VATÁF vatafi s. m. 1. (In Evul Mediu in TZara Romaneasca shi Moldova) Supraveghetor al slugilor de la curtea unui boier sau de la o manastire; logofat. 2. Conducator al unui anumit grup de curteni de slujbashi sau de oshteni ai domniei. ◊ Vataful divanului = boier insarcinat cu convocarea divanului. Vataf de agie = sheful politziei. Vataf de plai = shef al plaieshilor care pazeau un plai sau o trecatoare. Vataf de hotar = shef de strajeri de graniceri. Vataf de plasa = functzionar administrativ care conducea o plasa. 3. P. gener. Persoana care avea sub ordinele sale un anumit numar de oameni; conducator shef. ♦ Spec. Conducator al unei bresle al unui grup de meshteshugari. ♦ Spec. Capetenie a calusharilor a colindatorilor etc.; persoana care conduce alaiul unei nuntzi. [Var.: (reg.) vatásh vatáv s. m.] Cf. ucr. vataha pol. wataha bg. vatah.

vataf sn [At: COD. VOR.² 36^v/7 / V: (irg) ~tav ~taj ~tash (inv) ~tag ~tah (reg) ~tau (reg) ~tau / Pl: ~fi / E: ns cf ucr ватага „ceata multzime”] 1 (Ivp; de obicei cu determinari in genitiv sau introduse prin pp „de” „peste” „pe”) Conducator (al unui grup organizat al unei asociatzii de meseriashi sau de negustori al unei institutzii etc.) Si: (ivp) vatashel (1). 2 (Trs; is; if vatav) ~ul dracilor Scaraotzchi. 3 (Pop) Cioban care conduce o stana Si: (pop) vatashel (3). 4 (Ioc boitar; shis ~ de card) Cioban care merge in fruntea unei turme de oi. 5 (Mun; Trs) Persoana care are cele mai multe oi la o stana. 6 (Pop) SHef al unei echipe de pescari Si: (reg) ataman (2). 7 (Buc; Trs) Persoana care conduce dupa ritual desfashurarea unei nuntzi. 8 (Buc; Trs) Tanar care insotzeshte (calare) pe miri avand anumite atributzii cu ocazia ceremonialului nuntzii Vz colacer vatashel vornic vornicel. 9 (Reg) Conducator al unei cete de tineri colindatori sau de calushari. 10 (Buc) Proxenet. 11 (In Evul Mediu in tzarile romane; de obicei cu determinari in genitiv sau introduse prin pp „de”) Titlu dat persoanelor insarcinate cu conducerea unui grup de dregatori de oshteni de curteni de slujbashi domneshti etc. avand atributzii administrative militare sau judecatoreshti. 12 (Inv) Persoana care avea titlul de vataf (11). 13 (Inv; is) Mare ~ sau marele ~ ~ mare SHeful² vatafilor (11). 14 (Inv; is) ~ de plai (ori de plaieshi) sau ~ul plaiului Conducator al plaieshilor care pazeau un plai¹ sau o trecatoare. 15 (Iuz; ias) Subprefect al unui plai¹ Vz zapciu. 16 (Iuz; is) ~ de plasa Functzionar administrativ care conducea o plasa. 17 (Inv; is) ~ de divan sau ~ul divanului Titlu purtat de boierul care convoca divanul shi care avea atributzii judecatoreshti rezolvand litigii de mica importantza. 18 (Inv) Boier care avea titlul de vataf (17) de divan. 19 (Inv; is) ~ de hotar SHef de strajeri de graniceri. 20 (Inv; is) ~ de agie sau ~ul agiei SHef al politziei. 21 (Inv; shis ~ de tzigani) Inspector al tziganilor domneshti. 22 (Inv; shi ias) SHef al unui salash de tzigani robi ales de stapan. 23 (Iuz) Administrator al unei moshii (boiereshti). 24 (Iuz) Supraveghetor al slugilor de la curtea unui boier sau de la o manastire Si: (Trs; inv) prefect. 26 (Mol; ie) A da peste calul ~ului A da de bucluc.

vataf s.m. 1 (in Ev. Med. in TZarile Rom.) Conducator al unui grup de dregatori de curteni de slujbashi sau de oshteni ai domniei (avind atributzii administrative militare judecatoreshti). ◊ Mare vataf sau marele vataf = conducatorul vatafilor. Vataful divanului = boier insarcinat cu convocarea divanului. Vataf de agie = sheful politziei. Vataf de plai (sau de plaieshi) ori vataful plaiului = shef al plaieshilor care pazeau un plai sau o trecatoare care avea sarcina sa incaseze vamile sa controleze marfurile care intrau sau iesheau din tzara. Vataf de hotar (sau de granitza) = shef de strajeri de graniceri. Vataf de plasa = functzionar administrativ care conducea o plasa a unui judetz. Vataf de tzigani domneshti = vataf care avea sarcina de a stringe birul de la tzigani shi de a judeca pricinile marunte dintre tziganii domneshti. 2 Comandant al unor grupuri mici de curteni organizatzi in cete de la curtea unui boier sau de la o manastire; administrator al unei moshii (boiereshti); logofat. 3 Conducator shef (al unei organizatzii al unei asociatzii de meseriashi sau de negustori al unei institutzii etc.). ♦ Spec. Conducator al unei bresle al unui grup de meshteshugari. ♦ Gener. Persoana avind sub ordinele sale un anumit numar de oameni; conducator shef. 4 Cioban care conduce o stina. 5 SHef al unei echipe de pescari. 6 Persoana care conduce calusharii colindatorii etc. sau alaiul unei nuntzi traditzionale. • pl. i. shi (inv. reg.) vatash vatav s.m. /cf. pol. wataha bg. ватах ватаф (ин) ucr. ватага „ceata multzime”.

VATÁF vatafi s. m. 1. (In evul mediu in TZara Romaneasca shi Moldova) Supraveghetor al slugilor de la curtea unui boier sau de la o manastire; logofat. 2. Conducator al unui anumit grup de curteni de slujbashi sau de oshteni ai domniei. ◊ Vataful divanului = boier insarcinat cu convocarea divanului. Vataf de agie = sheful politziei. Vataf de plai = shef al plaieshilor care pazeau un plai sau o trecatoare. Vataf de hotar = shef de strajeri de graniceri. Vataf de plasa = functzionar administrativ care conducea o plasa. 3. P. gener. Persoana avand sub ordinele sale un anumit numar de oameni; conducator shef. ♦ Spec. Conducator al unei bresle al unui grup de meshteshugari. ♦ Spec. Capetenie a calusharilor a colindatorilor etc.; persoana care conduce alaiul unei nuntzi. [Var.: (reg.) vatásh vatáv s. m.] Cf. ucr. vataha pol. wataha bg. vatah.

VATÁF vatafi s. m. I. (in trecut) 1. Supraveghetor al argatzilor shi al feciorilor de la o moshie boiereasca; logofat (3). Dar conac boier vataf Noua zau nu ne lipseshte! BENIUC M. 62. Am ieshit cu tata... shi cu vatafii noshtri mai mult intro plimbare. GALACTION O. I 50. Stanica este vataf la moshia lui Manoil. BOLINTINEANU O. 411. 2. Capetenie de ostashi conducator al unui anumit grup de dregatori de slujbashi sau de oshteni ai domniei [imparatul] a chemat pre vataful curtzii. ISPIRESCU E. 3. Vataful curtzii ne ieshi inainte la scara cu luminari apoi ne introduse in casa la domnul Catargiu. BOLINTINEANU O. 282. Tot mare doi fratzi; Sarmanii legatzi... Dar cinei ducea? Armash Dragomir Vataful Costin Oameni de domnie De lamparatzie. PASCULESCU R. P. 214. Vataful divanului = boier insarcinat cu convocarea divanului. Vataf de agie = sheful politziei. Vataf de plai = shef al plaieshilor care pazeau un plai sau o trecatoare. Vataf de hotar = shef de strajeri de graniceri. Vataf de plasa = functzionar administrativ care conducea o plasa. Caragea la numit vataf deplasa la Closhani. GHICA la CADE. 3. Persoana care avea sub ordinele sale un anumit numar de oameni; conducator shef. Alesera chiar din rindurile manualilor shi carutzashilor pe cei mai spatoshi mai pornitzi pe bataie shi pe petreceri i facura vatafi. PAS L. II 255. Era tovarash cu Temistocle vataf de hamali. BART E. 322. II. 1. Capetenie a calusharilor a colindatorilor etc.; cel care conduce alaiul unei nuntzi. Da intocmirea unei tovarashii [de colind] se invoiesc shi asupra celui ce va fi capetenia vataful sau judele cirdului. PAMFILE CR. 36. Vataful a dat semn din steag SHiatunci pornira totzi shireag incetinel. COSHBUC P. I 57. 2. SHef al unei echipe de pescari; ataman. Fiecare [ashezare de pescari are] cite un ataman sau vataf cu mai multe ajutoare. ANTIPA P. 359. SHade vere shade draga Cincizeci de nevodari Patruzeci de lopatari Doisprezece vatafi mari. PASCULESCU L. P. 175. Variante: (rar) vatág (I. IONESCU D. 117) vatásh (ODOBESCU S. I 73 BIBICESCU P. P. 359) vatáv (SLAVICI N. I 99 MARIAN NU. 215) s. m.

VATÁF ~i m. 1) (in Moldova shi Muntenia medievala) Persoana avand misiunea de a dirija shi supraveghea munca la o moshie boiereasca; vechil. 2) (la curtea unui demnitar) Conducator al curtenilor shi slujitorilor. 3) pop. Conducator al calusharilor sau al unei cete de colindatori. /Orig. nec.

VATAF s.m. 1. (Mold.) Comandant militar care avea in subordine o unitate cuprinzind 100 sau 500 de oameni. Un vatah de carii sta acolea . . . cuvinta shi dzise catra Svintul. VARLAAM. SHi facura steaguri multe shi capitani shi voievozi shi izbashi shi vataji. A 1756 9^r. 2. (Mold. TZR) Conducator al unui grup de curteni sau de slujitori domneshti. A: Era vatav de aprodzi. M. COSTIN. Atunce eram shi eu Ion Neculce vel vornic pe acie vreme vatav de aprodzi. NECULCE; cf. PSEUDOAMIRAS (gl.); PSEUDOE. KOGALNICEANU. B: Neagoe vatahul de vinatori. ANON. CANTAC. Au trimis CostandinVoda pa Vacarescu vataf de copii la Craiova de au prins pa SHtefan Cioran. R. POPESCU. // C: Vazind mintea lui lau pus vataf de feciori. IVM 202^r. 3. (Olt. Ban.) Intendent administrator. B: Domostroite(l). (...) Tocmitoriu de case. Vatah. MARDARIE 133. Pristavnikĭ. Vatah. MARDARIE 215. C: Vetah. Praefectus. AC 377. Forme gramaticale: pl. nom.ac. vataji $(A 1756 9^r). Variante: vatah (VARLAAM; MARDARIE 133 215; ANON. CANTAC.; AC 377; PSEUDOAMIRAS gl.) vatav (M. COSTIN; NECULCE). Etimologie: cf. ucr. vataha pol. wataha bg. vatah. Cf. bulucbash hotnog (1) iuzbasha; ispravnic (2 logofat (2) sh a f a r (2).

vataf m. (pl. vatashi) 1. cioban care pazeshte stana: cu noua ciobani shi cu vataful zece POP.; 2. mai mare peste: unde nu este pisica shoarecii vataf ridica PANN; 3. ingrijitor de curte domneasca sau de moshie boiereasca: imparatul avea un vataf de curte POP; 4. inspector de tzigani: (vataful) veni cu garbaciu indata shii goni pe totzi la cort PANN; 5. conducatorul celor ce prepara festivitatzile unei nuntzi tzaraneshti; 6. sensuri arhaice: a) capitan peste cinci sute de oshteni (numit in urma ceaush): vataf de aprozii de vanatori BALC; b) subprefect de plaiu (in opozitziune cu zapciu): vatashii plaiurilor shi zapcii plashilor. [Turc. VATTAS cioban: variantele vataf vatah vatav vatash vataj sunt deduse din pl. vatashi; termen primitiv pastoral sinonim cu baciu apoi generalizat pentru capetenie in genere (shi in special militara)].

vatáf vatáv (vest) shi vatáv (est) m. (din vatash forma maĭ veche uzitata shi azĭ in Serbia d. turc. ar. vattas cĭoban. Din vatash s’a facut pl. vatashĭ din care dupa LeahLeshi [supt infl. Slavilor la care h shi g se prefac in sh shi j] s’a facut un singular vatah shi mold. vatav apoĭ shi un pl. vatajĭ dupa ce Ruteniĭ pin anal. cu formele lor shĭaŭ format un sing. vatag bacĭ capitan de hotzĭ. Bg. [d. rom.] vatah shi vataf. D. rut. vine rus. vatága familie ceata de pescarĭ la Volga vatážnik pescar din aceasta ceata pol. wataha blebe wataszka vicehatman de Cazacĭ). Vechĭ. Capitan shef conducator. Capitan peste 500 de ostashĭ numit pe urma ceaush: vatav de oprozĭ de vinatorĭ. Suprefect de plaĭ in opoz. cu zapciŭ. Maĭ pe urma. Azĭ la tzara. Administrator vechil econom intendent martalog: vatavu curtziĭ domneshtĭ. Azĭ. Bulibasha shef de TZiganĭ. Conducatoru uneĭ nuntzĭ tziganeshtĭ V. jude vechil.

vatag sm vz vataf

vataj sm vz vataf

vatash sm vz vataf

vatav sm vz vataf

vatash s.m. v. vataf.

vatav s.m. v. vataf.

VATÁG s. m. v. vataf.

VATÁJ s. m. v. vataf.

VATAV s.m. v. vataf.

vatash m. V. vataf: vatash de plaiu vatash de tzigani.

vatáv V. vataf.

vatásh V. vataf.

vatáv V. vataf.^[1]

vatáf s. m. pl. vatáfi

vatáf s. m. pl. vatáfi

vataf.

VATÁF s. 1. logofat (inv.) epistat ispravnic. (~ de moshie.) 2. v. conducator. 3. capetenie conducator (reg.) birau jude. (~ de colindatori.) 4. v. vatashel. 5. v. bulibasha.

VATÁF s. v. administrator vechil.

VATAF s. 1. logofat (inv.) epistat ispravnic. (~ de moshie.) 2. conducator shef (inv.) staroste. (~ al breslei cojocarilor.) 3. capetenie conducator (reg.) birau jude. (~ de colindatori.) 4. vatashel vornicel (reg.) chemator sol fratedemire fratedemireasa (Transilv. shi Ban.) dever (Transilv.) vifel. (~ la o nunta.) 5. bulibasha. (~ tziganilor.)

vataf s. v. ADMINISTRATOR. VECHIL.

VATAF DE PLÁI s. v. subprefect.

VATÁFUL s. art. v. lucifer satana scaraotzchi tartor.

vataf de plai s. v. SUBPREFECT.

vatafu s. art. v. LUCIFER. SATANA. SCARAOTZCHI. TARTOR.

vatáf (fi) s. m. 1. SHef capitan comandant peste 500 de oameni. 2. In Mold. sec. XVI administrator al unei provincii sau al unui judetz. 3. In Munt. sec. XVIIXIX administrator de plasa. 4. Nume a diferitelor functzii adminstrative inv.: vataf de aprozi portar principal; vataf de plai capitan al politziei de frontiera; vataf de visterie shef de perceptzie; vataf de camara slujbash al palatului; vataful beizadelelor camerist principal al copiilor de domni; vataf de calarashi capitan de cavalerie. 5. Conducator al unei bresle sau al unui serviciu. 6. SHef in general; vataf de tilhari; vataf de ciobani; vataf de tzigani. 7. Administrator intendent garant imputernicit director. Var. inv. vatav vatah vatash vatav. Origine indoielnica probabil tat. vataha „grup” (Miklosich Etym. Wb.; Lambrior 109; Tiktin; Candrea; Lokotsch 2159; cf. Cihac II 451). Apare in idiomuri sl. cf. vatah vataf rut. vatahvatag vatajko vataško pol. wata(c)ha rus. vataga vatažnik; dar este evident k toate aceste cuvinte se explica prin rom. cf. Miklosich Wander. 11; Miklosich Fremdw. 135; Candrea Elemente 400; Capidan Raporturile 191. Azi se foloseshte numai in sensurile 6 shi 7. Der. vatashel (var. vatajel) s. m. (functzionar inferior la primarie; inv. perceptor; Mold. vornicel (la nuntzi) persoana insarcinata cu protocolul); vatashoaie s. f. (femeie nevasta de vataf; inv. femeie care suplinea pe tatal orfanilor); vatashi (var. vataji) vb. (a administra a dirija a guverna); vatashie (var. vatajie) slujba biroul vatafului; inv. impozite taxe podarit); vatashitza (var. vatajitza) s. f. (nevasta de vataf; jupineasa care tzinea cheile; Trans. prietena care asista mireasa in timpul nuntzii).

vatáf vatafi (vataj vatav) s.m. 1. Pacurar: „K nus fiara fiarelor / Cas vatafu oilor” (Memoria 2001: 12). 2. Mai mare peste pacurarii de la stana; baci gazda pacurariul cel mare (ALRRM 1971: 382): „Baci sau vataf in Maramuresh cu frecventza mai mare a celui dintai” cu sensul de administrator de stana (Latish 1993). „Vataful mai poate fi ciobanul care nu ia oi in responsabilitate” (idem). Vataful este conducatorul pacurarilor care pazesc oile cu lapte; de obicei este desemnat de catre stanash; tot stanashul il numeshte pe baci (conducatorul stanei shi cel care prepara produsele lactate). Deci vataf shi baci nu e acelashi lucru (Georgeoni 1936: 78). 3. Paznic de semanaturi sau fanatze (Petrova Sacel Moisei Borsha); vataf de tzarina (Sacel); gornic boactar pandash iagar (ALRRM 1971: 421). 4. Capetenie comandant shef; vataf de talhari: „Pa dansa o dauzat / Paunashi codrilor / Vataji talharilor” (Papahagi 1925: 266); vataf de colindatori vataf de tzigani etc. Din tc. vattas „cioban” (SHaineanu Scriban); din tat. vataha „grup” (Miklosich Tiktin Candrea Cihac cf. DER); cf. ucr. vataha (DEX MDA) pol. wataha bg. vatah (DEX).

vatáf i (vataj vatav) s.m. I. (In Evul Mediu in tzarile rom.) 1. (In Mold.) Administrator al unei provincii sau al unui judetz. 2. (In Munt.) Administrator de plasa. 3. Supraveghetor al slujilor de la curtea unui boier sau la o manastire; logofat. 4. Conducator (comandant capitan) al unui grup de curteni sau oshteni. II. (In Maramuresh) 1. Pacurar: „K nus fiara fiarelor / Cas vatafu oilor” (Memoria 2001: 12). 2. Mai mare peste pacurarii de la stana; baci gazda pacurariul cel mare (ALR 1971: 382): „Baci sau vataf in Maramuresh cu frecventza mai mare a celui dintai” cu sensul de administrator de stana (Latish 1993). „Vataful mai poate fi ciobanul care nu ia oi in responsabilitate” (idem). Vataful este conducatorul pacurarilor care pazesc oile cu lapte; de obicei este desemnat de catre stanash; tot stanashul il numeshte pe baci (conducatorul stanei shi cel care prepara produsele lactate). Deci vataf shi baci nu e acelashi lucru (Georgeoni 1936: 78). 3. Paznic de semanaturi sau fanatze (Petrova Sacel Moisei Borsha); vataf de tzarina (Sacel); gornic boactar pandash iagar (ALR 1971: 421). 4. Capetenie comandant shef: vataf de talhari: „Pa dansa o dauzat / Paunashi codrilor / Vataji talharilor” (Papahagi 1925: 266); vataf de colindatori vataf de tzigani etc. Probabil din tat. vataha „grup” (Miklosich cf. DER); Cf. ucr. vataha pol. wataha bg. vatah (DEX).

vataf vatafi s. m. (intl. inv.) 1. shef de politzie. 2. (detz.) shef de echipa sau de dormitor. 3. infractorul cu cele mai multe condamnari din banda.