lichefia vt [At: MARIN, PR. I, 100/33 / V: (îvr) lice~, (îvr) licue~, (îvr) liquifia / P: ~fi-a / Pzi: ~iez / E: fr liquéfier] 1 (C. i. corpuri gazoase) A comprima pentru a face să devină lichid (1) Si: (înv) a licheface (1), (îvr) a se lichidifica. 2 (C. i. corpuri solide) A încălzi pentru a topi Si: (înv) a licheface (2).

LICHEFIÁ, lichefiez, vb. I. Tranz. (Cu privire la corpuri gazoase) A face lichid, a face să ajungă în stare lichidă. A lichefia aerul. ◊ Refl. pas. Aerul se lichefiază. – Pronunțat: -fi-a.

LICHEFIÁ vb. I. tr. A face un corp gazos să devină lichid. ♦ refl. A deveni lichid. [Pron. -fi-a, p. i. 3,6 -iază, ger. -iind. / < fr. liquéfier].

LICHEFIÁ vb. tr., refl. a (se) transforma din stare gazoasă în stare lichidă. (< fr. liquéfier)

A LICHEFIÁ ~éz tranz. (gaze, corpuri solide) A face să se lichefieze. /<fr. liquéfier

A SE LICHEFIÁ pers. 3 se ~áză intranz. (despre gaze, corpuri solide) A deveni lichid; a se preface în lichid. /<fr. liquéfier

lichefià v. a face lichid, a (se) topi: focul lichefiază toate metalele.

licefia vt vz lichefia

licuefia v vz lichefia

liquifia v vz lichefia

*lichefác, -făcút, a -fáce v. tr. (d. lat. liquefácere, pasiv liquefieri, d. liquens, lichid, și fácere, a face). Fiz. Prefac un corp solid orĭ gazos în lichid. – Fals lichefiez (fr. liquéfier).

lichefiá (a ~) (-fi-a) vb., ind. prez. 3 lichefiáză, 1 pl. lichefiém (-fi-em); conj. prez. 3 să lichefiéze; ger. lichefiínd (-fi-i-)

lichefiá vb. (sil. -fi-a), ind. prez. 1 sg. lichefiéz, 1 pl. lichefiém (sil. -fi-em); conj. prez. 3 sg. și pl. lichefiéze; ger. lichefiínd (sil. -fi-i-)

lichefia (i-a) (ind. prez. 3 sg. și pl. lichefiază, ger. lichefiind)

lichefiez, -fiază 3, -fieze 3 conj., -fiam 1 imp., -fiind ger., -fiere inf. s.

LICHEFIÁ vb. v. topi.