VÁLE vai s. f. 1. Forma negativa de relief formata prin actziunea unei ape curgatoare sau a unui ghetzar. ◊ (Bis.) Valea plangerii (sau a lacrimilor) = Pamantul considerat k loc al suferintzelor shi al durerii in raport cu cerul. Loc. adj. shi adv. (De) mai la vale = (de) mai departe care urmeaza in continuare. ◊ Loc. adv. La vale = la coborash; in jos; in josul apei. De vale = la capatul coborashului acolo unde incepe valea; mai departe (in sensul coborarii). ◊ Expr. (Fam.) Ashi lua valea = a pleca a fugi (de undeva). ♦ (Fam.; cu valoare de interj.; art.) Pleaca! plecatzi (imediat)! 2. (Reg.) Apa curgatoare; albia unei ape curgatoare. Lat. vallis.

vale¹ i [At: BARITZIU C. VI 101 / E: lat vale (Imt al lui valere)] (Lti) Cuvant folosit k formula de salut la incheierea unei scrisori.

vale² [At: PSALT. 114 / GD: sg shi: (irg) ~i (reg) valii velii / Pl: vai (reg) vali veli / E: ml vallis] 1 sf Forma de relief ingusta shi alungita cu altitudini mai joase decat regiunile inconjuratoare shi deschisa in aval care este strabatuta (permanent sau temporar) de o apa curgatoare. 2 sf (Pex) Regiune de shes situata sub nivelul tzinuturilor din jur (shi udata de o apa curgatoare). 3 sf (Bis; is) ~a plangerii (sau ~a lacrimilor ~a plangerilor ~ a plangerii ~ a plangerilor ~ a lacrimilor inv ~ de plangere) Pamantul (considerat k loc al suferintzelor shi al durerii). 4 sf (In basme; ias) Loc al suferintzelor unde domneshte plansul shi jalea. 5 sf (Bis; inv; is) ~a judecatzii Locul judecatzii de apoi. 6 sf (Mtp; is) Ceea ~ Viatza de dupa moarte. 7 sf (Ilav; mai ales pe langa verbe de mishcare) La ~ (sau reg in ~) In sensul coborashului. 8 sf (Ial) In jos. 9 sf (Ial) In directzia in care curge o apa. 10 sf (Ial; reg shif in ~) Spre pamant. 11 sf (Asr; ial; shif mai la ~) In continuare (intrun text). 12 sf (Ila) De la ~ (sau din ~) Care se afla intro regiune joasa. 13 sf (Ial) Care este situat mai departe (in sensul coborarii). 14 sf (Ial; reg shif din ~) Care se afla in partea de jos. 15 sf (Asr; ial; shif de mai la ~) Care urmeaza (intrun text). 16 sf (Fam; ie) A lua (pe cineva sau rar ceva) la ~ A ironiza. 17 sf (Pop; rar; ie) A merge la ~ A decadea. 18 sf (Pfm; ie) Da la deal da la ~ Incearca toate posibilitatzile. 19 sf (Pop; ie) Ce mai la deal la ~ (sau rar ce tot la deal la ~) Se spune in situatziile cand este inutil a mai discuta Si: ce mai incoace incolo. 20 sf (Iae) Se spune in situatziile cand trebuie vorbit deschis fara ocolishuri. 21 sf (Ivp; ilpp) La (sau de) ~ de ... sau de la (ori de din) ~ de ... Mai jos ... 22 sf (Ial) Mai departe de ... 23 sf (Fam; ie) A(shi) lua ~a A pleca (in fuga) (de undeva). 24 sf (Iae) Ashi lua campii. 25 i (Fam; art) Pleaca! 26 sf (Pfm; ic) Calea~a Treacamearga. 27 sf (Iac) Mai merge. 28 sf (Ie) Ce mai calea~a Ce mai incolo shi incoace. 29 sf (Reg; ie) SHi pe deal shi pe ~ Indiferent cum. 30 sf (Ban; ie) Panan deal in ~ Pana unaalta. 31 sf (Reg) Prapastie. 32 sf (Ivp) Apa curgatoare. 33 sf (Ivp) Albia unei ape curgatoare. 34 sf (Inv; ie) A trage (pe cineva) in ~ A uda (pe cineva) intro apa curgatoare de Pashti (sau de Boboteaza) k ritual de fertilitate sau de purificare. 35 sf (Pop; ie) A fi ~ A fi rece. 36 av (Fig; mai ales pe langa verbe de mishcare) In cantitate mare. 37 sf (Trs) Paraul morii. 38 sf (Trs) Bratz (al unui rau).

vale¹ interj. (inv.) Cuvint folosit k formula de salut la incheierea unei scrisori. • /<lat. vale imper. al lui valēre.

VÁLE vai s. f. 1. Depresiune adancitura de teren alungita strabatuta (permanent sau vremelnic) de o apa curgatoare; regiune de shes situata sub nivelul tzinuturilor din jur (shi udata de o apa curgatoare). ◊ (In limbajul biblic) Valea plangerii (sau a lacrimilor) = pamantul (considerat k loc al suferintzelor shi al durerii). ◊ Loc. adj. shi adv. (De) mai la vale = (de) mai departe care urmeaza in continuare. ◊ Loc. adv. La vale = la coborash; in jos; in josul apei. De vale = la capatul coborashului acolo unde incepe valea; mai departe (in sensul coborarii). ◊ Expr. (Fam.) Ashi lua valea = a pleca a fugi (de undeva). ♦ (Fam.; cu valoare de interj.; art.) Pleaca! plecatzi (imediat)! 2. (Reg.) Apa curgatoare; albia unei ape curgatoare. Lat. vallis.

VÁLE vai s. f. 1. Depresiune adincitura alungita strabatuta permanent sau vremelnic de o apa curgatoare; p. ext. regiune de shes situata sub nivelul tzinuturilor din jur shi udata de o apa curgatoare. Vaile tupilate intunecau privelishtea cu atitea pete imense de umbra viorie. HOGASH M. N. 132. Noaptea umeda din vai Venea pentunecate cai. COSHBUC P. I 282. Cind chiuie o data se cutremura pamintul vaile rasuna. CREANGA P. 54. Multe dealuri coborira Pinan valea ceanverzita Deun riu limped racorita. ALECSANDRI P. P. 165. ◊ Loc. adv. La vale = la coborish; in jos. Tata a luato la vale. PAS Z. I 240. Alt om venea dinspre tirg cu un car nou... carel tragea cu minele singur la vale. CREANGA P. 40. Peun picior de plai. Peo gura de rai Iata vin in cale Se cobor la vale Trei turme de miei Cu trei ciobanei. ALECSANDRI P. P. 1; in josul apei. Ma uitai pe Olt la vale Vazui mindra pe carare. JARNÍKBIRSEANU D. 242. De vale = (in) jos la capatul coborishului acolo unde incepe valea. Se oprira de vale linga riul inghetzat shi shezura pe o salcie trinlita. GALACTION O. I 415. Mai de vale sau de vale de... = mai incolo mai departe (in sensul coboririi). Fetele nalbesc pinza mai de vale intre salcii. VLAHUTZA R. P. 65. Curtea banului Ghica incepea din capatul despre apus al podului girlei de vale de Zlatari. GHICA la CADE. ◊ Loc. adj. shi adv. (De) mai la vale = (de) mai departe care urmeaza in continuare. In citeva foi razletze... gasim rindurile de mai la vale. CARAGIALE O. III 197. O voi primi bucuros k un pas inainte dar tot iinzind mai la vale. GHICA A. 571. ◊ Expr. A da la deal la vale v. da³ (II 4). Greu la deal shi greu la vale v. greu³ (III 2). Ce mai la deal la vale v. deal (1). A lua (pe cineva) la vale v. lua (V). Caleavalea v. cale (I 1). Ashi lua valea = a pleca a fugi de undeva; ashi lua cimpii. Imi iau valea sa shtii! PAS L. 1 199. (In limbaj biblic) Valea plingerii (sau a lacrimilor) = pamintul (considerat k loc de suferintza in timpul vietzii paminteshti). SHii spusera k acea vale se numea valea plingerii. ISPIRESCU L. 8. (Cu parafrazarea constructziei) Din lumi astrale. Magia infashuratoare Coprinde in a ei splendoare A plingerilor vale. MACEDONSKI O. I 27. Mai la vale = mai ieftin. Mai la vale so scoatza de loc nu pot. PANN P. V. II 62. ◊ (In corelatzie cu munte exprimind ideea «din toate directziile» «in toate partzile»). Astazi are sa sadune tot poporul de prin muntzi shi de prin vai k sa mearga sus la Cetatea Neamtzului. ALECSANDRI T. II 8. SHi din munte shi din vale Zvon de glasuri cuvinta: «Sa traieshti mariata!». id. P. I 109. (Cu schimbarea constructziei) A miroasea flori marunte De pe vale de la munte! JARNÍKBIRSEANU D. 36. ◊ Fig. Eu noi mai fi in valea vietzii. SADOVEANU N. F. 30. Colonii de lumi pierdute Vin din sure vai de haos. EMINESCU O. I 132. 2. Apa curgatoare; albia unei ape curgatoare. Eu Pinteo deoi cinta... vai adinci sor turbura. BIBICESCU P. P. 318. Frunzulitza iaca iaca dealui gol shi valeai saca. HODOSH P. P. 80. K nu curge ceea vale Sa ma pot spala de jale. JARNÍKBIRSEANU D. 217. ◊ (In comparatzii shi metafore) Se taiara de curgea singele vale. RETEGANUL P. V 31. SHi ma mushcat foarte tare K mergea singele vale. MARIAN S. 77. Curg lacrimi parau shi vale. HODOSH P. P. 229.

vale f. 1. spatziu intre doi muntzi; la vale coborand muntele in jos mai departe: ce mai la deal la vale? pentru ce atata zabava sau shovaire? 3. fig. valea lacrimilor pamantul in raport cu cerul. [Lat. VALLIS]. V. caleavalea.

vále f. pl. vaĭ (lat. vallis it. sp. pg. valle pv. fr. val). Mare adincatura intre muntzĭ orĭ intre dealurĭ: vaile Carpatzilor valea Dunariĭ. Pripor scoborish: incet cu calu c’aicĭ e vale. Vale a lacramilor a plingeriĭ regiune a nenorociriĭ fatza de alta maĭ fericita (de ex. fatza de paradis). La vale in scoborire (pe un drum de uscat orĭ pe un riŭ): e ushor de mers la vale plutele merg pe Siret la vale pina la Galatzĭ. Maĭ jos de: Galatziĭ sint la vale de Braila. De vale V. devale. Caleavalea asha maĭ merge se poate e admisibil: sa ma duc calare calea valea. Dar pe jos e greŭ! Ce maĭ la deal la vale? ce sa maĭ perdem timpu ce sa maĭ vorbim in zadar: Ce maĭ la deal la vale: pune masa! Greŭ la deal raŭ la vale e greŭ shi asha shi asha. A lua la vale (dupa un vechĭ obiceĭ de a duce pe cineva la riŭ shi al muĭa in apa) a lua de sus a lua in ris a considera inferior: nu te lasa sa te ĭa la vale!

Bolintin (din Vale) n. sat in judetzul Ilfov; locul natal al lui Bolintineanu; 1350 loc.

GuraVaii f. numita shi Golul sau Insula Banului cea mai insemnata insula a Dunarii in jud. Mehedintzi importanta pentru apararea defileului Varciorova; 2. afluent al Oltului; 3. localitate in Mehedintzi cu o cariera de gresie calcaroasa cea mai buna piatra de constructziune din tzara.

Hatzeg (Hátzeg) n. 1. (Muntele) portziune a Carpatzilor cu piscul Retezatul; 2. (Valea) shes frumos spre N. de muntele cu acelash nume udat de raul Streiu; 3. orashel ardelenesc pe Streiu: 2598 loc. (dintre cari 1996 romani).

Rasboieni pl. 1. sau ValeaAlba sat in jud. Neamtzu cu 3200 loc. celebru prin victoria lui SHtefan cel Mare asupra Turcilor (1476); 2. manastire zidita dupa repurtarea acestei victorii.

ValeaAlba f. V. Rasboieni.

ValeaRacovei f. V. PoduInalt.

vále s. f. art. válea g.d. art. vaíi; pl. vai

vále s. f. art. válea g.d. art. vaii; pl. vai

vale vaii gen. a.

VÁLE s. 1. (GEOGR.) (prin nordestul Olt.) sasca (inv.) zapodie. (O ~ larga intre muntzi.) 2. v. bazin. 3. (GEOL. GEOGR.) vale glaciara = trog.

VÁLE s. v. albie curs matca vad.

VALE s. 1. (GEOGR.) (prin nordestul Olt.) sasca (inv.) zapodie. (O ~ larga intre muntzi.) 2. (GEOGR.) bazin. (~ Dunarii.) 3. (GEOL. GEOGR.) vale glaciara = trog.

vale s. v. ALBIE. CURS. MATCA. VAD.

Vale ≠ deal

vále (vắi) s. f. 1. Depresiune. 2. Lunca bazin. 3. Riu curent. 4. Partea de jos. Mr. vale megl. vali istr. vǫle. Lat. vallis (Pushcariu 1854; REW 9134) cf. it. sp. port. valle fr. val cat. vall. Der. devale adv. (in jos in partea joasa a unei vai sau a unei regiuni muntoase) cf. fr. dévaler cat. devall; vaios adj. (plin de vai shi ripe); vaiuga s. f. (Mold. vale); valcea (var. vilcea vilcel) s. f. (vale mica; piriu) cu suf. dim. cea (Pushcariu 1853; Iordan Dift. 59 shi Candrea din lat. vallĭcĕlla); valean s. m. (locuitor al unei regiuni joase). Din rom. provin bg. válog (Capidan Raporturile 234) sb. vala.

VALE. Subst. Vale valicica (dim.) valishoara vilcea vilcica vilcelusha (dim.) vilcicutza (dim.) vilcioara vilcel canion; oreav (reg.); hududoi (reg.) vaiuga (reg.); depresiune; caldare cazan; defileu cheie pas trecatoare strimtoare strunga (pop.). Dolina ponor (pop.). Adincitura scufundatura. Prapastie hau abis genune (livr.). Vb. A cobori a merge la vale. Adv. In vale jos; la vale in jos; de vale. V. adincime coborire groapa.

vále vai s. f. Adancitura de teren alungita creata de actziunea apelor curgatoare considerata in multe mitologii k simbol al belshugului. ◊ Valea plangerii (a iadului sau a lacrimilor) = a) Gheena; b) (in basmele romaneshti) loc de chinuri sau zona tabu care desparte lumea umana de lumea zanelor teritoriu dominat de zana Tineretze fara batranetze; c) (in scrierile bisericeshti) Pamantul (considerat k loc al suferintzelor shi al durerii). Din lat. vallis.

BOLINTINVALE com. in jud. Giurgiu pe stg. Argeshului la 25 km V de Bucureshti; 12.082 loc. (1991). Ateliere de conf. metalice tricotaje reparatzii auto tabacarie. Complex de valorificare shi industrializare a legumelor shi fructelor. Prima atestare documentara dateaza din perioada 14261450. Biserica (1832 cu refaceri ulterioare) conacul Balaceanu monumentul funerar al lui D. Bolintineanu realizat de C. Storck. Declarat orash in 1989.

COSTESHTII DIN VALE com. in jud. Dimbovitza; 3.756 loc. (1991).

DRAGOMIRESHTIVALE com. in Sectorul Agricol Ilfov pe Dambovitza; 4.017 loc. (1995).

GURA VAII com. in jud. Bacau pe Tazlau; 5.572 loc. (1995). Expl. de petrol. Pana in 1965 sa numit Rapile. Biserica de zid cu dublu hram Adormirea Maicii Domnului shi Sf. SHtefan (1750) shi biserica de lemn Sf. Nicolae (1781) in satul Gura Vaii.

SEGARCEAVALE com. in jud. Teleorman situata in V C. Boian pe stg. Oltului shi pe cursul inf. al raului Sai; 3.587 loc. (2005). Statzie de c. f. Primaria (1900) in satul S.V.

SILICON VALLEY (VALEA SILICIULUI) reg. in California centralvestica intre San José shi Palo Alto cunoscuta dupa 1980 pentru corporatziile industriale de inalta tehnologie in electronica shi computere.

STANA DE VALE statziune climaterica shi de odihna situata in raza com. Budureasa jud. Bihor intro depresiune inconjurata de culmile mtzilor Vladeasa shi Padurea Craiului la 1.102 m alt. Climat tonic shi izvor cu apa minerala feruginoasa. Statziunea este recomandata pentru tratarea nevrozelor astenice a unor afectziuni endocrine shi respiratorii a starilor de debilitate de surmenaj fizic shi intelectual a anemiilor rahitismului shi tulburarilor de creshtere la copii. Teleferic. Pastravarie.

ashi lua valea expr. a pleca a fugi de undeva.

valea! interj. (vulg.) pleaca! fugi!