topi [At: PSALT. 321 / Pzi: ~pese / E: vsl топити] 12 vtr A face k un corp sa treaca (sau a trece) prin incalzire din stare solida in stare lichida Si: a (se) lichefia. 4 vtr (Fig) A (se) induiosha. 5 vt A transforma prin topire un obiect de metal in altul. 6 vr Ashi pierde consistentza sub efectul caldurii Si: a se muia. 78 vtr A (se) dizolva in apa sau in alt lichid. 9 vt (Inv) A inmuia. 10 vt (Reg; c. i. varul) A stinge. 12 vtr (Fig) A (se) confunda intro masa unica Si: a (se) amesteca a {se) contopi a fuziona. 13 vt A supune plantele textile unui proces de descompunere a tulpinilor lor prin mentzinerea in apa sub zapada sau in roua pentrua separa astfel fibrele textile Si: (reg) a mura. 14 vr (D. lumanari; pex d. obiecte supuse actziunii focului) A se consuma arzand Si: a se distruge a se mistui a se trece (202). 15 vr (Fig; d. oameni) A slabi. 16 vr (Pex; fig; d. oameni) A pieri. 17 vr (Pfm; ie) Mam (sau neam) ~t! Am patzito! 18 vr (D. plante) A se ofili. 19 vr (Fig) A disparea (treptat) Si: a se risipi a se shterge. 20 vr (Fam; fig) A se face nevazut Si: a disparea a pleca. 21 vt (Fig) A nimici. 22 vr (Ivr) A se descompune (1). 23 vt (Fam; c. i. bani avere sanatate etc.) A irosi. 24 vr (Fam; fig; d. oameni) A se prapadi de fericire sau de dragul cuiva. 25 vr (Pfm; ie) A se ~ dupa cineva A iubi cu patima pe cineva. 26 vr (Pfm; ie) A se ~ de ras A rade cu mare pofta.

TOPÍ topesc vb. IV. 1. Tranz. A face k un corp sa treaca prin incalzire din stare solida in stare lichida. Veni austrul cel rasunator shi topi zapezile. SADOVEANU O. VII 113. Vintul de la miazazi Cu zapada se hraneshte. Intro noapte shintro zi El pe dealuri o topeshte. ALECSANDRI O. 226. ◊ (Prin exagerare) Soarele ardea sa topeasca zidurile. REBREANU I. 65. ♦ Refl. A se muia a se lichefia ashi pierde consistentza (sub efectul caldurii). Sloiul rece mi se topea in palma calda. G. M. ZAMFIRESCU M. D. I 88. Scauieshul de ceara sa topit shi leasa... nu era bine sprijinita. CREANGA P. 32. [Zapada] se topeshte acum subt adierea incropita a zefirului. ODOBESCU S. III 41. Gheatzan balta se topeshte. JARNÍKBIRSEANU D. 89. ♦ Fig. A inmuia a imblinzi a induiosha. Incepu a plinge lacrimi de bucurie o bucurie fierbinte care parcai topea intreaga fiintza. SADOVEANU O. I 267. ◊ Refl. Simt parca topindusentreaga Fapturami de plumb. COSHBUC P. II 23. ◊ Expr. A i se topi (cuiva) inima (de...) v. inima (II 1 b). ♦ (Invechit) A transforma prin topire un obiect de metal in altul. Dar Despot cu pacatul a dat mina fratzeasca... Icoane shi potire el le topeshten bani. ALECSANDRI T. II 150. ◊ Refl. (Poetic) SHi nu te temi k aurul din pletetzi Se va topi in stele? EMINESCU O. IV 108. 2. Refl. (Familiar) A se dizolva intrun lichid. Sarea se topeshte in apa. ♦ (Rar despre obiecte sfarimicioase) A se descompune in particule mici a se imprashtia (intrun lichid). Apa descintata a mestecato tata cu un pai rupt din coada maturii pina sa topit taciunele. STANCU D. 231. ♦ Fig. A se cufunda intro masa unica; a fuziona. Privitorii se imbulzeau cuprinshi de aceeashi veselie parca ar fi cautat sa se topeasca cu totzii intro singura fiintza fara griji shi fara necazuri. REBREANU R. I 128. ◊ Tranz. Topind in el motivele populare Eminescu lea reluat cu sufletul din veac al poetului anonim shi cu arta poetului modern. SADOVEANU E. 78. ♦ Fig. A se shterge a se estompa. Pe cer totzi norii sau topit. DESHLIU M. 35. Idiotul se topi in intunerec. DUMITRIU N. 179. Sa uitat dupa ei pina sau topit in vagauni de negura. POPA V. 35. ◊ Tranz. Ceva din umbra shi lenea apusului parea cai shterge i topeshte conturul lucrurilor. VLAHUTZA O. A. III 70. 3. Tranz. A supune plantele textile unui proces metodic de dizolvare a substantzelor care fixeaza fibrele de partea lemnoasa a tulpinii (tzinind plantele un anumit timp in apa pe zapada sau la roua). Dupa ce sa cules shi sa facut manushi cinepa de toamna este dusa acasa; cea de vara se porneshte dea dreptul la apa spre a fi topita. PAMFILE A. R. 173. ◊ Refl. Inun balta se topeshte SHi finatzul otaveshte. BELDICEANU P. 88. 4. Refl. (Despre luminari;p. ext. despre obiecte supuse actziunii focului) A se consuma arzind a se trece a se mistui. Jarul ramas se topea incetincet acoperinduse treptat de rugina scrumului. MIHALE O. 186. Era tirziu tare dupa miezul noptzii shi luminarile de ceara verzie de Venetzia se topisera pina la jumatate. SADOVEANU O. VII 97. SHi cind sa aprinde mai tare noi sa incepem a ne boci in gura mare shi a striga: foc! foc! shi pinor sari oamenii de la nunta pina nu shtiu ce casa are sa se topeasca. CREANGA P. 175. 5. Refl. Fig. A slabi a se usca a se vlagui. La mine acasa Nici malai pe masa SHi femeia mea De foame zacea SHi pruncutzu meu Se topea mereu. DESHLIU M. 51. Tata om odata voinic care muncise crunt in tineretza deodata se topise k o luminare. SADOVEANU O. VII 295. ◊ (Intarit prin «din picioare» «de pe picioare») Se mistuia amarnic in necurmatui zbucium se topea de pe picioare. VLAHUTZA N. 145. De cind am intrat in casa asta ma usuc ma topesc din picioare. ALECSANDRI T. 1008. ◊ (Urmat de determinari cauzale in constructzii care exprima adesea numai intensitatea unei actziuni unui sentiment) Ma topesc shi eu k shi tine datita pustietate. DELAVRANCEA S. 242. Petrutza se topea de fericire iar mesenii zimbira uitinduse unul la altul. CAMIL PETRESCU O. I 123. Lui Milescu i venea sa se topeasca de ris insa se stapini. D. ZAMFIRESCU R. 143. Imparatul se topea de dragoste pentru Ileana. ISPIRESCU L. 29. ◊ Expr. (Familiar) Mam (mai rar neam) topit! = am patzito! Ii puse mina la gura shii zise: SHt! k neam topit! Sa nu te auza cineva. ISPIRESCU L. 373. Nenea Iancu! Sa vie aici! Mam topit!... Sint nenorocit. CARAGIALE T. II 125. Vai bietele fete! K leam prapadit SHi leam dat pe bete... Deacum mam topit! ALECSANDRI T. 410. 6. Tranz. Fig. A nimici a desfiintza (distrugind consumind epuizind). Aci a topit pe turci. DELAVRANCEA O. II 164. Noi am apucat timpuri grele pe cind Cimpineanu Mitica Filipescu Nicolaie Balcescu se pocaiau la Plumbuita la Snagov la Margineni shi in Ocnele de la Telega topindushi sanatatea. GHICA S. A. 86. ◊ Refl. pas. Se gindea cun fel de scirba la mincarile multe care se topisera in seara asta la masa stapinilor. AGIRBICEANU S. P. 36.

A TOPÍ ~ésc tranz. 1) A face sa se topeasca. 2) (canepa inul etc.) A tzine in apa pentru a separa fibrele de tulpina; a dubi; a mura. 3) fig. A face sa nu mai existe (prin aplicarea fortzei); a nimici; a distruge; a se prapadi. 4) fig. A consuma fara masura; a cheltui fara socoteala; a irosi. ~ sanatatea. /<sl. topiti

A SE TOPÍ ma ~ésc intranz. 1) A trece din stare solida in stare lichida. 2) fig. A deveni din ce in ce mai putzin vizibil disparand. 3) (despre obiecte supuse actziunii focului) A disparea prin ardere; a se mistui. 4) fig. (despre oameni) A se slei de puteri (sub actziunea unui sentiment puternic sau a unei boli latente). ◊ ~ din picioare (sau vazand cu ochii) a slabi foarte repede. A i ~ cuiva inima a fi cuprins de sentimente chinuitoare. /<sl. topiti

topì v. 1. a preface intr’un lichid sub actziunea caldurei: a topi unt; 2. fig. a consuma: suferintzele topesc pe om; 3. a trece in stare lichida: ghiatza s’a topit; 4. fig. a se prapadi: a se topi dean picioarele neam topit! [Slav. TOPITI a incalzi a preface in lichid].

topésc v. tr. (vsl. topiti a incalzi [sirb. „a topi”] topiti se a se topi. V. potopesc). Prefac in lichid pin caldura: a topi ceara plumbu. Disolv: a topi zaharu’n apa. Fac sa putrezeasca partea lemnoasa k sa ramiĭe numaĭ fibrele p. melitza: a topi inu cinepa. Fig. Consum prapadesc: boala la topit. Iron. Potopesc maninc cheltuĭesc (o avere). V. refl. Untu s’a topit. Fig. Se topeshte de doru copiilor eĭ.

topí (a ~) vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. topésc imperf. 3 sg. topeá; conj. prez. 3 sa topeásca

topí vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. topésc imperf. 3 sg. topeá; conj. prez. 3 sg. shi pl. topeásca

TOPÍ vb. 1. (reg.) a (se) sparge. (Sa ~ zapada.) 2. v. dizolva. 3. a (se) lichefia. (A ~ un metal.) 4. (reg.) a (se) mura. (A ~ o planta textila.)

TOPÍ vb. v. consuma desfiintza distruge epuiza ispravi lichida nimici prapadi sfarshi termina.

TOPI vb. 1. (reg.) a (se) sparge. (Sa ~ zapada.) 2. a dizolva a solvi. (A ~ zaharul in apa.) 3. (reg.) a (se) mura. (A ~ o planta textila.)

topi vb. v. CONSUMA. DESFIINTZA. DISTRUGE. EPUIZA. ISPRAVI. LICHIDA. NIMICI. PRAPADI. SFIRSHI. TERMINA.

A se topi ≠ a inghetza

topí (pésc ít) vb. 1. A trece din stare solida in stare lichida. 2. A turna un metal. 3. A dizolva. 4. A pune in apa inul sau cinepa pentru a le macera. 5. A distruge a anihila a desface. 6. A consuma a risipi a irosi. 7. A disparea. 8. (Arg.) Ashi lua talpashitza a o shterge. Mr. tuchescu tuchire megl. tupés tupiri. Sl. topiti „a incalzi” (Miklosich Slaw. Elem. 49; Cihac II 417; Conev 76) cf. pol. topić rus. topitĭ. Der. topenie s. f. (dezastru catastrofa); topila s. f. (bazin de topire balta pentru in sau cinepa); topitor adj. (care topeshte care toarna metal); topitura s. f. (topire; turnare; mincare de jumari cu ceapa); toplitza s. f. (baltoaca topila; izvor de apa minerala calda); din sl. toplica; topitoare s. f. (topila; creuzet); topitorie s. f. (atelier de topit metale); toplota s. f. (inv. apa calda) sec. XVII din sl. toplota (Tiktin).

topi topesc I. v. t. 1. a dizolva (in apa sau in alt lichid) 2. a manca sau a bea totul II. v. r. 1. a se dizolva 2. (d. oameni) a disparea a pleca