ÚMBRA umbre s. f. I. 1. Lipsa de lumina intunecime provocata de un corp opac care opreshte razele de lumina; portziune din spatziu intunecoasa (shi racoroasa) unde nu ajung direct razele de lumina. ◊ Loc. adj. Fara umbra = corect desavarshit pur. ◊ Loc. adv. Din umbra = fara a se arata pe fatza; pe ascuns pe furish. ◊ Expr. A sta (sau a fi a ramane etc.) in (sau la) umbra = a sta (sau a fi a ramane etc.) ascuns retras deoparte. A lasa (pe cineva) in umbra = a lasa (pe cineva) mai prejos a eclipsa (pe cineva). 2. Intuneric intunecime obscuritate. 3. Nuantza inchisa pata intunecata. ♦ Spec. Parte mai intunecata dintro imagine plastica. ♦ Fig. Stare de tristetze de ingandurare etc. intiparita pe fatza cuiva. II. 1. (De obicei urmat de o determinare in genitiv) Conturul intunecat al unei fiintze sau al unui lucru proiectat pe o suprafatza (mai) luminata. ◊ Expr. Se teme shi de umbra lui se spune despre un om foarte fricos. Face umbra pamantului (degeaba) se spune despre un om incapabil sa produca sa realizeze ceva. ♦ Compus: umbraiepurelui = planta erbacee cu tulpina inalta cu frunzele in forma de solzi cu florile galbeneverzui shi cu fructele de forma unor boabe roshii (Asparagus collinus). ♦ Imagine neclara nedeslushita; obiect care nu se vede bine (din cauza intunericului a cetzii etc. sau pentru k este privit printrun corp putzin transparent). 2. (In conceptziile mistice shi in basme) Duhul unui om mort sau fiintza supranaturala fantomatica; stafie fantoma naluca. ♦ Fig. Fiintza foarte slaba (shi bolnava). 3. Fig. Urma semn abia perceptibil; cantitate foarte mica din ceva. ♦ Fig. Parere aparentza iluzie. Lat. umbra.

umbra sf [At: PSALT. HUR. 121714 / V: (inv) im~ umra (reg) ~bara / Pl: ~re / E: ml umbra] 1 Regiune intunecata din spatziu sau de pe suprafatza unui obiect care nu este luminata direct de o sursa razele de lumina ale acesteia fiind oprite de un corp opac. 2 Umbrar (1). 3 (Pex) Racoare. 4 (Pop; is) Copil de la ~ (sau de la ~ra gardului) Copil din afara casatoriei. 5 (Ila) Din ~ Care actzioneaza pe furish. 6 (Ilav) Din (sau in) ~ Fara a se arata pe fatza Si: pe neshtiute. 7 (Ie) A face (sau a tzine) (doar) ~ pamantului (degeaba) A trai (degeaba). 8 (Iae) A nu fi bun de nimic. 9 (Ie) A sta (sau a fI a ramane etc.) in (sau la) ~ A sta (sau a fi a ramane etc.) ascuns retras neshtiut. 10 (Iae) A sta (sau a ramane etc.) deoparte. 11 (Iae) A fi modest. 12 (ie) A pune (sau a lasa) in ~ pe cineva sau ceva A lasa (intentzionat) neobservat (ceva sau pe cineva) Si: a estompa a diminua a eclipsa. 13 (Ie) A scoate din ~ (ceva sau pe cineva) A face cunoscut. 14 (Iae) A dezvalui amanunte (despre cineva sau ceva). 15 (Ie) A face ~ (cuiva) A intuneca renumele cuiva. 16 (Iae) A face cuiva necazuri. 17 A baga (sau a pune a turna) (pe cineva) la ~ A aresta (1). 18 (Iae) A baga pe cineva la inchisoare Si: a intemnitza. 19 (Pan; precedat de prepozitziile „in” „la” „sub” shi urmat de un genitiv) Ocrotire. 20 (Reg; shis) ~rasoarelui Parte a unui deal unde nu bate soarele. 21 (Fig) Taina. 22 (Bis; inv; is) ~ra mortzii Intunericul care insotzeshte moartea Si: infern iad. 23 Lipsa de cunoshtintze despre ceva Si: ignorantza. 24 Pata sau zona mai intunecata Si: umbritura. 25 Nuantza mai inchisa Si: umbrire (5). 26 (Ila) Fara ~ Desavarshit (4). 27 Parte mai intunecata dintro imagine plastica. 28 (Pex) Ocru brun sau roshcat folosit in pictura. 29 (Fig) Expresie de ingandurare a fetzei sau a ochilor cuiva. 30 (Fig) Amintire nostalgica. 31 (De obicei urmat de determinari in genitiv sau introduse prin pp „de”) Forma reprezentata de umbra (1) unui corp proiectata pe o suprafatza (mai) luminata Si: umbrushoara (3). 32 (Is) ~re chinezeshti Umbre pe peretzi. 33 (Is) Teatru de ~re Gen de spectacol teatral cultivat in Orient in care siluetele personajelor evolueaza in spatele unui ecran transparent. 34 (Ie) A se teme (sau a se speria ai fi frica a fi fricos) (shi) de (o) ~ (sau shi de ~ra lui) Ai fi cuiva foarte frica. 35 (Ie) A fi (k o) ~ sau a ramane numai ~ra de cineva sau parca ia luat ~ra sau nare ~ A fi foarte slab shi fara vlaga (din cauza unei boli indelungate). 36 (Ie) A fi ~ra cuiva sau a se tzine (dupa cineva) k ~ra dupa om A fi mereu in preajma cuiva. 37 (Iae) A imita intru totul pe cineva. 38 (Ie) A lua (sau a fura) ~ra cuiva A masura lungimea umbrei cuiva cu un batz sau cu o trestie care apoi urmeaza a fi pusa la temelia constructziei ce se cladeshte pentru a fi mai rezistenta. 39 (Ie) Fiiar (sau fiei) ~ra (sau ~rele) Se spune pentru a ura cuiva viatza indelungata. 40 (Pex) Imagine reflectata (in apa). 41 (Fig) Imagine. 42 (Pex) Simbol. 43 Imagine neclara nedeslushita a unei fiintze (sau a unui obiect) asha cum se vede prin ceatza in intuneric din departare etc. sau privita printrun corp putzin transparent. 44 (In conceptzii idealiste misticoreligioase shi in basme) Partea eterna spirituala a fiintzei umane. 45 (In conceptzii idealiste misticoreligioase shi in basme) Duhul unui om mort Si: fantoma (1) stafie. 46 (In conceptzii idealiste misticoreligioase shi in basme) Fiintza supranaturala Si: naluca. 47 (Is) Imparatzia (sau lumea) „relor Lumea mortzilor. 48 (In credintzele populare) SHtima² a comorilor. 49 (Fig) Fiintza foarte slaba (shi bolnava) care shia pierdut infatzisharea shi puterea de mai inainte. 50 (Fig) Ceea ce a ramas lipsit de vigoare din ce a fost odinioara. 51 (De obicei udp ”de„) Semn abia perceptibil Si: urma (49) (ivr) umbrire (8). 52 (De obicei udp ”de") Cantitate foarte mica din ceva. 53 (Fig) Credintza neintemeiata care nu corespunde realitatzii sau logicii faptelor. 54 (Fig) Ceea ce amageshte simtzurile sau mintea Si: parere. 55 Plasmuire a imaginatziei Si: aratare (24) vedenie. 56 (Bot; ic) ~raiepurelui Planta cu tulpina rotunda erecta cu frunze glabre cu flori alburii cu dungi verzi cu fructele bace negre marunte Si: sparanghel salbatic (Asparagus tenuifolius). 57 (Bot; reg; iae) Sparanghel (Asparagus officinalis). 58 (Bot; iae) Planta cu tulpina erecta rotunda cu ramuri rotunde striate cu frunze ascutzite cu fructe bace roshii marunte (Asparagus polyphylus). 59 (Bot; iae) Planta cu tulpina inalta erecta ramificata cu frunze ascutzite glabre shi cu flori galbeneverzui (Asparagus collinus). 60 (Bot; iae) Nume dat unui arbore mic cu flori galbene dispuse in racem fals (Sarothamnus scoparius). 61 (Bot; reg; iae) Aglica (Filipendula vulgaris). 62 (Bot; ia) Feriga (Aspidium). 63 (Bot; reg; iae) ~ranoptzii Lasnicior (Solanum dulcamara). 64 (Orn; reg; iae) Cucuvea (1) (Athene noctua). 65 (Bot; reg; iae) Zarna (Solanum nigrum). 66 (Bot; reg; iae) Planta nedefinita mai indeaproape (careshi deschide florile la caderea noptzii). 67 (Bot; reg; ic) ~racucului Sparanghel (Asparagus officinalis). 68 (Reg; iae) Planta mica stolonifera cu fructe sub forma unor boabe roshii de marimea cireshelor. 69 (Bot; reg; ic) ~ramuntelui Cretzishoara (4) (Alchemilla vulgaris). 70 (Bot; reg; ic) ~rafurnicii Planta erbacee cu frunze acuminate shi cu flori rozdeschis dispuse in inflorescentza (Goniolimon besserianum). 71 (Orn; reg; ic) ~raboului Pasare foarte mica nedefinita mai indeaproape al carei obicei este sa stea pe langa boii care pasc. 72 (Orn; reg; ic) ~ragaitzii Pasare nedefinita mai indeaproape.

ÚMBRA umbre s. f. I. 1. Intunecime provocata de un corp opac care opreshte razele de lumina; portziune de loc intunecoasa (shi racoroasa) unde nu ajung direct razele de lumina. Trecerea norilor acopera pamintul cu pete mari de umbra shi de racoare. BOGZA C. O. 237. E cald shi linga trunchiuri umbra treptat se face tot mai mica. ANGHEL I. G. 21. Colo in departare e valea lui natala Cu codri plini de umbra cu ripe fara fund. EMINESCU O. IV 318. ◊ Fig. Pe tine eu din umbra teoi scoate la lumina Caci fosta BabaRada deacum e a ta zina. ALECSANDRI T. I 402. ◊ Loc. adj. Fara umbra = complet desavirshit pur. Glasul shi infatzisharea invatzatorului dovedeau sinceritate fara umbra. REBREANU R. I 96. ◊ Loc. adv. La umbra = intrun loc umbros. Parcurile sint pline de oameni care au venit sa guste la umbra racoarea placuta a verii. STANCU U.R.S.S. 125. Rupt de osteneala... se dete nitzel la umbra intro vilcea sa se mai odihneasca oleaca. ISPIRESCU L. 214. Pe malul marii la umbra stind culcat... Privesc trecind multzime de vase calatoare. ALECSANDRI P. I 240. Din umbra = fara a se da pe fatza fara a se face cunoscut; pe ascuns pe furish. ZmeulZmeilor sarmanul ar fi fost de mult invins Daca mama lui din umbra mina nu iar fi intins. EFTIMIU I. 92. ◊ Expr. A sta (a fi a ramine etc.) in (sau la) umbra = a sta (a fi a ramine etc.) ascuns retras neshtiut; a sta (a ramine etc.) deoparte. Voi totzi care atzi stat pina acum in umbra timizi... scuturatziva recapatatzi incredere in voi. ANGHEL PR. 186. De asupra tuturora se ridica cine poate Pe cind altzii stind la umbra shi cu inima smerita Neshtiutzi se pierd in taina k shi spuma nezarita. EMINESCU O. I 133. (Cu aluzie la chipurile ctitorilor zugravite in biserici) Raminetzi in umbra sfinta Basarabi shi voi Mushatini Descalecatori de tzara datatori de legi shi datini. EMINESCU O. I 149. A lasa (pe cineva) in umbra = a lasa (pe cineva) mai prejos de sine; a eclipsa. 2. Intuneric intunecime obscuritate. In odaie se facuse intuneric shi Tudor vedea lucind in umbra ochii Anitzei. SADOVEANU O. VII 125. Focul taberei sa stins Neagra umbra sa intins. ALECSANDRI P. II 107. ◊ (Urmat de determinarea «serii» sau «noptzii») Cind i vazu k se apropie shi se aduna in jurul lui prin umbra serii intzelese numaidecit ce se intimpla. DUMITRIU V. L. 97. In umbra noptzii armasarui zboara K onchipuire alba shi ushoara. BOLINTINEANU O. 35. Umbrele noptzii acoperisera pamintul. ALECSANDRI O. P. 283. ◊ Fig. (Urmat de determinarea «vremilor» sau «anilor») Privesc din umbra anilor pamintul Spaniei. BOUREANU S. P. 6. Rasai din umbra vremilor incoace K sa te vad venind can vis asha vii! EMINESCU O. I 120. 3. Pata intunecata nuantza inchisa aspect intunecat. Timpla bate linishtita k o umbra viorie. EMINESCU O. I 79. ♦ Parte mai intunecata dintro imagine plastica. Precum intracele cadre ces de mina iscusita A umbrelor cu lumina unirea cea potrivita Feliurimi de flori incheaga. CONACHI P. 284. ◊ Expr. A da umbre = a innegri cu creionul sau cu carbunele portziuni dintrun desen care trebuie sa apara mai intunecate. 4. Fig. Intunecare a fetzei cuta care apare pe obraji din cauza supararii a batrinetzii a oboselii. Vedeai ziua pe chipul mamei umbre. PAS Z. I 249. Badea la primit cu umbra intre sprincene. GALACTION O. I 142. ♦ (Urmat de o determinare in genitiv) Reflex pe fatza cuiva exprimind un sentiment (mai ales de tristetze). Ochii ei sint plini de umbra tainuitelor dureri. EMINESCU O. I 142. In zadar chiputzi poarta mihnirea Umbra durerii ce mamagi. ALEXANDRESCU M. 62. II. 1. (De obicei urmat de o determinare in genitiv) Forma sau imaginea intunecata a unui lucru proiectata pe o suprafatza luminata. Peste gradinitza se ashternea tot mai mare umbra casei. SADOVEANU O. IV 122. O flacara trosni atzitzindule shi pe celelalte. Fatza lui Petre se roshi. Umbra lui juca pe perete. REBREANU R. I 206. Sta castelul singuratic oglindinduse in lacuri Iar in fundul apei clare doarme umbra lui de veacuri. EMINESCU O. I 152. ◊ Umbre chinezeshti v. chinezesc. ◊ Expr. Se teme shi de o umbra (sau de umbra lui) sau (e) fricos shi de umbra lui se spune despre un om foarte fricos sau lash. SHi unde nu sau adunat o multzime de baietzi shi fete la shcoala intre care eram shi eu un baiet prizarit rushinos shi fricos shi de umbra mea. CREANGA A. 2. Rau e cind ai a face tot cu oameni cari se tem shi de umbra lor. id. P. 233. A face (sau a tzine) degeaba umbra pamintului se spune despre un om care nushi justifica existentza prin munca. ◊ Compus: umbraiepurelui = planta erbacee din familia liliaceelor cu tulpina inalta uneori agatzatoare cu frunzele in forma de ace cu florile galbeneverzui shi cu fructele k nishte boabe roshii (Asparagus scaber). ♦ Imaginea nedeslushita a cuiva asha cum se vede printrun geam de sticla (mata) printro pinza etc. Prin perdeaua subtzire la lumina slaba a lampii distinge umbre k la cinematograf. Umbra Surei e mai lunga decit a tuturor. SAHIA N. 96. In saloanele de la curtea boiereasca se zareau prin ferestrele largi aburite umbre lungi mishcinduse in vilvataia luminilor de policandre. MIRONESCU S. A. 30. 2. Fiintza care nu se vede bine nu poate fi deslushita bine din cauza intunericului a cetzii etc. V. mogildeatza. Deodata tresari. O umbra parea k se mishca pe fatza neteda a cheului gol. BART E. 185. Din timp in timp el zarea umbre negre ce se furishau dea lungul galeriilor. ALECSANDRI O. P. 113. ◊ (In comparatzii) Ceatza iernii nea tot departat k peo cimpie Pina neam vazut k doua umbren sara. D. BOTEZ P. O. 77. Trecu k o umbra shi cind intra in chilia lui rasufla lung. EMINESCU N. 57. 3. (In superstitzii shi in basme) Duhul unui om mort; stafie fantoma naluca. Se despica zidul shi se ivi o umbra care puse doua luminari aprinse. ISPIRESCU L. 143. Fug caii dushi de spaima shi vintului sashtern. K umbre stravezie ieshite din infern. EMINESCU O. I 98. Tot e groaza shi tacere... Umbra intra in mormint. ALEXANDRESCU M. 17. ◊ Fig. Era un ceas de noapte de toamna cind ies umbrele visurilor noastre. SADOVEANU O. VI 527. ◊ Expr. Lumea (sau imparatzia) umbrelor = lacashul mortzilor. Se ducea in turburea imparatzie a umbrelor. EMINESCU N. 26. ♦ (Prin exagerare urmat de determinarile «de om» «de femeie» etc.) Fiintza foarte slaba (shi bolnava) care shia pierdut infatzisharea shi puterea de mai inainte. Se uita indurerat la umbra ceea de femeie un pumn de piele shi oase. BART E. 388. Ce slab ajunsese in urma era mai mult o umbra de om. VLAHUTZA O. A. 149. O umbra de om un batrin cu barba pina la genuchi. ISPIRESCU L. 101. 4. Urma semn abia perceptibil; cantitate foarte mica de ceva. Era neagra cu o umbra de mustatza shi cu ochii verzi care luminau rece in mijlocul frumusetzii aceleia intunecate. DUMITRIU B. F. 44. E proaspat barbierit cu o ushoara umbra de pudra. C. PETRESCU C. V. 64. ◊ (In legatura cu abstracte) Zise cu o umbra de parere de rau shi de imputare in glas: Pentru asta te certzi tu cu tovarashii tai? DUMITRIU N. 242. Aducindushi aminte cit lau amarit inchipuirile zimbi in sineshi dar cu o umbra de tristetze. REBREANU R. I 52. Boala lui era grea de tot shi mai nui raminea nici umbra de scapare. MIRONESCU S. A. 33. Eshti un barbat devotat shi conshtiincios fara nici o umbra de banuiala. CARAGIALE O. II 175. 5. Fig. Parere aparentza iluzie. Sa pot obtzine macar umbra unui succes atit de trebuincios debutantului. MACEDONSKI O. IV 3. Ici umbre de noroade le vezi ocirmuite De umbra unor pravili calcate siluite. ALEXANDRESCU M. 5.

ÚMBRA ~e f. 1) Loc sau spatziu unde nu patrund razele soarelui. 2) Portziune intunecata care apare in una din partzile unui obiect cand este luminat din partea opusa (de obicei de soare). ~a casei. ◊ Din ~ pe ascuns; pe furish. A sta la ~ a sta (sau a ramane) ascuns. A fi ~a cuiva a) a fi insotzitorul permanent al cuiva; b) a fi mereu sub influentza cuiva; a depinde total de cineva. A se teme shi de ~a lui a fi foarte fricos. A lasa pe cineva in ~ a eclipsa pe cineva. ~aiepurelui planta erbacee cu tulpina inalta cu frunze in forma de solzi cu flori galbeneverzui shi cu fructe roshii in forma de boabe. 3) Imagine intunecata proiectata pe o suprafatza luminata. 4) Lipsa de lumina; intuneric; obscuritate. A luci in ~. 5) (in operele de arta plastica) Parte mai inchisa care contrasteaza cu partea pictata in culori deschise. ◊ A da ~e a colora intunecat anumite portziuni dintrun desen. 6) fig. Urma a unei stari sufleteshti (in expresia fetzei). ~ de tristetze. 7) Fiintza sau obiect care nu poate fi bine deslushit din cauza intunericului sau a departarii. ~e trecand pe drum. 8) Persoana foarte slaba cu aspect bolnavicios. 9) fig. Urma abia observata. O ~ de cicatrice. O ~ de recunoshtintza. [G.D. umbrei] /<lat. umbra

umbra f. 1. intunecime produsa prin interpunerea unui corp opac: eclipsele de luna sunt cauzate de umbra pamantului; 2. impiedecarea razelor soarelui: arborii dau umbra; 3. umbra data de arbori: intins la umbra doarme; 4. imagine produsa de umbra unui corp pe o suprafatza: se resfrange k ’n oglinda a copilei umbra EM.; 5. fam. inchisoare gros: i baga la umbra PANN. 6. intr’un tablou coloare obscura: a menaja umbrele; 7. fig. aparentza ushoara: o umbra de adevar; 8. obscuritate morala uitare: a lasa in umbra o multzime de fapte; 9. pl. sufletele mortzilor pe cari Grecii antici le considerau k un fel de fantome: infernul era locashul umbrelor; (poetic) umbre de noroade GR. AL.; 10. Bot. nume de plante: umbra iepurelui sparanghel; umbra noptzii zarna. [Lat. UMBRA].

úmbra f. pl. e (lat. ŭmbra it. pv. ombra fr. ombre [cat. sp. pg. sombra din sub umbra]. V. umbrela). Intunecime slaba produsa de un corp opac care opreshte razele soareluĭ saŭ ale alteĭ luminĭ: nucu face umbra buna umbra ziduluĭ e maĭ racoroasa de cit a copacului eclipsele de luna is cauzate de umbra pamintuluĭ. Imagine contur silueta: umbra uneĭ minĭ. Figura (om) care nu se vede bine din pricina intunericuluĭ mogildeatza; am vazut o umbra strecurinduse pe linga zid. In pictura partzile intunecate ale unuĭ tabloŭ. Fig. Care abea maĭ seamana cu ceĭa ce a fost odata: acest batrin e umbra unuĭ eroŭ. Fantazma sufletu unuĭ mort: umbra luĭ Hamlet. Slab in ultimu grad spectru: bolnava a ajuns o umbra. Aparentza ushoara: o umbra de adevar. La umbra 1. adapostit de umbra: a dormi vara la umbra; 2. la racoare la inchisoare (iron.): la turnat la umbra. A face umbra cuĭva al intuneca al eclipsa a te distinge maĭ mult de cit el. A arunca a lasa in umbra 1. a intuneca a eclipsa; 2. a nu releva a trece cu vederea: a lasa in umbra o multzime de fapte. Umbra bouluĭ o pasarica foarte mica al careĭ obĭceĭ e sa stea pe linga boiĭ care pasc. Umbra ĭepureluĭ o planta liliacee care creshte pin padurĭ shi tufishurĭ (aspáragus collinus). Umbra noptziĭ zirna.

úmbra s. f. g.d. art. úmbrei; pl. úmbre

úmbra s. f. g.d. art. úmbrei; pl. úmbre

ÚMBRA s. 1. (rar) umbrish. (E canicula shi sta la ~.) 2. v. intuneric. 3. v. fantoma. 4. v. spectru. 5. (BOT.) umbraiepurelui (Asparagus tenuifolius) = (reg.) sparanghel.

ÚMBRA s. v. arest inchisoare ocna penitenciar pushcarie temnitza urma.

UMBRA s. 1. (rar) umbrish. (E canicula shi sta la ~.) 2. intunecime intuneric obscuritate. (~ele noptzii se intind peste natura.) 3. aparitzie aratare duh fantasma fantoma naluca nalucire nazarire spectru spirit stafie strigoi vedenie viziune (inv. shi pop.) nalucitura nazaritura (pop.) iazma moroi (reg.) aratanie necuratzenie pater (Ban.) nahoada (Mold. shi Bucov.) vidma (inv.) vedere zare. (O ~ in noapte.) 4. chip imagine spectru vedenie viziune. (~ mortzii se arata.) 5. (BOT.) umbraiepurelui (Asparagus tenuifolius) = (reg.) sparanghel.

umbra s. v. AREST. INCHISOARE. OCNA. PENITENCIAR. PUSHCARIE. TEMNITZA. URMA.

úmbra (re) s. f. Intunecime lipsa de lumina. Mr. aumbra megl. umbra. Lat. ŭmbra (Pushcariu 1798; REW 9046) cf. it. prov. cat. ombra fr. ombre. Der. umbrar s. n. (adapost impotriva arshitzei); umbratic (var. umbratec) adj. (umbros) cu suf. atic (dupa Pushcariu 1799 din lat. umbraticus); umbros (mr. aumbros) adj. (umbrit) cf. lat. umbrōsus (Pushcariu 1802; REW 9050); umbri vb. (a tzine a da umbra; a acoperi a proteja a adaposti a adumbri; a estompa) care Densusianu Hlr. 150 shi Pushcariu 1800 il considerau drept reprezentant al lat. *ŭmbrῑre < ŭmbrescĕre cf. mr. aumbredz; umbrish s. n. (loc cu umbra); umbrela (var. umbreala) s. f. (aparatoare de ploaie) din it. ombrella fr. ombrelle cf. ngr. ὀμπρέλα tc. omrela; umbrelar s. m. (fabricant sau vinzator de umbrele).

PULVIS ET UMBRA SUMUS (lat.) suntem pulbere shi umbra Horatziu „Ode” IV 7 16. Cenusha in urna funerara shi umbra in Infern devenea omul dupa moarte in credintza anticilor.

a face umbra pamantului degeaba expr. a nu fi in stare sa realizeze nimic; a nu fi bun de nimic.

a se teme shi de umbra lui expr. a fi exagerat de fricos a fi lash.