imbiná (imbín imbinát) vb. A potrivi a uni a combina doua partzi ale unui obiect sau doua obiecte diferite. Var. inghina. Lat. *bināti de unde mr. binats „gemeni” cf. it. binati „gemeni” binare „a nashte gemeni”. Rezultatul rom. *binatzi f. *binatze pare sa fi fost considerat adj. verbal shi incrucishat cu ingemanat a carui corespondentza semantica e perfecta. Este de asemenea posibil sa se plece direct de la un lat. *bināre refacut pe baza lui *bināti cf. it. binare friul. imbiná „a uni”. In general se considera der. de la un lat. *imbināre de la bini „duplicate” (Lexiconul de la Buda; Pushcariu 778; CandreaDens. 823; REW 4280). DAR shi Graur BL V 101 resping aceasta ipoteza bazinduse pe prioritatea care nu este certa a var. inghina shi pe prezentza lui desghina vb. (a despartzi a inlatura; a crapa a despica; a invrajbi) mr. dizgl’ina cu var. desbina care se considera un hiperurbanism. Astfel pe cind Densusianu Hlr. 288; Densusianu Filologie 447; shi REW 4280 pleaca de la lat. *imbinare CandreaDens. 482 pleaca de la *disglutinare prin intermediul lui desghina shi Giuglea Dacor. III 621 de la *disglināre < gr. γλίvη „coada”; Philippide II 640 presupune un lat. *disbināre shi DAR o legatura intre aceste cuvinte shi ghin ghionoi. Explicarea lui imbina pe baza lui desbina < desghina nu este posibila. Der. cu des nu poate fi valabila daca lipseshte vb. simplu (deslega desprinde) sau der. cu in (deschide cf. inchide; desfunda cf. infunda); iar cind des provine de la un der. romanic ideea de „separatzie” sa pierdut complet (cf. desfata desmierda); astfel incit pentru desbina mai intii trebuie sa fi existat un *bina sau imbina. Ideea prioritatzii cronologice a lui desghina fatza de desbina se explica prin prezentza mr. dizgl’ina a carui origine nu o cunoashtem. Pentru lat. bināti cf. Pushcariu ZRPh. XXIX shi REW 1109. V. shi Philippide Principii 108 care il der. pe imbina din lat. inguen. Der. neimbinat adj. (separat); inghinarat (var. inghinorat) adj. (imbinat).