imbinat ~a a [At: MAIOR IST. 32/3 / S shi: (inv) inb~ / Pl: ~atzi ~e / E: imbina] Care este unit cu altul intrun tot Si: alaturat asamblat asociat imperecheat impletit impreunat ingemanat legat.

IMBINÁT A imbinatzi te adj. Unit intrun tot impreunat. ◊ Sprincene imbinate = sprincene care se impreuna una cu alta la radacina nasului formind o singura linie deasupra arcadei ochilor. Parca vad inca cele doua buze rumene desfacinduse shi sprincenele imbinate pe cind ridea ridicinduse in arcuri fine deasupra ochilor. SADOVEANU O. I 365. Un juvaer k mata cu o guritza asha de imbobocita cu nishte sprincene asha de imbinate. ALECSANDRI T. I 433. Pentru sprincenembinate Umblu tzara jumatate. JARNÍKBIRSEANU D. 18.

IMBINÁT ~ta (~tzi ~te) v. A IMBINA shi A SE IMBINA. ◊ Sprancene ~te sprancene care se unesc la radacina nasului. /v. a imbina

imbinát a adj. Unit la capat: sprincene imbinate.

IMBINÁ imbín vb. I. Tranz. shi refl. A (se) lega a (se) uni a (se) impreuna a (se) asocia pentru a realiza un tot; a (se) ingemana. Lat. *imbinare.

imbina [At: GCR II 22/12 / S shi: (inv) inb~ / Pzi: imbin / E: ml *imbinare] 12 vtr A (se) asocia pentru a realiza un tot Si: a (se) alatura a (se) impreuna a (se) ingemana a (se) lega a (se) uni. 3 vr (Pfm; ie) Se ~na ziua cu noaptea Se spune cand incepe sa se faca ziua.

IMBINÁ imbín vb. I. Tranz. shi refl. A (se) lega a (se) uni a (se) impreuna a (se) asocia pentru a realiza un tot; a (se) ingemana. Probabil lat. *imbinare.

IMBINÁ imbín vb. I. Tranz. A impreuna a impleti a face sa se lege strins doua sau mai multe elemente (concrete sau abstracte) pentru a obtzine un tot; a uni. Viatza dovedeshte k numai cel ce shtie sa imbine munca practica cu munca de ridicare a nivelului sau ideologic obtzine succese oricare ar fi domeniul in care ishi desfashoara activitatea. LUPTA DE CLASA 1953 nr. 34 55. Poporul nostru imbina in munca shi lupta sa pentru pace hotarirea cea mai dirza cu vigilentza cea mai ascutzita impotriva atzitzatorilor la razboi. SCINTEIA 1952 nr. 2524. In prima faza... [Eminescu] ishi imbina intotdeauna sensibilitatea cu imaginile naturii. IBRAILEANU S. 126. ◊ Refl. Fruntea i se incretzi incit sprincenele aproape i se imbinara. CAMILAR N. II 177. Un rasunet tinguios se imbina cit strigatele de veselie. ODOBESCU S. I 184.

A IMBINÁ imbín tranz. (elemente concrete sau abstracte) A face sa se imbine; a impreuna; a contopi. ~ munca cu odihna. /<lat. imbinare

A SE IMBINÁ pers. 3 se imbína intranz. (despre elemente concrete sau abstracte) A se uni formand un tot organic; a se impreuna; a se contopi; a se confunda. /<lat. imbinare

imbinà v. a impreuna doua lucruri prin capataiele lor: a uni laolalta sprancene imbinate. [Lat. *IMBINARE cf. COMBINARE)].

imbín a á v. tr. (lat. *imbino binare d. bini cite doĭ. V. dezbin 2 combin). Unesc doŭa lucrurĭ la capetele lor.

imbiná (a ~) vb. ind. prez. 3 imbína

imbiná vb. ind. prez. 1 sg. imbín 3 sg. shi pl. imbína

IMBINÁT adj. 1. incheiat. (Barne bine ~.) 2. v. unit.

IMBINAT adj. 1. incheiat. (Birne bine ~.) 2. impreunat ingemanat reunit unit. (Elementele ~ ale unui tot.)

IMBINÁ vb. 1. v. asambla. 2. a incheia a prinde a uni. (A ~ capetele barnelor.) 3. v. imbuca. 4. a (se) combina a (se) impreuna a (se) ingemana a (se) uni. (Cum se ~ aceste elemente?) 5. v. uni. 6. a (se) impleti a (se) uni (fig.) a (se) conjuga. (A ~ in mod armonios diverse preocupari.)

IMBINA vb. 1. a asambla a fixa a impreuna a monta a reuni a uni. (A ~ elementele componente ale unui sistem.) 2. a incheia a prinde a uni. (A ~ capetele birnelor.) 3. (Ban. shi Transilv.) a (se) pasali. (A ~ marginile a doua scinduri.) 4. a (se) combina a (se) impreuna a (se) ingemana a (se) uni. (Cum ~ aceste elemente?) 5. a (se) impreuna a (se) lega a (se) reuni a (se) uni. (A ~ elementele intrun tot.) 6. a (se) impleti a (se) uni (fig.) a (se) conjuga. (A ~ in mod armonios diverse preocupari.)

A (se) imbina ≠ a (se) dezbina a (se) separa

A imbina ≠ a dezuni

imbiná (imbín imbinát) vb. A potrivi a uni a combina doua partzi ale unui obiect sau doua obiecte diferite. Var. inghina. Lat. *bināti de unde mr. binats „gemeni” cf. it. binati „gemeni” binare „a nashte gemeni”. Rezultatul rom. *binatzi f. *binatze pare sa fi fost considerat adj. verbal shi incrucishat cu ingemanat a carui corespondentza semantica e perfecta. Este de asemenea posibil sa se plece direct de la un lat. *bināre refacut pe baza lui *bināti cf. it. binare friul. imbiná „a uni”. In general se considera der. de la un lat. *imbināre de la bini „duplicate” (Lexiconul de la Buda; Pushcariu 778; CandreaDens. 823; REW 4280). DAR shi Graur BL V 101 resping aceasta ipoteza bazinduse pe prioritatea care nu este certa a var. inghina shi pe prezentza lui desghina vb. (a despartzi a inlatura; a crapa a despica; a invrajbi) mr. dizgl’ina cu var. desbina care se considera un hiperurbanism. Astfel pe cind Densusianu Hlr. 288; Densusianu Filologie 447; shi REW 4280 pleaca de la lat. *imbinare CandreaDens. 482 pleaca de la *disglutinare prin intermediul lui desghina shi Giuglea Dacor. III 621 de la *disglināre < gr. γλίvη „coada”; Philippide II 640 presupune un lat. *disbināre shi DAR o legatura intre aceste cuvinte shi ghin ghionoi. Explicarea lui imbina pe baza lui desbina < desghina nu este posibila. Der. cu des nu poate fi valabila daca lipseshte vb. simplu (deslega desprinde) sau der. cu in (deschide cf. inchide; desfunda cf. infunda); iar cind des provine de la un der. romanic ideea de „separatzie” sa pierdut complet (cf. desfata desmierda); astfel incit pentru desbina mai intii trebuie sa fi existat un *bina sau imbina. Ideea prioritatzii cronologice a lui desghina fatza de desbina se explica prin prezentza mr. dizgl’ina a carui origine nu o cunoashtem. Pentru lat. bināti cf. Pushcariu ZRPh. XXIX shi REW 1109. V. shi Philippide Principii 108 care il der. pe imbina din lat. inguen. Der. neimbinat adj. (separat); inghinarat (var. inghinorat) adj. (imbinat).

OMNE TULIT PUNCTUM QUI MISCUIT UTILE DULCI (lat.) cine imbina utilul cu frumosul intruneshte sufragiile tuturor Horatziu „Ars poetica” 343. Acesta este pentru poet criteriul maiestriei artistice.