CURÁT A curatzi te adj. adv. I. Adj. 1. De care sa scos murdaria lipsit de murdarie de praf de pete etc. ◊ Expr. (Substantivat) A trece (sau a scrie etc.) pe curat = a transcrie ceva fara gresheala sau corectura pe alta foaie sau pe alt caiet. ♦ (Despre aer) Lipsit de impuritatzi; proaspat. ♦ (Despre o incapere o casa) Bine intretzinut; ingrijit. ♦ (Despre vase) Din care se poate manca sau bea. ♦ (Despre fiintze) Care iubeshte curatzenia. 2. Fig. Fara vina decent ireproshabil (k tzinuta comportare). 3. Fig. Cinstit sincer leal. ♦ Pur nevinovat cast. 4. (Despre cer vazduh) Fara nori; senin clar. ♦ (Despre apa lacrimi pietre pretzioase etc.) Transparent cristalin limpede. 5. Pur neamestecat. Grau curat. 6. Fig. (Despre voce glas etc.) Sonor clar cristalin. 7. Fig. Lamurit deslushit clar deschis. ◊ Expr. (Fam.) Vorba curata = vorba spusa fara inconjur in mod categoric. 8. Veritabil autentic adevarat. 9. (In superstitzii) Asupra caruia nu apasa un blestem sau o vraja; care nu este sub influentza diavolului. ◊ Expr. Nui lucru curat = este ceva la mijloc a intervenit ceva anormal nefiresc. II. Adv. Clar precis intocmai exact. V. cura².

curat¹ sm [At: DA / Pl: ~atzi / E: fr curé] Preot paroh in biserica catolica.

curat² sn [At: SANDUALDEA A. M. 133 / Pl: ~uri / E: cura¹] (Inv) 1 Vremea cand se curatza porumbul. 2 (Reg; d. jocuri; ilav) Pe (sau la) ~e Pe cashtigate.

curat³ ~a [At: COD. VOR. 116/1 / Pl: ~atzi ~e / E: cura¹] 1 a (Inv) Curatzat de foi sau de boabe. 2 a (Inv) Sanatos. 3 a (Ivr; d. deal sau varf de munte) Fara negura. 4 a (Ivr; d. deal sau varf de munte) Fara zapada. 5 a (Pop; fig) Fara obstacole. 6 a (Pop; fig) Sarac. 7 a (Inv) Iertat. 8 a Lipsit de murdarie Si: nemanjit nepatat neprafuit nesoios. 9 a (Inv; fig) Neintinat. 10 a (Ivr; in superstitzii; is) Lunea ~a (sau martzea ~a etc.) sau moshii cei ~atzi Fiecare dintre zilele saptamanii care urmeaza dupa prima zi a fiecarei luni cand se fac molitve shi pomeni. 11 sn (Ie) A trece (a scrie etc.) pe ~ A transcrie ceva fara gresheala sau corectura pe alta foaie sau caiet. 12 a (D. substantze materii metale pretzioase) Care nu contzine corpuri straine Si: adevarat neamestecat pur. 13 a (Is) Piatra ~a Piatra scumpa Si: nestemata. 14 a (Pop; is) Vin ~ Vin veritabil necontrafacut. 15 a (Pop; fig; is) Bani ~atzi Bani obtzinutzi prin munca. 16 a (Pop; is) Venit ~ Venit net. 17 a (Fig; d. comportament tzinuta) Ireproshabil. 18 a (Fig; d. inima suflet sentimente cuget etc.) Sincer. 19 a (Fig; d. cer vazduh) Senin. 20 a (Fig; d. glas voce) Clar. 21 a (Fam; is) Vorba ~a Vorba spusa fara inconjur. 22 a (Pop; is) Treaba ~a Lucru clar. 23 a (Fig) Lamurit. 24 a (D. aer) Lipsit de impuritatzi Si: proaspat. 25 a (D. o incapere o casa) Ingrijit. 26 a (D. apa lacrimi pietre pretzioase etc.) Transparent. 27 a (D. vase) Din care se poate manca sau bea Si: (pop) nespurcat. 28 a (Fig; d. sange) Nobil. 29 a (Fig; d. moarte) Naturala. 30 a (D. fiintze) Care iubeshte curatzenia. 3132 a av Ordonat. 33 a (Fig) Cinstit. 34 a (Fam; d. femei) Fara menstruatzie. 35 a (Pop; mai ales despre fete) Cast. 36 a (Fam) Care nu are sau nu a avut (in timpul din urma) relatzii sexuale. 37 a (Pop; is) Duh ~ Duh sfant benefic. 38 a (Pop; is) Prea ~ (fecioara) MaicaDomnului. 39 a (Pop; in superstitzii) Care nu este sub influentza diavolului. 40 a (Pop; in superstitzii) Asupra caruia nu apasa un blestem o vraja. 41 a (Fam; ie) A nu fi (lucru) ~ A fi ceva (anormal) la mijloc Si: blestemat nefiresc. 42 a (Pop; d. ochi) Binevoitor. 4344 a av (Inv) Evident. 45 a (Muz) Care respecta (strict) principiile armoniei.

CURÁT A curatzi te adj. adv. I. Adj. 1. Lipsit de murdarie de praf de pete etc. ◊ Expr. (Substantivat) A trece (sau a scrie etc.) pe curat = a transcrie ceva fara gresheala sau corectura pe alta foaie sau pe alt caiet. ♦ (Despre aer) Lipsit de impuritatzi; proaspat. ♦ (Despre o incapere o casa) Bine intretzinut; ingrijit. ♦ (Despre vase) Din care se poate manca sau bea. ♦ (Despre fiintze) Care iubeshte curatzenia. 2. Fig. Fara vina decent ireproshabil (k tzinuta comportare). 3. Fig. Cinstit sincer leal. ♦ Pur nevinovat cast. 4. (Despre cer vazduh) Fara nori; senin clar. ♦ (Despre apa lacrimi pietre pretzioase etc.) Transparent cristalin limpede. 5. Pur neamestecat. Grau curat. 6. Fig. (Despre voce glas etc.) Sonor clar cristalin. 7. Fig. Lamurit deslushit clar deschis. ◊ Expr. (Fam.) Vorba curata = vorba spusa fara inconjur in mod categoric. 8. Veritabil autentic adevarat. 9. (In superstitzii) Asupra caruia nu apasa un blestem sau o vraja; care nu este sub influentza diavolului. ◊ Expr. Nui lucru curat = este ceva la mijloc a intervenit ceva anormal nefiresc. II. Adv. Chiar precis intocmai exact. V. cura².

CURÁT² A curatzi te adj. 1. Lipsit de murdarie de pete; care nu mai are murdarie praf etc. Ishi lua nishte haine curate. ISPIRESCU L. 16. Nurorile... ashezara baba intrun ashternut curat. CREANGA P. 13. ◊ (Adverbial) Mincind tot lucruri simple dar sanatoase shi curat gatite e invederat k nu se cade k el sa ceara mai mult. ODOBESCU S. III 39. ◊ Expr. A trece (sau a scrie a copia) pe curat = a transcrie (fara gresheli) pe alta foaie sau caiet. A ieshi sau a scapa cu fatza curata (sau cu obrazul curat) v. fatza. A ieshi (sau a scoate pe cineva) basma (sau batista) curata v. basma. ♦ (Despre aer) Lipsit de impuritatzi pur proaspat placut de respirat. Aerul curat al diminetzii i patrunse in piept k o bautura racoritoare. DUMITRIU V. L. 71. ♦ (Despre o incapere gospodarie) TZinut in curatzenie ingrijit. Am intrat pe urmele mamei Anghelina in bucataria curata. SADOVEANU N. F. 23. ♦ (Despre fiintze) Care nu se murdareshte sau nu murdareshte nimic in jur; care iubeshte care respecta curatzenia. Un copil curat. 2. Fig. Fara vina fara gresheala ireproshabil k comportare k tzinuta. Toate gindurile lui se abatura asupra acestei vietzi curate. VLAHUTZA O. A. III 36. Au de patrie virtute nu vorbeshte liberalul De ai crede k viatzai e curata k cristalul? EMINESCU O. I. 150 3. Fig. Lipsit de perfidie cinstit sincer leal. Aducea cu veselia curata a chipului shi a vorbei lui nu shtiu ce aer proaspat shi. sanatos. VLAHUTZA O. A. 511. Azi cind a mea iubire eatita de curata... Azi vad din a ta vorba k nu ma intzelegi! EMINESCU 0. I 233. Mori mindra sa mor shi eu.. SHi sa ne faca o groapa Sa nengroape totodata... K fost dragoste curata. JARNÍKBIRSEANU D. 57. 4. (Despre vase) in care nu sint murdarii din care se poate minca sau bea. 5. (Despre cer vazduh) Fara nori senin clar luminos. Prin vazduhul curat shi care incepuse sa se umple de umbra albastra a serii trecu o fluturare grabita shi statornica de aripi. DUMITRIU B. F. 133. Cerul era curat shi luminos can zorii zorilor; doar citeva stele mari mai pilpiiau infricoshate shi mirate gata parca shi ele sa moara. REBREANU R. XI 105. Mai dulce steaua luceshten miez de noapte SHin zori seninul pare mai vesel mai curat. ALECSANDRI P. I 125. ♦ (Despre apa lacrimi pietre pretzioase etc.) Transparent limpede. Plinse... lacrimi curate k diamantul. EMINESCU N. 27. 6. (Despre voce glas etc.) Limpede clar sonor cristalin. Un glas asha de dulce shi de curat... incit parintele Sosoi... la cea intii nota zisa de Pisalog incepea sa plinga k un copil. CONTEMPORANUL VI 197. ◊ (Adverbial) Vei binevoi a le invatza pe de rost pentru k sa le potzi cuvinta curat shi pe intzeles. NEGRUZZI S. I 8. 7. Fig. Lamurit deslushit clar cinstit deschis. Cu ashtia o savem o dala shio data O rafuiala! SHi socoteala curata O so scriem cu alta cerneala! DESHLIU G. 10. ◊ Expr. (Familiar) Curata Socoteala = lucru clar indiscutabil. Dei lovi barbatul cu lopatzica... Se duce dea tumba peste noua mari shi noua tzari... curata socoteala. ALECSANDRI T. I 104. Vorba curata = vorba spusa fara inconjur pe shleau categoric. Vorba curata! nici un al doilea Nimrod vinatorul biblic nici un al doilea sfint Hubert vinatorul minunat al creshtinilor eu unul nam sa ma fac. ODOBESCU S. III 13. ◊ (Adverbial construit cu verbul «a spune») Soare luminat Spunemi tu curat SHi adevarat: Vazutai ori ba... Fata k a mea? RETEGANUL P. IV 3. Atunci curat itzi spun k nu mai ai ce cauta la casa mea. CREANGA P. 193. Iar tu de omor Sa nu le spui lor. Sa le spui curat K mam insurat Cuo mindra craiasa A lumii mireasa. ALECSANDRI P. P. 21. 8. (In opozitzie cu amestecat) Fara corpuri straine pur. Neor darui Cun colac De griu curat. TEODORESCU P. P. 16. ◊ (Poetic) Soarelempletea cu aur argintul lui curat din plete. GOGA C. P. 11. 9. (In opozitzie cu fals) Veritabil autentic adevarat. Mia vindut o sticla proasta drept un diamant curat. ALEXANDRESCU P. 179. ◊ Fig. Mi se parea voinic stufos shi incarcat de ani cum era o minune curata. GALACTION O. I 208. Eu tziam spus curatul adevar. ISPIRESCU L. 42. 10. (In superstitzii mai ales in constructzii negative) Asupra caruia nu apasa blestem vraja care nui sub influentza sub puterea demonilor. Ori casa asta nui curata ori sa cutremurat pamintul. CREANGA P. 302. ◊ Expr. Nui lucru curat = este ceva la mijloc a intervenit ceva anormal nefiresc. Mashinca simtzi k nu e lucru curat ishi cunoshtea fratele prea bine pentru k sa nui priceapa mishcarile chiar din departare. BASSARABESCU V. 22. Pasarile i cunoshteau ele shtiau k nui lucru curat. RETEGANUL P. IV 68. El pricepuse k betzia aia datuncea nu fusese lucru curat. ISPIRESCU L. 107. Bine k am scapat de belea; k nici lucru curat na fost aici. CREANGA P. 68.

CURÁT¹ n.: A scrie (a trece sau a copia) pe ~ a scrie (a trece sau a copia) un text de pe ciorna intro forma ingrijita. /cf. lat. curare

CURÁT³ ~ta (~tzi ~te) 1) Care nu este murdar; care nu are pete. ◊ A scapa cu obrazul ~ a ieshi nepatat dintro situatzie dubioasa. 2) Care iubeshte curatzenia. 3) fig. Caruia nu i se poate reprosha nimic; fara prihana; cinstit. 4) (despre cer) Care este senin. 5) (despre apa pietre pretzioase) Care este fara impuritatzi; limpede; straveziu. 6) (despre aer) Care nu este viciat; proaspat. 7) (despre glas) Care este sonor; cristalin. 8) Care nu este amestecat cu nimic; pur. Aur ~. ◊ Nui lucru ~ este ceva la mijloc; ceva nu este in ordine. /cf. lat. curare

curat a. 1. in opozitziune cu murdar: apa curata; 2. fig. nepatat: cu cuget curat; 3. natural: nui lucru curat; 4. sincer: vorba curata; 5. fig. onest: sarac shi curat. [Lat. COLATUS stracurat limpede]. ║ adv. 1. adevarat: te om avea curat k pe o mama CR.; 2. limpede: iam spus curat k nu primesc.

curát a adj. (d. lat. curatus ingrijit curat acurat saŭ d. côlatus part. d. côlare a strecura. V. cur 2). Pur limpede: apa curata. Pur neamestecat: aur curat. Senin limpede: aer curat. Spalat curatzat: minĭ rufe pahare curate. Fig. Nepatat cast nevinovat neprihanit: cuget curat dragoste curata. Curatu adevar puru adevar. Sarac shi curat sarac shi onest. Aicĭ nu e lucru curat e ceva neonest e vreo uneltire la mijloc. Curat la inima cu inima curata fara perfidie. A ĭeshi basma curata a scoate pe cineva basma curata a ĭeshi a scoate nevinovat necompromis (cam iron.). Maĭk Prea Curata Maĭk Domnuluĭ. Adv. In mod curat fara pata fara murdarie: om curat imbracat saŭ imbracat curat curte maturata curat. Adevarat clar: ĭam spus curat k nu vreaŭ. Acest om e curat dracu e chear dracu e dracu gol. Curat k e dracu adevarat k e dracu. Curat asha chear asha. Pe curat pe o hirtie curata dupa ce aĭ redactat definitiv: a scrie. a transcrie o scrisoare pe curat.

maini curáte sint. s. Ancheta magistraturii italiene deschisa in februarie 1992 impotriva coruptziei in special in randul oamenilor politici ◊ „Dosarul «Maini curate» [...] poate sa duca la o veritabila lovitura de gratzie data clanurilor politice.” ◊ „22” 25 II5 III 93 p. 16. ◊ „Scandalul dezvaluit de operatziunea «Maini curate» sparge cadrul obishnuitului pentru k el implica nu doar unadoua personalitatzi ci ansamblul societatzii.” R.l. 26 III 93 p. 5. ◊ „Ancheta «Mainilor curate» se strange din nou in jurul foshtilor demnitari italieni acuzatzi de coruptzie.” R.l. 18 V 94 p. 9 (trad. in rom. a sintagmei italiene mani pulite)

preacuráta adj. f. (dupa vsl. prĭečista). Precista Maĭk Domnuluĭ imaculata fecĭoara. Se scrie shi prea curata shi preacurata.

curát adj. m. pl. curátzi; f. curáta pl. curáte

curát adj. m. pl. curátzi; f. sg. curáta pl. curáte

CURÁT adj. 1. nepatat (reg.) neintinat (Transilv.) tistash. (Haina ~.) 2. spalat. (Ashternuturi ~.) 3. ingrijit. (O tzinuta ~.) 4. v. neamestecat. 5. v. nativ. 6. v. veritabil. 7. v. natural. 8. neamestecat pur (Transilv.) tistash. (Grau ~.) 9. v. adevarat. 10. v. limpede. 11. bun nealterat nestricat nevatamator neviciat oxigenat ozonat proaspat pur purificat salubru sanatos tare. (Aer ~.) 12. v. senin.

CURÁT adj. v. candid cast cinstit corect distinct evident feciorelnic fecioresc firesc ideal incoruptibil inocent integru leal natural nealterat necoruptibil neprihanit net nevinovat normal obishnuit onest platonic precis pudic pur spovedit virgin virginal.

CURÁT adj. adv. v. clar deslushit lamurit limpede.

curat adj. v. CANDID. CAST. CINSTIT. CORECT. DISTINCT. EVIDENT. FECIORELNIC. FECIORESC. FIRESC. INCORUPTIBIL. INOCENT. INTEGRU. LEAL. NATURAL. NEALTERAT. NECORUPTIBIL. NEPRIHANIT. NET. NEVINOVAT. NORMAL. OBISHNUIT. ONEST. PRECIS. PUDIC. PUR. SPOVEDIT. VIRGIN. VIRGINAL.

curat adj. adv. v. CLAR. DESLUSHIT. LAMURIT. LIMPEDE.

CURAT adj. 1. nepatat (reg.) neintinat (Transilv.) tistash. (Haina ~.) 2. spalat. (Ashternuturi ~.) 3. ingrijit. (O tzinuta ~.) 4. neamestecat pur simplu. (0 substantza ~; un corp ~.) 5. nativ neamestecat pur (inv. shi reg.) safi (Transilv. shi Bucov.) prisnic (inv.) prisne (fig.) virgin. (Aur ~.) 6. adevarat autentic nefalsificat original veritabil. (O arta ~.) 7. natural neamestecat pur (inv. shi pop.) sadea. (Vin ~.) 8. neamestecat pur (Transilv.) tistash. (Griu ~.) 9. adevarat autentic neaosh veritabil (pop. shi fam.) sadea getbeget. (Moldovean tzaran ~.) 10. clar cristalin limpede pur transparent (pop.) vioara (Transilv.) tistash (inv.) chiar. (Apa ~.) 11. bun nealterat nestricat nevatamator neviciat oxigenat ozonat proaspat pur purificat salubru sanatos tare. (Aer ~.) 12. albastru clar limpede pur senin straveziu (livr.) limpid (Transilv.) tistash (inv.) seninat seninos (fig.) spalat. (Un cer ~.)

Curat ≠ amestecat murdar necurat zoios marshav lipos

LUNEA CURÁTA s. v. spolocanie.

SAPTAMANA CURÁTA s. v. carneleaga hartzi.

lunea curata s. v. SPOLOCANIE.

saptamina curata s. v. CIRNELEAGA. HARTZI.

curat a curatzi te adj. 1. (d. infractziuni) fara urme vizibile care sa duca la identificarea faptashului. 2. (d. infractori) cu alibi. 3. legal care nu este in afara legii.

a scapa basma curata expr. a ieshi cu bine dintro incurcatura / dintro situatzie dificila.

a scoate basma curata (pe cineva) expr. a scoate (pe cineva) nevinovat.

cu mainile curate expr. legal.

curat chilipir expr. foarte ieftin.