CURÁT² A curatzi te adj. 1. Lipsit de murdarie de pete; care nu mai are murdarie praf etc. Ishi lua nishte haine curate. ISPIRESCU L. 16. Nurorile... ashezara baba intrun ashternut curat. CREANGA P. 13. ◊ (Adverbial) Mincind tot lucruri simple dar sanatoase shi curat gatite e invederat k nu se cade k el sa ceara mai mult. ODOBESCU S. III 39. ◊ Expr. A trece (sau a scrie a copia) pe curat = a transcrie (fara gresheli) pe alta foaie sau caiet. A ieshi sau a scapa cu fatza curata (sau cu obrazul curat) v. fatza. A ieshi (sau a scoate pe cineva) basma (sau batista) curata v. basma. ♦ (Despre aer) Lipsit de impuritatzi pur proaspat placut de respirat. Aerul curat al diminetzii i patrunse in piept k o bautura racoritoare. DUMITRIU V. L. 71. ♦ (Despre o incapere gospodarie) TZinut in curatzenie ingrijit. Am intrat pe urmele mamei Anghelina in bucataria curata. SADOVEANU N. F. 23. ♦ (Despre fiintze) Care nu se murdareshte sau nu murdareshte nimic in jur; care iubeshte care respecta curatzenia. Un copil curat. 2. Fig. Fara vina fara gresheala ireproshabil k comportare k tzinuta. Toate gindurile lui se abatura asupra acestei vietzi curate. VLAHUTZA O. A. III 36. Au de patrie virtute nu vorbeshte liberalul De ai crede k viatzai e curata k cristalul? EMINESCU O. I. 150 3. Fig. Lipsit de perfidie cinstit sincer leal. Aducea cu veselia curata a chipului shi a vorbei lui nu shtiu ce aer proaspat shi. sanatos. VLAHUTZA O. A. 511. Azi cind a mea iubire eatita de curata... Azi vad din a ta vorba k nu ma intzelegi! EMINESCU 0. I 233. Mori mindra sa mor shi eu.. SHi sa ne faca o groapa Sa nengroape totodata... K fost dragoste curata. JARNÍKBIRSEANU D. 57. 4. (Despre vase) in care nu sint murdarii din care se poate minca sau bea. 5. (Despre cer vazduh) Fara nori senin clar luminos. Prin vazduhul curat shi care incepuse sa se umple de umbra albastra a serii trecu o fluturare grabita shi statornica de aripi. DUMITRIU B. F. 133. Cerul era curat shi luminos can zorii zorilor; doar citeva stele mari mai pilpiiau infricoshate shi mirate gata parca shi ele sa moara. REBREANU R. XI 105. Mai dulce steaua luceshten miez de noapte SHin zori seninul pare mai vesel mai curat. ALECSANDRI P. I 125. ♦ (Despre apa lacrimi pietre pretzioase etc.) Transparent limpede. Plinse... lacrimi curate k diamantul. EMINESCU N. 27. 6. (Despre voce glas etc.) Limpede clar sonor cristalin. Un glas asha de dulce shi de curat... incit parintele Sosoi... la cea intii nota zisa de Pisalog incepea sa plinga k un copil. CONTEMPORANUL VI 197. ◊ (Adverbial) Vei binevoi a le invatza pe de rost pentru k sa le potzi cuvinta curat shi pe intzeles. NEGRUZZI S. I 8. 7. Fig. Lamurit deslushit clar cinstit deschis. Cu ashtia o savem o dala shio data O rafuiala! SHi socoteala curata O so scriem cu alta cerneala! DESHLIU G. 10. ◊ Expr. (Familiar) Curata Socoteala = lucru clar indiscutabil. Dei lovi barbatul cu lopatzica... Se duce dea tumba peste noua mari shi noua tzari... curata socoteala. ALECSANDRI T. I 104. Vorba curata = vorba spusa fara inconjur pe shleau categoric. Vorba curata! nici un al doilea Nimrod vinatorul biblic nici un al doilea sfint Hubert vinatorul minunat al creshtinilor eu unul nam sa ma fac. ODOBESCU S. III 13. ◊ (Adverbial construit cu verbul «a spune») Soare luminat Spunemi tu curat SHi adevarat: Vazutai ori ba... Fata k a mea? RETEGANUL P. IV 3. Atunci curat itzi spun k nu mai ai ce cauta la casa mea. CREANGA P. 193. Iar tu de omor Sa nu le spui lor. Sa le spui curat K mam insurat Cuo mindra craiasa A lumii mireasa. ALECSANDRI P. P. 21. 8. (In opozitzie cu amestecat) Fara corpuri straine pur. Neor darui Cun colac De griu curat. TEODORESCU P. P. 16. ◊ (Poetic) Soarelempletea cu aur argintul lui curat din plete. GOGA C. P. 11. 9. (In opozitzie cu fals) Veritabil autentic adevarat. Mia vindut o sticla proasta drept un diamant curat. ALEXANDRESCU P. 179. ◊ Fig. Mi se parea voinic stufos shi incarcat de ani cum era o minune curata. GALACTION O. I 208. Eu tziam spus curatul adevar. ISPIRESCU L. 42. 10. (In superstitzii mai ales in constructzii negative) Asupra caruia nu apasa blestem vraja care nui sub influentza sub puterea demonilor. Ori casa asta nui curata ori sa cutremurat pamintul. CREANGA P. 302. ◊ Expr. Nui lucru curat = este ceva la mijloc a intervenit ceva anormal nefiresc. Mashinca simtzi k nu e lucru curat ishi cunoshtea fratele prea bine pentru k sa nui priceapa mishcarile chiar din departare. BASSARABESCU V. 22. Pasarile i cunoshteau ele shtiau k nui lucru curat. RETEGANUL P. IV 68. El pricepuse k betzia aia datuncea nu fusese lucru curat. ISPIRESCU L. 107. Bine k am scapat de belea; k nici lucru curat na fost aici. CREANGA P. 68.