VÁLE vai s. f. 1. Depresiune adincitura alungita strabatuta permanent sau vremelnic de o apa curgatoare; p. ext. regiune de shes situata sub nivelul tzinuturilor din jur shi udata de o apa curgatoare. Vaile tupilate intunecau privelishtea cu atitea pete imense de umbra viorie. HOGASH M. N. 132. Noaptea umeda din vai Venea pentunecate cai. COSHBUC P. I 282. Cind chiuie o data se cutremura pamintul vaile rasuna. CREANGA P. 54. Multe dealuri coborira Pinan valea ceanverzita Deun riu limped racorita. ALECSANDRI P. P. 165. ◊ Loc. adv. La vale = la coborish; in jos. Tata a luato la vale. PAS Z. I 240. Alt om venea dinspre tirg cu un car nou... carel tragea cu minele singur la vale. CREANGA P. 40. Peun picior de plai. Peo gura de rai Iata vin in cale Se cobor la vale Trei turme de miei Cu trei ciobanei. ALECSANDRI P. P. 1; in josul apei. Ma uitai pe Olt la vale Vazui mindra pe carare. JARNÍKBIRSEANU D. 242. De vale = (in) jos la capatul coborishului acolo unde incepe valea. Se oprira de vale linga riul inghetzat shi shezura pe o salcie trinlita. GALACTION O. I 415. Mai de vale sau de vale de... = mai incolo mai departe (in sensul coboririi). Fetele nalbesc pinza mai de vale intre salcii. VLAHUTZA R. P. 65. Curtea banului Ghica incepea din capatul despre apus al podului girlei de vale de Zlatari. GHICA la CADE. ◊ Loc. adj. shi adv. (De) mai la vale = (de) mai departe care urmeaza in continuare. In citeva foi razletze... gasim rindurile de mai la vale. CARAGIALE O. III 197. O voi primi bucuros k un pas inainte dar tot iinzind mai la vale. GHICA A. 571. ◊ Expr. A da la deal la vale v. da³ (II 4). Greu la deal shi greu la vale v. greu³ (III 2). Ce mai la deal la vale v. deal (1). A lua (pe cineva) la vale v. lua (V). Caleavalea v. cale (I 1). Ashi lua valea = a pleca a fugi de undeva; ashi lua cimpii. Imi iau valea sa shtii! PAS L. 1 199. (In limbaj biblic) Valea plingerii (sau a lacrimilor) = pamintul (considerat k loc de suferintza in timpul vietzii paminteshti). SHii spusera k acea vale se numea valea plingerii. ISPIRESCU L. 8. (Cu parafrazarea constructziei) Din lumi astrale. Magia infashuratoare Coprinde in a ei splendoare A plingerilor vale. MACEDONSKI O. I 27. Mai la vale = mai ieftin. Mai la vale so scoatza de loc nu pot. PANN P. V. II 62. ◊ (In corelatzie cu munte exprimind ideea «din toate directziile» «in toate partzile»). Astazi are sa sadune tot poporul de prin muntzi shi de prin vai k sa mearga sus la Cetatea Neamtzului. ALECSANDRI T. II 8. SHi din munte shi din vale Zvon de glasuri cuvinta: «Sa traieshti mariata!». id. P. I 109. (Cu schimbarea constructziei) A miroasea flori marunte De pe vale de la munte! JARNÍKBIRSEANU D. 36. ◊ Fig. Eu noi mai fi in valea vietzii. SADOVEANU N. F. 30. Colonii de lumi pierdute Vin din sure vai de haos. EMINESCU O. I 132. 2. Apa curgatoare; albia unei ape curgatoare. Eu Pinteo deoi cinta... vai adinci sor turbura. BIBICESCU P. P. 318. Frunzulitza iaca iaca dealui gol shi valeai saca. HODOSH P. P. 80. K nu curge ceea vale Sa ma pot spala de jale. JARNÍKBIRSEANU D. 217. ◊ (In comparatzii shi metafore) Se taiara de curgea singele vale. RETEGANUL P. V 31. SHi ma mushcat foarte tare K mergea singele vale. MARIAN S. 77. Curg lacrimi parau shi vale. HODOSH P. P. 229.