DEAL dealuri s. n. 1. Forma de relief pozitiva cu inaltzime nu prea mare (sub 1000 m). ◊ Loc. adv. La deal = in sensul urcushului in sus. ◊ Loc. prep. (De) la deal de... = mai sus de... in sus de... ◊ Expr. (Fam.) Da la deal da la vale = se sileshte in toate chipurile incearca toate posibilitatzile. Greu la deal shi greu la vale = oricum faci e tot greu. Ce mai la deal la vale = a) ce sa mai lungim vorba de pomana ce mai incoace shi incolo e inutil sa mai discutam; b) sa spunem lucrurilor pe nume. Deal cu deal se intalneshte dar (inca) om cu om se spune cu ocazia unei intalniri neashteptate sau in nadejdea unei revederi posibile. 2. (Reg.) Regiune de vii; vie podgorie. ◊ Zona a ogoarelor. Din sl. dĕlŭ.

deal sn [At: (a. 16601680) GCR I 178/18 / Pl: ~uri (inv) ~ure / E: vsl дѧл] 1 Forma de relief rotunjita de inaltzime medie (intre 200 shi 800 m). 2 (Ilav; ioc la vale) Pe ~ (sau spre ~) ori la ~ In urcush. 3 (Ilpp) La ~ de... Mai sus de... 4 (Ilpp) De catre ~ Din sus. 5 (Fam; ie) Da la ~ da la vale Incearca toate posibilitatzile. 6 (Pfm) Greu la ~ greu la vale Oricum incerci e tot greu. 7 (Pfm) Ce mai (sau ce tot) la ~ la vale E inutil sa mai discutam. 8 (Iae) Sa spunem lucrurilor pe nume. 9 (Pop; ie) A umbla shin ~ shin vale sau A sui in ~ a cobori in vale A umbla peste tot (pentru a gasi pe cineva sau ceva). 10 (Pop; ie) Mai e un ~ shio vale Mai sunt multe dificultatzi. 11 (Ie) A trecut ~ul A pierdut ocazia. 12 (Iae) A reushit sa treaca de cea fost mai greu. 13 (Pop; ie) A nu shti nici (la) ~ nici (la) vale A fi nepriceput. 14 (Pop; ie) A se face cat ~ul A se supara foarte tare. 15 (Mol; ie) Parca aduce picioarele de dupa ~ Se spune despre o persoana care merge alene. 16 (Reg; ie) A fi ~ shi noapte (sau ~ shi ceatza) inaintea ochilor A nu putea suferi pe cineva. 1718 (Pop; ie) ~ cu ~ se intalneshte dar (inca) om cu om Se spune (cu ocazia unei intalniri neashteptate sau) in sperantza unei revederi posibile. 19 (Csc) Zona deluroasa. 20 (Ivp) Padure. 21 (Pop) Pamant arabil. 22 Podgorie ashezata in zona deluroasa. modificata

DEAL dealuri s. n. 1. Forma de relief pozitiva care se prezinta k o ridicatura a scoartzei pamantului mai mica decat muntele dar mai mare decat colina. ◊ Loc. adv. La deal = in sensul urcushului in sus. ◊ Loc. prep. (De) la deal de... = mai sus de... in sus de... ◊ Expr. (Fam.) Da la deal da la vale = se sileshte in toate chipurile incearca toate posibilitatzile. Greu la deal shi greu la vale = oricum faci e tot greu. Ce mai la deal la vale = a) ce sa mai lungim vorba de pomana ce mai incoace shi incolo e inutil sa mai discutam; b) sa spunem lucrurilor pe nume. Deal cu deal se intalneshte dar (inca) om cu om se spune cu ocazia unei intalniri neashteptate sau in nadejdea unei revederi posibile. 2. (Reg.) Regiune de vii; vie podgorie. ◊ Zona a ogoarelor. Din sl. dĕlŭ.

DEAL dealuri s. n. 1. Forma de relief mai mica decit muntele dar mai mare decit movila. Unii izbutind sa urce buza dealului se prabusheau deodata strapunshi de gloantze. CAMILAR N. I 49. Dealurile aspre se deshira catre zare cu coamele inalbite. SAHIA N. 119. Dincolo de gard in toate partzile dealuri rotunde cu dumbravi pe coama. VLAHUTZA O. A. 424. ◊ (In toponimie) Dealul Feleacului. Dealul Cucului. ▭ Dealurile Baraoltului... trimit Oltului un foarte ciudat afluent. BOGZA C. O. 208. ◊ Loc. adv. (In opozitzie cu la vale) La deal = in sus urcind. La deal urca o haraba plina de saci trasa de un calutz rablagit. CAMILAR N. I 113. Au mers asha in lungul Bistritzei la deal incet pe drum de moina. SADOVEANU B. 115. A plecat baiatul shonticshontic inapoi la deal catre asfintzit unde scapata luna. CARAGIALE P. 62. ◊ Loc. prep. (In opozitzie cu in jos de...) (De) la deal de... = mai sus de... in sus de... din sus de... Au adus vatajeii shi feciorii cu nepusamasa pe oameni shi iau pus sa are peo bucata de loc gunoios la deal de tirg. SADOVEANU O. VII 276. Ne suim pe munte la deal de casa ei cite cu o bucata de razlog in mina. CREANGA A. 28. ◊ Expr. Da la deal da la vale = se sileshte in toate chipurile incearca toate posibilitatzile. Baba se scarmana de cap da la deal da la vale dar nare ce face. CREANGA P. 8. SHin deal shin vale = pretutindeni. Zici cas mindra shi nam vrut K sascult vorbele tale? Dar de unde shtii? In cale TZiam umblat shin deal shin vale. COSHBUC P. I 51. Greu la deal shi greu la vale = ori cum faci tot greu e. Ce mai la deal la vale? = ce sa mai lungim vorba de pomana ce mai incoace incolo ce sa mai pierdem vremea discutind un lucru care e limpede? Ce mai la deal la vale? Trebuie sa aiba act de nashtere! SADOVEANU O. VII 315. Ce mai la deal la vale? asha e lumea asta. CREANGA P. 223. Deal cu deal se intilneshte (sau se ajunge) dar (inca) om cu om se spune cu ocazia unei intilniri neashteptate sau in nadejdea unei revederi posibile. Poate sa ne mai intilnim la vrun capat de lume; caci deal cu deal se ajunge dar inca om cu om. CREANGA O. A. 224. Un deal shio vale shio fuga de cal mare = o bucata mare de drum. ◊ (Exprima ideea de dificultate de distantza mare sau de obstacol greu de trecut) Cind eshti voinic tzie dealuntins K shesul. COSHBUC P. I 228. Ma trecushi maicutza dealu... Sa nu ne vedem cu anu! JARNÍKBIRSEANU D. 174. O mindrutzo buze moi Dragi ne sintem amindoi Esteun deal marentre noi! id. ib. 60. ◊ Expr.Graieshte cam peste deal = vorbeshte neintzeles. ◊ (In comparatzii exprima ideea de lucruri de mari proportzii) Voi intra masiv shi greu in vreme Cu un car cit dealul de poeme. BENIUC V. 9. 2. (Regional) Regiune de vii vie podgorie (ashezata de obicei pe un deal). ♦ Regiunea ogoarelor pamint arabil.

DEAL ~uri n. 1) Ridicatura de teren mai joasa decat muntele avand inaltzimea intre 200 shi 800 metri. ◊ Ce mai la ~ la vale a) la ce bun atata vorba; b) sa discutam la obiect spunand lucrurilor pe nume. La ~ in sus; inspre culme. 2) fam. Teren arabil din imprejurimile unei localitatzi rurale. A pleca la ~. [Monosilabic] /<sl. dĕlu

deal m. 1. ridicatura de pamant ce nu trece peste 300 metri; 2. vie ashezata pe un deal: DealuMare DealuDragashanilor; 3. Tr. (Negreshti) padure. [Slav. DIELŬ; pentru sensul 3 cf. codru].

deál (ea dift.) n. pl. dealurĭ (vsl. dĕlŭ parte predĕlŭ hotar [de aicĭ Predeal]. V. deinitza). Magura colnic inaltzime de pamint maĭ mica de cit muntĕle. Vest. Podgorĭe: Dealu Mare Dealu Dragashanilor. La deal in sus suind in opoz. cu la vale: caru corabia merge greŭ la deal. Greŭ la deal raŭ la vale e dificil in orĭce caz. Ce maĭ la deal la vale? ce maĭ perdem timpu degeaba? Sa ne punem pe lucru!

spirea sf [At: DER / P: ~rea / Pl: ~ee / E: lat Spiraea (vanhottei)] (Bot) Floareamiresei (Spiraea vanhouttei).

Dealu n. plasa shi manastire in jud. Dambovitza zidita la 1504 de Radu cel Mare. Aci s’au ingropat ctitorul ei (1508) shi MihaiuViteazul (1601). Liceu militar.

DealuMare n. podgorie in judetzul Prahova acoperita de dealuri shi vii.

Spirea (Dealul) f. colina in Bucureshti unde un viteaz corp de pompieri rezista atacului Turcilor din 3 Septemvrie 1848.

deal s. n. pl. deáluri

deal s. n. pl. deáluri

deal luri.

Deal ≠ vale

deal (deáluri) s. n. 1. Colina forma de virf k o ridicatura de pamint. 2. (Arg.) Temnitza. Mr. deal. Sl. dĕlŭ (Miklosich Slaw. Elem. 22; Cihac II 92; Tiktin; Conev 38) cf. bg. dijel. Der. deluros adj. (accidentat); delean(nca) adj. (care locuieshte in regiunea dealurilor). Cf. deli. Dupa Miklosich Wander. 10 din rom. provine rut. dil’.

Dealul Mohului cantec ritual de secerish incadrat intrun ceremonial complex; se executa in grup mixt la sfarshitul seceratului. Are o tema mitologica legendara: preamarirea alegorica a fortzelor naturii care conditzioneaza creshterea recoltei shi disputa pentru intaietate a surorilor acestora. Melodia o pentacordie* cu substrat pentatonic* are forma fixa ternara (A B C) se desfashoara in tempo (2) taraganat in ritm liber parlando rubato; are caracter solemn. Cantecul face parte dintrun complex de acte ceremoniale cu caracter agrar din seria actelor legate de fertilitate: confectzionarea unei (sau mai multor) cununi din cele mai frumoase spice de grau purtarea ei (lor) de o fata (de mai multe sau de un fecior) in alai (format din purtatoarea cununii grupul seceratoarelor feciorii restul muncitorilor) uneori insotziti de lautari; udarea cununii sosirea la casa „gazdei” (stapanul holdei secerate) incercarea de rapire a cununii inconjurarea mesei alegerea unui fecior care sa ia cununa rostirea unei oratzii (cu elemente comune plugushorului) masa shi petrecerea comuna. Succesiunea „actelor” difera pe plan regional. Obiceiul se pastreaza numai in Transilvania. Este cunoscut shi de alte popoare din E shi din centrul Europei. Cu o desfashurare spectaculoasa de mare amploare obiceiul are astazi un caracter de veselie de sarbatoare a culegerii roadelor bogate.

DEAL (< sl.) s. n. Forma de relief pozitiva cu altitudine absoluta stabilita conventzional intre c. 200 shi 800 m in care versantzii domina vaile invecinate. Dupa geneza se deosebesc:. d de eroziune rezultate in urma fragmentarii de catre apele curgatoare a unor terenuri sedimentare piemontane sau de alta natura shi d. de acumulare formate prin actziunea de depunere exercitata de ghetzari (ex. morene drumline) sau de vant (ex. dune barcane). ◊ Expr. Ce mai la deal la vale = a) ce sa mai lungim vorba zadarnic; b) sa spunem lucrurile asha cum sunt.

Dealu mre langa Targovishte (jud. Dambovitza) ctitorita de Radu cel Mare intre 1499 shi 1501 pe locul unei ashezari monastice atestate inca din 1341. Bis. mrii unul dintre cele mai desavarshite monumente de arhitectura romaneasca pastreaza mormantul lui Radu cel Mare shi racla cu capul lui Mihai Viteazul. Pictura originala executata de Dobromir din Targovishte in colaborare cu Jitian shi Stanciu in 1515 a disparut.

BOLINTINDEAL com. in jud. Giurgiu; 6.155 loc. (1991).

DEALU com. in jud. Harghita; 3.801 loc. (1995).

DEALU Manastirea ~ manastire de maici situata la 4 km de Targovishte in satul Viforata com. Aninoasa. Intemeiata (probabil) in timpul domniei lui Mircea cel Batran este mentzionata documentar la 17 nov. 1431 intrun act emis de domnul Alexandru Aldea. Biserica Manastirii D. cu hramul Sf. Nicolae a fost construita in 14991501 din initziativa domnului Radu cel Mare shi terminata de fratele sau Vlad cel Tanar in 15101512. Picturile murale interioare executate in 15141515 de o echipa de zugravi condusa de meshterul Dobromir din Targovishte shi refacute in 1713. Importanta necropola domneasca (aici se afla mormintele voievodale ale lui Radu cel Mare 1508 Vlad Inecatul 1532 Patrashcu cel Bun 1557 racla cu capul lui Mihai Viteazul). In sec. 16 aici a fost instalata o tiparnitza de sub teascurile careia au ieshit Liturghierul (1508) Octoihul (1510) shi Evangheliarul (1512). La Manastirea D. a functzionat Liceul militar „Nicolae Filipescu” (19121940).

DEALU MORII com. in jud. Bacau; 3.100 loc. (1995).

DEALUL MARE 1. Deal cu forme masive alcatuit din gresii shi calcare oolitice situat la V de C. Moldovei pe stg. Siretului la S de izvorul raului Bahlui. Alt. max.: 593 m. Intinse paduri de foioase. 2. Deal in Subcarpatzii de Curbura la S de raul Cricovu Sarat in prelungirea dealului Istritza. Alt. max.: 442 m. Podgorii.

DEALURILE sau PIEMONTURILE VESTICE vasta reg. de dealuri piemontane in V Romaniei strans lipita de masivele Carpatzilor Occidentali extinsa discontinuu intre raurile Nera in S shi Somesh in N reprezentand treapta intermediara de relief interpusa intre campie shi muntzi. D.V. sunt alcatuite predominant din argile pietrishuri shi nisipuri pliocene acoperite de o cuvertura de depozite aluviale neogene. In parte de N sunt caracteristice ivirile de roci dure (andezit sau calcar) care apar in relief sub forma de maguri proeminente. Relieful colinar din zona Dealurilor Salajului shi Crasnei este dominat de maguri cristaline shi vulcanice (Magurile cristaline ale SHimleului Chilioarei sh.a. shi cele vulcanice Moigrad Pomat. Citera sh.a.) care intersectate de ape au permis aparitzia unor mici defilee. Relieful se caracterizeaza prin ansambluri de culmi prelungi cu supr. netede monoclinale (fragmente de vai scurte divergente semipermanente) ce scad altimetric de la 400600 m la contactul cu muntele la 150250 m la trecerea spre campie. Marele artre hidrografice zonele subsidente prin care trec acestea shi depr. cu larga extindere au creat discontinuitatzi marcante in desfashurarea ariei colinare. Clima temperatcontinentala cu valori de tranzitzie intre munte shi campie shi intre N shi S (temp. medie anuala este 89°C in N shi 1011°C in S) shi precipitatzii abundente (700900 mm/anual) influentzate de masele de aer oceanice dinspre V. Vegetatzia care acopera D.V. este alcatuita din paduri de cer shi garnitza la care se adauga gorunul shi fagul (in N) shi unele elemente termofile (mojdrean scumpie carpinitza liliac salbatic etc.) in S. Importanta zona pomiviticola shi de creshtere a animalelor. In cadrul D.V. se deosebesc doua mari sectoare distincte: Dealurile banatzene la S de raul Muresh care cuprind Dealurile sau Pod. Lipovei Dealurile Lugojului Poganishului Dognecei shi Oravitzei shi Dealurile crishene la N de Muresh care includ Dealurile Cigherului CodruMoma Padurii Craiului (Ghepish) Oradei Barcaului Crasnei Asuajului shi Salajului.

PLOPISH 1. Muntzii Plopishului culme muntoasa in NV Mtzilor Apuseni extinsa pe directzia NVSE intre Barcau shi Crishu Repede alcatuita din roci cristaline shi sedimentare neogene. Alt. max.: 918 m (vf. Magura Mare). Partzial impaduritzi fag shi gorun) dar predominant ocupatzi de pashuni shi fanetze. Expl. de lignit (Derna Voivozi Varzari Borumlaca din jud. Bihor shi Ip Zauan din jud. Salaj). Cunoscutzi shi sub denumirea de Muntele SHes. 2. Dealurile Plopishului mare unitate deluroasa in N dealurilor Crishanei situata intre C. Barcaului (V shi N) mtzii P. la E shi depr. OradeaVadBorod (S). Sunt alcatuite din argile marne argiloase nisipuri loessoide sh.a. au culmi netede deparate de vai cu alt. de 200300 m shi sunt acoperite cu paduri de gorun cer shi garnitza precum shi cu plantatzii de pomi fructiferi shi vitza de vie. 3. Com. in jud. Salaj situata la poalele mtzilor P. in partea de V a depr. Barcau pe raurile Iaz shi Valea Mare; 2.761 loc. (2003). Centru de cusaturi shi tzesaturi populare shi de prelucr. artistica a lemnului.

POGANISH 1. Dealurile Poganishului unitate deluroasa in S dealurilor Banatului extinsa pe c. 50 km pe directzie NVSE intre mtzii Dognecea shi mtzii Semenic (la S shi SE) shi C. Barzavei (la NV). Alcatuite predominant din marne nisipuri pietrishuri shi argile prezinta un relief domol cu culmi prelungi cu aspect de poduri separate de vai largi. Culmile au inaltzimi de c. 300 m dar apar shi cateva dealuri mai inalte situate pe „samburi” de shisturi cristaline (Dealu Scaunului 324 m Luncoiu 367 m sh.a.). Alt. max.: 448 m (Magura Poenii). D.P. sunt acoperite cu paduri de cer (Quercus cerris) shi garnitza (Quercus frainetto) cu livezi de pomi fructiferi shi cu pajishti naturale ce alterneaza cu culturi agricole. 2. Rau afl. stg. al Timishului; 97 km. Izv. din N mtzilor Semenic shi dreneaza dealurile Poganishului shi C. Barzavei. In rarishtile padurilor din lunca P. pe o supr. de 75 ha au fost puse sub ocrotire in perimetrele satelor Berini shi Otveshti din com. Sacoshu Turcesc jud. Timish palcurile de lalele pestritze (Fritillaria meleagris) specie declarata monument al naturii. Local raul P. este numit Poganici.

PRIPOR Dealurile Priporului unitate deluroasa in Subcarpatzii Buzaului in bazinul raului Basca Chiojdului strajuind depr. DrajnaChiojd spre NV shi depr. Calvini spre SE. Alcatuite predominant din flish paleogen. Alt. max.: 823 m. Acoperite cu paduri fanetze shi pashuni.

REZ (sau DEALUL ARAMEI) masiv deluros in Subcarpatzii Transilvaniei alcatuit din nisipuri argile conglomerate shi tufuri andezitice care strajuieshte depr. Odorhei. Alt. max.: 933 m (vf. Aramei).

deal dealuri s. n. 1. (intl.) inchisoare. 2. fese.

a fi dus la deal expr. (intl.) 1. a fi arestat. 2. a fi anchetat. 3. a fi inchis.

Dealurile Chimiei s. pr. denumire generica data vinurilor de calitate inferioara contrafacute shi chimizate.