MATERIÁL A (I) materiali e adj. (II) materiale s. n. I. Adj. 1. Care apartzine realitatzii obiective existand independent de conshtiintza shi in afara ei; care este alcatuit din materie. ◊ Cultura materiala = totalitate a bunurilor shi a deprinderilor de productzie existente pe o anumita treapta de dezvoltare a societatzii. ♦ Palpabil concret real; faptic. ♦ Spec. Fizic trupesc. 2. Care consta in bunuri economice care tzine de venit de avere de aspectul economic sau pecuniar; care se refera la trai sau la intretzinerea vietzii. ◊ Baza materiala = totalitatea mijloacelor (cladiri instalatzii fortza de munca etc.) care permit desfashurarea unei activitatzi economice sau shtiintzifice. ♦ (Adverbial) Din punctul de vedere al situatziei materiale (I 2); materialiceshte. II. S. n. 1. Totalitatea materiilor prime sau semifabricate din care pot fi executate diverse bunuri. ◊ Materiale plastice = nume generic al unui grup de materiale de sinteza care prezinta anumite particularitatzi de structura de compozitzie shi fizicomecanice avand k proprietate caracteristica generala calitatea de a putea fi prelucrate cu ushurintza (sub actziunea presiunii sau a temperaturii); mase plastice. 2. (Rar) Bun produs. ♦ TZesatura. Material de rochie. 3. Totalitatea documentelor informatziilor shi datelor necesare pentru elaborarea unei lucrari literare shtiintzifice etc.; ceea ce constituie fondul substantza unei lucrari a unei probleme etc. ♦ Expunere scrisa care cuprinde date shi informatzii referitoare la o anumita problema. [Pl. shi: (inv. II) materialuri. Pr.: rial] Din fr. matériel lat. materialis.

material ~a [At: (a. 1824) URICARIUL V 187/4 / V: (reg) ~tar~ mat~ matar~ / Pl: ~i ~e (1118) ~e (rar) ~uri / E: lat materialis ger matériell fr materiel] 1 a (ioc ideal spiritual) Alcatuit din materie (6) Si: (inv) materialicesc (1) materialnic. 2 a (Fiz) Care apartzine realitatzii obiective existand independent de conshtiintza shi in afara ei Si: (inv) materialicesc (2) Si: concret palpabil real. 3 a (Is) Cultura ~a Totalitate a bunurilor shi a deprinderilor de productzie existente pe o anumita treapta de dezvoltare a societatzii. 4 a (Nob; is) SHtiintza ~a SHtiintza experimentala Vz experimental. 5 a (Spc) Trupesc. 6 a Care tzine de aspectul economic sau pecuniar Si: (inv) materialicesc (4). 7 a (Is) Baza (tehnica) ~a Totalitate a elementelor concrete ale fortzelor de productzie dintro oranduire data. 8 av Din punct de vedere material (6). 9 smf (Inv; nob) Materialist (4). 10 a (Rar; ioc formal) Care priveshte fondul contzinutul Si: faptic (inv) materialicesc (5). 11 sn (Mpl) Produs. 12 sn Totalitate a materiilor prime sau semifabricate din care pot fi confectzionate diverse bunuri. 13 sn Totalitate a obiectelor (shi instrumentelor) specifice unui anumit domeniu de activitate. 14 sn Documente informatzii shi date necesare pentru elaborarea unei lucrari literare shtiintzifice etc. 15 sn Ceea ce constituie fondul substantza unei lucrari a unei probleme etc. 16 sn Expunere scrisa care cuprinde date shi informatzii referitoare la o anumita problema. 17 sn (Arg) Bani. 18 sn (Reg) Puroi.

MATERIÁL A (I) materiali e adj. (II) materiale s. n. I. Adj. 1. Care apartzine realitatzii obiective existand independent de conshtiintza shi in afara ei; care este alcatuit din materie. ◊ Cultura materiala = totalitate a bunurilor shi a deprinderilor de productzie existente pe o anumita treapta de dezvoltare a societatzii. ♦ Palpabil concret real; faptic. ♦ Spec. Fizic trupesc. 2. Care consta in bunuri economice care tzine de venit de avere de aspectul economic sau pecuniar; care se refera la trai sau la intretzinerea vietzii. ◊ Baza materiala = totalitate a mijloacelor (cladiri instalatzii fortza de munca etc.) care permit desfashurarea unei activitatzi economice sau shtiintzifice. ♦ (Adverbial) Din punctul de vedere al situatziei materiale (I 2); materialiceshte. II. S. n. 1. Totalitate a materiilor prime sau semifabricate din care pot fi executate diverse bunuri. ◊ Materiale plastice = nume generic al unui grup de materiale de sinteza care prezinta anumite particularitatzi de structura de compozitzie shi fizicomecanice avand k proprietate caracteristica generala calitatea de a putea fi prelucrate cu ushurintza (sub actziunea presiunii shi a temperaturii); mase plastice. 2. (Rar) Bun produs. ♦ TZesatura. Material de rochie. 3. Totalitate a documentelor informatziilor shi datelor necesare pentru elaborarea unei lucrari literare shtiintzifice etc. ♦ Expunere scrisa care cuprinde date shi informatzii referitoare la o anumita problema. [Pl. shi: (inv. II) materialuri. Pr.: rial] Din fr. matériel lat. materialis.

MATERIÁL¹ materiale s. n. 1. (Cu sens colectiv) Materiile prime sau semifabricatele din care se fac diverse bunuri; totalitatea mijloacelor materiale folosite in procesul de productzie pentru efectuarea lucrarilor specifice unei intreprinderi sau necesare unei anumite activitatzi. Material de constructzie. ▭ Treceau... camioane grele incarcate cu oameni shi materiale. V. ROM. februarie 1950 57. Vreau sa te rog sami dai carutza shi caii sa iau nishte materiale de la gara. E pentru shcoala. PREDA I. 118. ◊ Material rulant v. rulant. 2. Totalitatea documentelor informatziilor shi datelor necesare pentru elaborarea unei lucrari literare shtiintzifice etc. Secretul artei lui Eminescu sta in insushirea desavirshita a materialului folcloric shi a stilului poeziei populare. ROSETTI S.E. 39. Din diviziunea muncii in shtiintza a urmat o creshtere mare... a materialului shtiintzific. GHEREA ST. CR. II 338. Pe linga greutatea sarcinii ce se pricinuieshte prin haosul atitor materiale asha de felurite apoi se mai infatzisheaza shi indatoririle ce se cer de la orice istoric. KOGALNICEANU S. A. 63. Pl. shi: (invechit) materialuri (NEGRUZZI S. II 157). Pronuntzat: rial.

MATERIÁL s.n. 1. Materie prima sau semifabricata din care se fac diverse bunuri. 2. Totalitatea lucrarilor a informatziilor shi a datelor folositoare pentru intocmirea unei lucrari shtiintzifice literare etc. [Pron. rial pl. le luri. / cf. fr. matériel].

MATERIÁL A I. adj. 1. alcatuit din materie; (fil.) care apartzine realitatzii obiective existand independent de conshtiintza shi in afara ei. ◊ palpabil concret real. 2. care consta in bunuri (economice). II. s. n. 1. materie prima sau semifabricata din care se fac diverse bunuri. 2. totalitatea informatziilor a datelor necesare pentru intocmirea unei lucrari shtiintzifice literare etc. (< fr. matériel lat. materialis germ. materiel)

MATERIÁL² ~e n. 1) Totalitate de materii prime sau de semifabricate din care se produc diverse obiecte. 2) Produs textil; tzesatura; materie. 3) Ansamblu de date (informatzii documente etc.) necesare pentru realizarea unei lucrari literare sau shtiintzifice. 4) Totalitate de fapte date sau informatzii (referitoare la o anumita problema sau domeniu de activitate). [Sil. rial] /<fr. matériel lat. materialis

material a. 1. format din materie: sufletul nu e material; 2. ce tzine de materie shi de vieatza materiala: fortze interese materiale; 3. fig. grosolan greoiu; 4. Gram. se zice de substantive la cari fiecare parte poarta; numele intregului k lapte aur. ║ n. 1. obiecte de orice natura intrebuintzate la o intreprindere publica: material de cale ferata; 2. pl. materii ce intra intr’o cladire; 3. fig. tot ce serva la compunerea unei opere.

*materiál a adj. (lat. materialis). Format din materie: substantza materiala. Relativ la materie: fortza materiala. Fig. Relativ numaĭ la corp (considerat k materie fatza de suflet spirit): distractziunĭ materiale. Grosolan prozaic ĭubitor de banĭ de mincare shi alte placerĭ fizice: caracteru acestuĭ om e material. Gram. Substantive materiale acelea in care cea maĭ mica parte se numeshte tot k intregu k lemn fer apa. S. n. pl. e shi (maĭ rar) urĭ. Materie lucrurĭ de tot felu intrebuintzate intr’o exploatare orĭ serviciŭ: material de cale ferata mare perdere de material shi oamenĭ. Materie din care facĭ ceva (o casa o mincare). Fig. Tot ceĭa ce serveshte la compunerea uneĭ opere: a aduna material (saŭ materiale) p. o carte. Adv. Materialmente.

materiál² (rial) s. n. pl. materiále

materiál s. n. (sil. rial) pl. materiále

MATERIÁL s. v. ban franc gologan para.

MATERIÁL adj. s. 1. adj. (FILOZ.) obiectiv obiectual. (Realitatea ~.) 2. adj. v. concret. 3. adj. (inv.) substantzial. (Aspectul ~ al lucrurilor.) 4. adj. (inv.) materialnic. (Obiect ~.) 5. s. (inv.) materie. (~ pentru o casa.) 6. s. v. tzesatura. 7. s. (BOT.) material saditor v. puietzi (pl.). 8. s. material electroizolant v. izolant electric. 9. s. material plastic v. masa plastica.

MATERIAL adj. s. 1. adj. (FILOZ.) obiectiv obiectual. (Realitatea ~.) 2. adj. concret fizic palpabil perceptibil pipaibil sesizabil (rar) pipait tangibil (inv.) pipaicios pipaitor pusaitor. (Lumea ~.) 3. adj. (inv.) substantzial. (Aspectul ~ al lucrurilor.) 4. adj. (inv.) materialnic. (Obiect ~.) 5. s. (inv.) materie. (~ pentru o casa.) 6. s. tzesatura (inv. shi reg.) materie (reg.) panura. (~ pentru o rochie.) 7. s. (BOT.) material saditor = puietzi (pl.).

material s. v. BAN. FRANC. GOLOGAN. PARA.

MATERIAL VOLANT material destinat zborului.

MATERIAM SUPERAT OPUS (lat.) meshteshugul intrece materialul Ovidiu „Metamorphoseon libri” II 5. Cuvinte de admiratzie pentru maiestria cu care era zidit Palatul Soarelui.

material s. n. sg. bani

a vedea material / lovele expr. (intl.) a avea bani.

MATERIÁL A adj. s.n. I. Adj. 1. (In opozitzie cu ideal spiritual) Alcatuit din materie (1 2); (filoz.) care apartzine realitatzii obiective existind independent de conshtiintza shi in afara ei. V. concret real palpabil. Pizma este o zicere ideala; insa are putere a se face atit de materiala adica vazuta shi pipaita incit gem supt dinsa cetatzi shi tzinuturi intregi. GORJAN H. I 157/31. Acest impozant fenomen [focul] in lumea materiala ce este? BARASCH M. II 207/25. Ion Voda avea dreptul de a cere din partele nu numai o recunoshtintza morala ci inca pe acea materiala manifestata prin exactitudine shi sinceritate in plata datoriilor. HASDEU I. V. 46. In principiu prin rectificarea sau altfel zis prin repararea unei bucatzi in versuri intzelegem fireshte prefacerea numai a expresiunii materiale. CARAGIALE O. VII 473. La fiintza vie organismul material este asha intocmit incit nici un organ indeosebi nu e independent. id. N. F. 20 cf. 21. Ai shtiut sa alegi vremea ai shtiut sa alungi presupusurile. . . ai indepartat orice dovada materiala. CONTEMPORANUL II 322. Scopul urmarit de eterishti paru atit de extravagant incit nu la luat in serios. Dar dovezi materiale ar fi putut schimba dispozitziile Portzii. OTZETEA T. V. 127. Istoria nu se scrie numai pe baza amintirilor personale ci shi pe baza documentelor materiale mai ales graiesc actele pastrate. CAMIL PETRESCU O. II 414. In viatza societatzii k shi in natura factorul material constituie elementul prim shi hotaritor dar ideile conshtiintza constituie factorul derivat secund. SCINTEIA 1 953 nr. 2 608. In toate tzarile ideea k nu exista chestiuni internatzionale litigioase care sa nu poata fi rezolvate prin tratative cuprinde mase tot mai largi shi se transforma intro uriasha fortza materiala. ib. 1 953 nr. 2 693. Distrugerea in intreaga lume a mijloacelor materiale necesare razboiului aceasta este cea mai efectiva shi mai trainica garantzie a pacii. LUPTA DE CLASA 1960 nr. 9 5. tzara noastra ishi indreapta mijloacele sale materiale spre dezvoltarea industriei. ib. 1 960 nr. 9 8. ◊ (Adverbial) SHi inima sa numai se exprima fierbinte SHishi dezvolta simtzirea ce limba nu en stare Material sa spuie. HELIADE O. I 216. Intunericul se destrama Material k tzesaturile de scama. CAMIL PETRESCU V. 38. ◊ Cultura materiala = totalitatea bunurilor shi a deprinderilor de productzie existente pe o anumita treapta de dezvoltare a societatzii. Cf. DM. (Neobishnuit) SHtiintza materiala = shtiintza experimentala v. experimental. Sai mai dam un exemplu concret dintro shtiintza materiala. ap. GHEREA ST. CR. III 214. ♦ S p e c. Fizic trupesc. Cf. VALIAN V. Omenirea va urmari in aceasta lume shi altceva decit satisfacerea trebuintzelor materiale. GHICA A. 176 cf. BARCIANU. 2. Care tzine de aspectul economic sau pecuniar. Trimishii nu privesc decit numai la interes material (a. 1833). URICARIUL V 342/6 cf. MAIORESCU CR. I 273. Soarta lui materiala din momentul acesta era schimbata. EMINESCU N. 77. Comori materiale sau frumusetzi alese Il lasa. . . indiferent. MACEDONSKI O. I 260. Nu crutza nici o jertfa materiala pentru a talmaci. . . acest fel de cartzi. ANGHEL PR. 180. Asigurarile sociale de stat au k scop asigurarea materiala a asiguratzilor in caz de pierdere temporara. . . a capacitatzii de munca. LEG. EC. PL. 323. Cercetarea vietzii materiale shi spirituale in perioada de stapinire romana pe teritoriul R.P.R. CONTEMP. 1956 nr. 483 1/1. Promovarea consecventa a principiului leninist de stimulare materiala a jucat un uriash rol in. . . dezvoltarea economiei socialiste. LUPTA DE CLASA 1960 nr. 10 39. Creshterea cointeresarii materiale. SCINTEIA 1 960 nr. 5 017. ◊ Baza (tehnica) materiala = totalitatea elementelor concrete ale fortzelor de productzie dintro orinduire data. Baza materiala necesara pentru trecerea tzarilor socialiste la comunism o constituie crearea unui nivel inalt de productzie pe baza tehnicii moderne inaintate. SCINTEIA 1 960 nr. 5 009. Poporul sovietic faureshte in ritm rapid baza tehnicomateriala a comunismului. ib. ♦ (Adverbial) Materialiceshte. Poetul de care e vorba a trait material rau. CARAGIALE O. III 7. ♦ (Invechit neobishnuit) Materialist (3). Cineshi bate capul intro epoha asha de materiala asha de egoista sa gindeasca la istorie la natzie la viitor? ARHIVA R. I VI/10.3. (Rar in opozitzie cu f o r m a l) Care priveshte fondul contzinutul; faptic. Logica nu se ocupa de adevarul material ci numai de adevarul formal. MAIORESCU L. 11. ◊ (Adverbial) Rezultate formal adevarate care totushi in fapt.adeca material pot fi false. id. ib. Rascoala din tzara Romaneasca se deosebeshte material de cea din Moldova. OTZETEA T. V. 149. II. S. n. (Mai ales la pl.; la sg. cu intzeles colectiv) 1. (Invechit) Bun produs. Aceste doua havalele a finului menzilului shi a ce vremelniceasca a finului oshtenesc fiind alcatuita din doua adeca din munca cosirei a caraturei shi a cladirei care este asupra lacuitorilor shi din materialul ierbii ce este asupra moshiilor (a. 1824). URICARIUL V 187/4. Pretzurile politicite pentru vinzarea productelor shi altor materialuri in orashul Ieshii (a. 1832). N. A. BOGDAN M. 138. 2. Totalitatea materiilor prime sau semifabricate din care pot fi confectzionate diverse bunuri. Populatzia Parisului plateshte. . . din materialurile de zidire (cherestea) 1 300 000. CR (1 829) 169¹/17. Nu demult materialul [cetatzii] . . . fu mai ales intrebuintzat la zidirea curtzei din Ghidintzi. ASACHI S. L. II 47. Padurile Roshii indestula pe Evropa apusana cu materialuri pentru durarea vasilor. id. I. 213/4 cf. NEGULICI STAMATI D. Aceasta dare anuala.. . este foarte mica in comparatzia materialului (a. 1 856). URICARIUL IV 419/15 cf. POLIZU PONTBRIANT D. COSTINESCU. Asemenea sfori foarte tari dintrun material necunoscut noua. . . se gasesc pe ici pe colo caci cu bani se gaseshte orice. SADOVEANU O. IX 355. Ciltzii de cinepa constituiesc un material textil ce nu poate fi filat in fire destul de regulate atit in ceea ce priveshte aspectul cit shi rezistentza. IONESCUMUSCEL FIL. 379. Materialul ce se intrebuintzeaza la fabricarea cutzitelor trebuie sa aiba un anumit grad de duritate. IOANOVICI TEHN. 362. In intreg Leningradul vezi schele shi gramezi de material de constructzie. STANCU U.R.S.S. 128. Cea mai puternica dezvoltare o va lua productzia materialelor sintetice a caror folosire ridica substantzial productivitatea muncii. lupta de clasa 1960 nr. 10 86. Printre muncitorii care incearca materialele de constructzii pe platforme unii poarta banderole la bratz. V. ROM. august 1960 3. Instalatzii producatoare de materiale de constructzii. SCINTEIA 1960 nr. 5 010. Astazi casele se fac din „material” (= material adeca caramizi) shi sint acoperite cu „tzigla”. ARH. FOLK. III 31 cf. VI 53. F i g. Nu se poate schimba in pripa materialul uman. SADOVEANU E. 20. 3. Totalitatea obiectelor (shi instrumentelor) specifice unui anumit domeniu de activitate. Material tipografic. MOLIN V. T. 46. Pretutindeni zaceau risipite in arshitza shi ploaie materiale de razboi. BRAESCU V. 45 cf. CONTEMP. 1948 nr. 108 12/3. Tinerii tzarani muncitori din localitate shiau procurat diferite materiale sportive. SCINTEIA 1 952 nr. 2 390. ◊ Material rulant v. r u l a n t. 4. Documente informatzii shi date necesare pentru elaborarea unei lucrari literare shtiintzifice etc. ; ceea ce constituie fondul substantza unei lucrari a unei probleme etc. Aduna materialuri. . . pentru o istorie a Rusiei. NEGRUZZI S. II 157. Diferitele bibliotece din strainatate. . . neau procurat intro mare parte masa materialului utilizat in aceasta scriere. HASDEU I. C. I VIII. Dan cugeta de mult la un roman tras din viatza de la tzara. Avea subiectul shi ceva material adunat. VLAHUTZA O. A. III 57. A fost o vreme cind shcoale intregi ziceau k numai trecutul poate da material pentru poezie. GHEREA ST. CR. I 98. [Scrierile lui Caragiale] sint foarte bogate in material lingvistic familiar shi mai cu seama periferic. IORDAN STIL. 23. Secretul artei lui Eminescu sta in insushirea desavirshita a materialului folcloric shi a stilului poeziei populare. ROSETTI S. L. 39. Materialul studiat de fonetica este strict sistematic k shi materialul gramatical. GRAUR I. L. 45. Schitza. . . condenseaza de fapt materialul plin de dramatism al unei nuvele psihologice. V. ROM. august 1 960182. ♦ Expunere scrisa care cuprinde date shi informatzii referitoare la o anumita problema. Il ruga sa redacteze inainte de culcare un material in legatura cu asasinarea lor shi sal predea. BENIUC M. C. I 261. 5. (Argotic) Bani. Cf. BUL. FIL. IV 182 DR. 328 GR. S. VII 119. 5. S. n. (Regional) Puroi (tziganeshtiAlexandria). ALR I 1658/900. Pl.: (I) materiali e (II) materiale shi materialuri. SHi: (regional) matariál a (A II 8) materiál a matariál a (ib. III 18) adj. Din lat. materialis germ. materiell fr. matériel.