzurtzuri.

MATÉRIE s. f. 1. Corp element privit din punctul de vedere al compozitziei lui. V. s u b s t a n tz a. Cruce facuta den materie adeca care iaste facuta de aur. CHEIA IN. 50^v/9. Izvoarale Nilului prin grosime atitzia muntzi trecind shi atitea pietri strimte patrunzind materiia cea groasa amara shi sarata k printrun limbic se lamureshte shi ea dintrun vas intralt vas pritocinduse se curatzeshte shi se indulceshte. CANTEMIR IST. 140. Iara trasnetul adica sageata ce de piatra care trasneshti din materie norilor (cca 1750). GCR II 64/27. Vin shi unt shi lemn shi alt feali de materie. MINEIUL (1 776) 126^v1/30. Dragostea nu ma slabeashte ce mai mult sa latzeashte k o materie fiind aprinsa foarte greu. AETHIOPICA 37^v/9. Lava este o materie de foc carea curge din muntzii care varsa foc afara k o vale. BARAC ap. GCR II 237/37. Soarele e gazos in totul shi e compus din aceleashi feliuri de materie k shi pamintul. CONTEMPORANUL I 45. Alege aurul din cealalta materie shi il lucreaza. MARCOVICI C. 39/9. In pamint [sint] shi multe materii arzatoare precum: pucioasa catran rashina. DRAGHICI R. 113/8. Cind un meshter are subt mina sa aur shi altul fier poate fieshtecare sa dea materiei sale deosebite forme. HELIADE O. II 100. Nebuloasele propriuzise care telescoapele nu lea putut separa ar fi dupa opiniunile mai multor astronomi materii fosforescente respindite in univers shi care fiind condensate produc stelele. DRAGHICEANU C. 19 cf. ANTiPA P. 125. Se opri o clipa shi vazu fumul intunecat shi gros care se inaltza in columne lungi din multele urloaie ale fabricelor care topeau materii minerale. AGIRBICEANU A. 46. Sint bidoane cu materii inflamabile. V. ROM. septembrie 1 954 16. ◊ (In context figurat) Iubirea este! Materie ea arde In focul dAdevar I. VACARESCUL P. 42/16. ◊ Materie cenushie = parte a sistemului nervos central situata la suprafatza creierului shi in interiorul maduvei care da nashtere fluxului nervos; p. ext. creier minte inteligentza. Ar mai exista oare necunoscutul daca doua miliarde de kilograme de materie cenushie intrun avint comun ar porni la asaltul portzilor inchise? REBREANU P. S. 40. Materii fecale v. f e c a l. ♦ (Popular) Puroi. Supt piiale se veade materie sau puroi. CALENDARIU (1814) 178/27 cf. LB PONTBRIANT D. DDRF. ♦ (Neobishnuit) Ceea ce se expectoreaza. Cf. POLIZU. 2. Substantza conceputa k baza a tot ce exista; (filoz.) realitatea obiectiva care exista in afara shi independent de conshtiintza oamenilor shi este reflectata de ea. Din patru aceastea stihii seau facut vazuta aceasta lume: den foc den aer den apa den pamint; den patru iar(a)shi materii aseamene stihiilor sa face shi lumea cea mica omul (a. 1683). GCR I 260/13. Multzi dintre dinshii credea un intii mishcatoriu a materiei caruie i da nume. IST. AM. 43^r/21. Sufletul nu e materie ci duh. ANTROP. 279/3. Cine a dat neinsufletzitei materii puterea de a se mishca. MARCOVICI C. 12/21. Toate au ieshit de sine din materie. id. D. 200/2. La cea intai lovitura ce materia luara Lumina cum se aprinse k din sine o comoara! Tot atomul cum se mishca alergind sprenbratzoshare! CONACHI P . 289. In chiar virtutea proprietatzilor legilor ei materia este intro mishcare neintrerupta shi veshnica. CONTA O.C. 26. Particelele de materie nu stau in repaus ci in o neincetata mishcare. CONTEMPORANUL I 47. Totalitatea acestor lucruri despre a caror fiintza ne dam sama prin simtzurile noastre se numeshte materie. PONI F. 1 cf. 2. Teoria energetica shi dinamica a materiei conceputa k unitatzi shi curente de fortza. IBRAILEANU S. L. 57. Materia e un imens rezervor de energie MARINESCU P. A. 37. Scrisul inseamna munca lupta incapatzinata cu materia. C. PETRESCU C. V. 149. In opozitzie cu dialectica hegeliana care ia drept baza a existentzei autodezvoltarea ideilor dialectica marxista pune la baza autodezvoltarea materiei. CONTEMP. 1 949 nr. 129 13/3. Celula se poate forma shi din materie fara structura celulara asha numita materie vie acelulara. ib. 1 952 nr. 290 5/2. Materia cu viatza sa nascut din materia fara viatza pe o anumita treapta de dezvoltare a acesteia. LUPTA DE CLASA 1 953 nr. 7 55. Nu exista materie fara mishcare shi nici mishcare fara materie. CONTEMP. 1953 nr. 360 2/6. Materia. . . se oglindeshte in conshtiintza noastra cu ajutorul simtzurilor. CISHMAN FIZ. I 6. Oare nam fost shi eu un arbore mai demult? SHi astazi nus tot materie? ISANOSH TZ. L. 64. In shtiintza notziunea de microcosm a inceput sa fie prea larga pentru analiza din ce in ce mai profunda a materiei. V. ROM. august 1961 125. L o c. a d j. shi a d v. (Invechit) Fara (de) materie = spiritual imaterial. Focul duhului cel fara de materie. MINEIUL (1 776) 58^v1/15. Stai inaintea luminii luminindute dupa impartashire fara materie. ib. 118^r1/21. Vietzuieshti pre pamint fara de materie. ib. 177^v1/26. [Dupa Platon] omul a trait in aceasta lume ideala unde el a fost numai spirit pur fara materie. GHEREA ST. CR. II 19. 3. (La pl. sau la sg. cu sens colectiv) Material (II 2). Dentru acea materie [pietre shi caramizi] socotisa sash zideasca turnul. N. COSTIN L. 68. Materia e aceaia din carea sa face lucrul. MOLNAR RET. 82/9. Caratura de materii la zidiri (a. 1813). URICARIUL I 198. Vei tocmi meshter cu plata k sa faca din materiia ta cevashi. CARAGEA L. 27/7. Hotarim k materiia trebuincioasa la aceste [case] sa se deie de catra insush rushfeturile ocnilor (a. 1828). URICARIUL II 181/28. Mam tocmit cu toata materia ce va trebui la facerea shi savirshirea acestor odai. . . caramida var nisip (a. 1829). DOC. EC. 442 cf. CHEST. II 80/345. Materie prima v. p r i m. ◊ F i g. Noimile toate sa zidesc shi sa alcatuiesc din materiia vietzii. MINEIUL (1 776) [prefatza] 5/11.Bun produs; obiect. Suditzii. . . ce sa vor negutzatori cu materii de ale tzarii aici in tzara sa plateasca vama dupa catalog (a. 1823). DOC. EC. 277. Aceste produse ar fi putut constitui materia unui comertz activ OTZETEA T. V. 42. ♦ S p e c. Material textil tzesatura stofa. Ele torcea bumbac din care facea pinzuri shi materii pentru straie. IST. AM. 56^r/11. Sa iei materie de o giubea de care shtii k miai mai luat (a. 1780). IORGA S. D. VIII 4. Cu lucrarea meshteshugului sau urmeaza ashi vapsi materiile da lina ce le va lucra (a. 1 826). DOC. EC. 373. Portu oamenilor i tot postav. . . iar a fimeilor rochie de materie neagra. KOGALNICEANU S. 8. Fusta are croiala flanelei fiind de cit sau de „materie” de tirg. PAMFILE I. C. 361. Gospodinele cari fac [pantaloni] pentru copii cumpara materie din tirg care o croiesc shi o coasa ele. id. ib. 355. E imbracat in papuci pantaloni ruptzi de materie inchisa. PETICA O. 227. Rochitza se face de cit ciut sau matirie pinza vapsita cu puchitzai ori cu flori. SHEZ. IX 43 cf. CV 1 949 nr. 7 33. Dupa gustul altora sa nutzi alegi materie nici nevasta. ZANNE P. III 225. ♦ Date informatzii care stau la baza unei lucrari. Astrologhii (carii de aceaste almanace fac) avind materie mai multa shi den destul prognostice mai multe shi mai alease sa scrie (a. 1 701). FN 89. O aseminea istorie. . . numai atunce se va pute urzi cind sa vor aduna materiile din documentele instreinate. AR (1829) 140²/11. Cind sus aratatele materii nu vor fi de agiuns pentru a sa umple coloanile jurnalului redactzia sa fie indatorita de a indeplini cu shtiintza folositoare lacuitorilor de prin sate. GT (1839) 67²/27. Ai primit desigur plicul cu materia pentru broshura mea. CARAGIALE O. VII 456. Lipsa de materie shi mai ales de proza era una din marile suferintze a publicatziilor timpului. SADOVEANU O. XVI 441. ♦ (Tipogr.) Cantitate de litera culeasa shi ashezata in coloane sau in pagini. Cf. MOLiN V. T. 46. 4. (Invechit rar) Obiect lucru (material). [Focul] arsa tot. . . pre unde au agiuns: copaci pomi shi alta materie. DOSOFTEI V. S. februarie 57^v/22. Unii cerea cai buni. . . altzii bani. . . shi alte materii (inceputul sec. XVIII). MAG. IST. IV 117/28. Marie sa domnul. . . au impodobit curtea shi tirgul cu tot felul de materii (inceputul sec. XVIII) ib. 140/13. 5. Contzinut fond esentza. Razele minunilor tale au ars materia patimilor. MINEIUL (1 776) 178^v1/3. Ai ars toata materia eresurilor intzeleapte. ib. 60^v2/6. [Lacomul nu cauta] materia shi forma filosofasca nici cunoashte deosebirea shi alcatuirea loghiceasca. CANTEMIR IST. 45. Poetizarea trecutului intrebuintzarea lui k materie pentru creatziile poetice e veche. GHEREA ST. CR. I 98. Pe vechiul fond medieval care constituie materia Decameronului. . . Boccacio zugraveshte din punctul de vedere laic moravurile din timpul sau. OTZETEA R. 205. ◊ E x p r. A intra in materie = a incepe (dupa o introduceré) discutarea sau tratarea subiectului propriuzis a ataca fondul problemei. Intrind in materie voi desfashura trei date mari din istoria contemporana. KOGALNICEANU S. A. 192. Cucoana Marieta nerabdatoare intra dea dreptul in materie. HOGASH DR. II 76. ♦ (Invechit rar) Cauza motiv. Am aflat inca shi mai multa materie de a ma zabovi. CRITIL 14/26. ♦ Problema care constituie mobilul unei discutzii al unei cugetari etc.; subiect. SHi macar k iute la zburat shi bine intraripat este. . . [vulturul] insa shi alte multe a multe jiganii hirisii are carile nu putzina materie de gilceava shi de scandal inainte pune. CANTEMIR IST. 147. Cit bishiug? shi cita abondantzie? shi cita materie de a gindi shi a cugeta vericine ce va vrea. VACARESCUL IST. 288. Pe drum avura destula materie da vorbi. PANN E. II 159/9. Raspunsul lui lord Ponsonbi catra negutzatorii din Smirna inca da materie de vorbit GT (1 839) 15²/32. Intimplarea aceasta poate sa dea materie de cugetat doctorilor. ib. 22754. Ce materie dureroasa de gindire. BALCESCU M. V.610. Spune cum a petrecut; cum sa eglindisit la bal la curte. . . iaca materie de vorba cel putzin pentru doua luni. NEGRUZZI S. I 240. 6. Problema chestiune ; p. e x t. domeniu (de cercetare de cunoashtere). Clujianii. . . in materia aceasta au nazuit la curtea imparateasca. SHINCAI HR. III 212/31. E de obshte obiceaiul oamenilor k sa vorbeasca de multe materii. TZICHINDEAL F. 282/8 cf. 349/2. El sa ingrijit a face o clasificatzie regulata a sistemii judecatoreshti shi a materiilor de aceste atarnatoare (a. 1831). URICARIUL II 215/19. Coribut care cunoshtea limba latina dezbatea cu invatzatzii moldoveni feliurite materii. ASACHI S. L. II 13. Nici regele nici Seimul nu voiau a intarita un principe puternic in o materie atit de delicata. id. ib. Nefiind competentzi in asemenea materie lam crezut ushor. NEGRUZZI S. I 325. Trage in cercul activitatzii sale o materie ce pina acum a fost neglijata intrun mod neesplicabil. ap. GHICA A. 149 cf. MAIORESCU CR. II 77. Fiindca shtiu k o suma de scriitori au tratat aceasta materie mie teama sa nu marat prea indraznetz daca studiindo shi eu o impart altfel. CARAGIALE O. III 288. Daca cumva te simtzi obosit de lunga digresiune zoologicofilologica. . . apoi tot mai iartama sa adaog vreo douatrei cuvinte in materii analoage. ODOBESCU S. III 32. Materialul legislativ. . . a fost grupat in cele douasprezece materii. LEG. EC. PL. 6. ◊ in materie = in problema respectiva. Datzine voie sa spunem parerea noastra in materie. MAIORESCU D. II 138. Cel care a fost creator de arta poate sashi ia dreptul de a fi judecator in materie de a lumina cu inteligentza shi iubirea sincera a artei pe contemporanii sai. SADOVEANU E. 40. In materie de. . . = in ceea ce priveshte. . . cu privire la. . . In materie de filozofie platonica ma declar necompetent de a urma discutziunea. MAIORESCU D. I 199. Te shtiu competent in materie de aiurari literare. GANE N. III 143. Cine scapa de raspundere in materie de presa nu poate avea multa trecere in fatza cititorului. CARAGIALE O. V 186. Ai shtiut chiar shi in materie de vinatoare sa urmezi parinteshtile. . . povetze. ODOBESCU S. III 11. In materie de pictura am revazut cu placerea de totdeauna tablourile de pe paretzii parintelui Palamon. IBRAILEANU S. 129. In trei chestii sa te lashi pilotat de mine. In materie de teatru de cravatzi shi de Bucureshti. C. PETRESCU C. V. 52. Rezolva plingerile. . . in materie de ashezare shi percepere a impozitelor. LEG. EC. PL. 73. 7. Obiect de studiu in shcoala. Sa interesat de situatzia noastra shcolara punindune chiar citeva intrebari in legatura cu materiile care le faceam. SAHIA N. 59. Desenul era o materie reglementata de program. KLOPSHTOCK F. 205. ♦ Contzinutul unui obiect de invatzamint. SHedintzele cercurilor pentru restructurarea materiei la limba romana sau tzinut regulat. CV 1 949 nr. 9 48. Pl.: materii. SHi: (regional) matírie (accentuat shi matiríe) s. f. Din lat. materia materies fr. matière rus. материя germ. Materie it. materia.