SUS adv. 1. Intrun loc mai ridicat sau mai inalt (decat altul); la inaltzime; deasupra. ◊ Loc. adj. De sus = a) care este ashezat in partea nordica sau in partea mai ridicata a unui teren; b) care vine sau porneshte de la un organ de conducere de la centru. De din sus (de...) = care se afla mai la deal (de...); ceva mai incolo mai departe. ◊ Loc. adv. De sus = a) prin aer prin vazduh; b) in zbor zburand; c) cu un vehicul sau purtat (in carca pe bratze etc.). (Pe) din sus de... = mai la deal de... mai incolo mai departe de... Mai sus de...= mai la nord de... ◊ Loc. prep. (Substantivat n.) Din susul... = a) din partea de deasupra; b) dintro regiune superioara mai la deal de... ◊ Expr. De sus in jos sau de jos in sus = in directzie verticala (ascendenta sau descendenta). De sus (shi) pana jos = in intregime tot. In sus shi in jos = incoace shi incolo de colocolo. Cu fatza in sus = (despre oameni) culcat pe spate. Cu gura in sus = (despre obiecte care au o deschizatura) cu deschizatura in partea de deasupra. Cu fundul in sus = intors pe dos ravashit; in dezordine; fig. morocanos furios. A duce (sau a lua a aduce pe cineva) pe sus = a duce (sau a lua a aduce pe cineva) cu fortza cu sila. Ai sta (cuiva) capul sus = a fi in viatza a trai. A se tzine (sau a fi a umbla) cu nasul pe sus = a fi infumurat ingamfat. (Substantivat n.) A rasturna (sau a intoarce a pune ceva) cu susul in jos = a pune (ceva) in dezordine; a rascoli a ravashi. A privi (sau a masura cu ochii) pe cineva de sus in (sau pana) jos shi de jos in (sau pana) sus = a examina (pe cineva) cu atentzie sau cu neincredere. ♦ In camerele din partea superioara a unei case la etaj. ♦ (In legatura cu pozitzia unui astru) Deasupra orizontului pe cer. ♦ (Pop.) Departe (in inaltzime). 2. Fig. Intro pozitzie sociala superioara; intrun rang inalt. ◊ Expr. A lua (sau a privi pe cineva) de sus = a trata (pe cineva) k pe un inferior a privi (pe cineva) cu dispretz cu arogantza. A vorbi (cuiva sau cu cineva) de sus = a vorbi (cu cineva) arogant insolent obraznic. ◊ Compus: suspus = care este intrun post inalt in varful ierarhiei sociale. 3. Inspre un loc sau un punct mai ridicat; in directzie verticala in inaltzime; in aer in spatziu in vazduh. ◊ Loc. adj. shi adv. In sus = ridicat drept in pozitzie verticala. Loc. adv. In sus = a) spre inaltzime la deal; b) in aer in vazduh in directzia cerului; c) dincotro curge o apa in directzia izvorului. ◊ Expr. A sari in sus = a tresari (de bucurie de spaima de manie etc.); a izbucni. ♦ (Substantivat n.; in loc. prep.) In susul... = a) in partea superioara (a unui lucru); b) in sens contrar cursului unei ape; c) inspre partea mai ridicata a unei ashezari sau inspre nord. Din susul... = a) din directzia izvorului unei ape; b) dinspre partea mai ridicata a unui teren; dinspre nord. ♦ (Cu valoare de interjectzie) Strigat de comanda echivalent cu „ridica te!” „ridicatziva!”; p. ext. strigat de incurajare de aprobare de simpatie. 4. (La comparativ urmat de prep. „de” indica o limita in raport cu o varsta o greutate o valoare) Peste mai mult de... ◊ Expr. Mai pe sus decat = mai presus decat mai mult decat... 5. (La comparativ indica o pagina un capitol un alineat intrun text) in cele precedente in cele spuse sau aratate mai inainte inapoi cu cateva pagini sau cu cateva randuri. ◊ Compuse: suscitat = citat mai inainte pomenit in cele spuse sau scrise inainte; susmentzionat = mentzionat mai inainte; susnumit (shi substantivat) = mentzionat amintit citat mai inainte. 6. In registrul acut inalt ridicat al vocii sau al unui instrument. ◊ Loc. adv. Sus shi tare = a) in auzul tuturor in gura mare; b) Ferm categoric energic. 7. (Bis.) intrun loc consacrat k lacash al lui Dumnezeu; in cer. ◊ Loc. adj. shi adv. De sus = (care vine) din cer de la divinitate de la Dumnezeu. ◊ (Substantivat) Cel de Sus = Dumnezeu. Lat. susum (= sursum).

sus ~a [At: PSALT. SCH. 132/13 / V: (ivr) sos / Pl: (a) sushi suse susuri sn (inv) suse / E: ml sursum] 1 av (Indica directzia mishcarii unei fiintze a unui obiect etc. sau a unor partzi ale acestora; k determinant al unor verbe k „a se inaltza” „a se ridica” „a se sui” „a se urca” etc. intareshte sensul acestora; k determinant al altor verbe de mishcare arata sensul deplasarii) (De la un punct sau un loc de referintza jos) (in)spre un loc ori punct (mai) inalt sau departat de sol in directzie (aproximativ) verticala. 2 av In aer¹ (1). 3 (Ilav) Pana ~ In locul cel mai inalt raportat la un punct de plecare. 45 av sn (Ila; ilpp) In ~(ul) (In) sens contrar cursului unei ape Si: in(spre) directzia izvorului unei ape in amonte. 67 av sn (Ial) (In)spre un loc sau un punct (mai) ridicat sau (mai) inalt Si: (in)spre varf la deal. 89 av sn (Ial; pex) (In)spre nord. 10 av (Ie; pfm) A sari (drept) in ~ A face o mishcare brusca (de bucurie de spaima de manie). 11 av (Iae) A izbucni. 12 av (Iae; cu valoarea unui verb al declamatziei) A replica prompt (shi violent). 13 av (Ie) A ridica in ~ pe cineva A pune intro stare de agitatzie. 14 av (Iae; pex) A da alarma (6). 15 av (Reg; ie) A se da in ~ A se sustrage (11). 16 av (Reg; ie) A pune ~ (ceva) A pune un lucru la locul lui. 17 av (Reg; iae) A pune bine. 18 av (Iae; pex) A pastra. 19 av (Indica plasarea in spatziu; de obicei icr jos) Intrun loc intrun punct situat intro parte mai ridicata sau in partea superioara pe o verticala (imaginara) in raport cu alt loc cu alt punct luat k referintza Si: la inaltzime (pe verticala). 20 av (D. obiecte d. partzi ale acestora sau ale corpului fiintzelor; ila) De ~ (inv) din ~ Care se afla in (sau prin) partea superioara ori la inaltzime. 21 av (Ivp; d. portziuni de teren d. regiuni geografice sau d. partzi ale unor tzari ale unor localitatzi etc.; ial ) Care se afla in partea mai inalta mai ridicata. 22 av (Ivp; ial) Care se afla in partea de nord Si: superior. 23 av (Ivp; d. oameni; ial) Care locuieshte in partea mai ridicata sau in partea de nord a unei regiuni goegrafice a unei localitatzi etc. 24 av (D. oameni; ial) Care activeaza in cadrul organelor de conducere (centrale) sau la centru. 25 av (Ilav) De ~ De pe un loc situat intro parte mai ridicata sau din partea superioara pe verticala (imaginara) a unui loc Si: din sau de la inaltzime (pe verticala) de deasupra. 2627 av (Iljv) De ~ (Care emana) de la sau (care este facut) de catre organele (centrale) de conducere Si: (care provine) de la centru. 2829 av (Ivp; ila) In ~ Care este (mai) ridicat (decat in mod obishnuit). 3031 av (Iljv; pfm) Cu fundul (sau cu dosul cu curul) in ~ (sn cu ~ul in jos) (Care este) in neoranduiala. 3233 av sn (Pfm; ilv;) A rasturna (sau a intoarce) ceva (sau totul) cu fundul (ori cu dosul cu curul) in ~ (ori cu ~ul in jos) A ravashi. 3435 av sn (Fam; ie) A fi (sau a se scula) (tot) cu fundul (ori cu dosul cu curul) in ~ (cu ~ul in jos) A fi imbufnat. 36 sn (Pfm; ie) Ai merge (cuiva) cu ~un jos Ai ieshi (toate) pe dos. 37 av (Ilav) Din ~ Din(spre) partea mai ridicata mai inalta. 38 av (Ial) De la izvor din amonte. 39 av (Ial) Din(spre) nord. 40 av (Ilav) In ~ (shif drept in ~) In pozitzie verticala. 4142 av sn (Iljv) In ~ (pfm cu fundul sau cu dosul in ~ sn cu ~ul in jos) (Care este) in pozitzie inversa decat cea normala obishnuita. 43 av (Ilav) (K determinant al unor verbe de mishcare indica modalitatzile de efectuare a acesteia) Pe ~ Purtat (repede) de cineva (in carca pe bratze aproape tarat etc.) cu sau mai ales fara voie cu un vehicul. 44 av (Indica locul aproximativ pe verticala; ial) Prin inaltzime Si: prin aer de la (mare) inaltzime din aer. 45 av (Ial) In zbor. 46 av (Ie; inv) A fi purtat pe ~ A fi rasfatzat. 47 av (Ivp) Mai (sau din) ~ de... (shif mai in ~ de.... mai pe din ~ pe din ~ pe din ~ de...) (Cam) pe la un loc sau un punct (mai) ridicat (mai) inalt (decat... de...). 48 av (Ial) (Mai) pe la deal (de...). 49 av (Ial) (Mai) pe la nord (de...). 50 av (Ilpp) Mai (sau din) ~ de... (if mai ~ de... din ~ de.... (pop) pe din ~ de...) Deasupra (2). 51 av (Ial) Mai departe de... (pe verticala). 52 av (Ilav) De (nob din) ~ in jos In directzie verticala descendenta. 53 av (Ial; shif de ~ pana jos) De la varful unei societatzi al unei organizatzii etc. (pana) la baza ei. 54 av (Ilav) De jos in ~ In directzie verticala ascendenta. 55 av (Ial; shif de jos pana ~) De la baza unei societatzi a unei organizatzii etc. (pana) in varful ei. 56 av (Ilav) De ~ pana jos (shif de ~ shi pana jos) Din partea superioara pana la baza. 57 av (Ial; pex) In intregime. 58 av (Ial) Din toate clasele sociale (rar) de la stapanii casei pana la servitori. 59 av (Ie) A masura pe cineva (cu privirea sau cu ochii) de ~ pana jos (shi de jos pana ~) ori a privi pe cineva de ~ pana jos (sau se jos in sus) ori a arunca a privire repede de ~ in jos shi de jos in susu asupra cuiva A examina pe cineva cu atentzie apreciativ sau depreciativ cu neincredere sau pex cu dispretz. 60 av (Ilav) In ~ shi in jos (ipp) shi in ~ shi in jos (inv) shi ~ shi jos in jos shi in ~ Incoace shi incolo. 61 av (Pex; ial) Peste tot. 62 av (Ilav) Cu fatza in ~ Culcat pe spate. 63 av Intro pozitzie care e putzin deasupra pozitziei normale sau obishnuite. 64 av (Ilav) Cu fruntea (sau cu capul) ~ Cu o atitudine ferma darza. 65 av (Ial; pex) Mandru. 66 av (Ies; pop) Ai sta (cuiva) capul ~ A trai. 67 av (Ie) A umbla (pop a se tzine a fi) cu nasul pe ~ (inv) a se tzine cu mintea prea ~ sau ashi tzine lucrul prea ~ (pop) a umbla cu capul in (ori pe) ~ a(shi) purta nasul (pe) ~ a tzine (sau a purta) nasul ~ (reg) a tzine (ori a fi cu) nasul in ~ (fam) a(shi) ridica nasul mai ~ decat se cuvine A fi ingamfat. 68 av (Pex; iae) A avea pretentzii prea mari. 69 av (Ilv; pop) A avea nasul (ridicat sau intors stramb carnit) in ~ ori a fi cu nasul (sau cu narile) in ~ ori (reg) a fi ~ de nas (sau la nari) A fi carn (2). 70 av (Pop; ilv) A sta in ~ A sta in picioare sau (mai ales d. copii) in shezut. 71 (Pop; pex; iae) A sta drept. 72 av (Inv; ilv) A fi ~ la pretz A fi scump. 73 av (Pex) In camera (sau camerele) din partea superioara a unei cladiri. 74 av (Reg; is) Casa din ~ Camera mare rezervata oaspetzilor Si: la etaj. 75 av (Inv; is) Camera (sau casa) de ~ Camera lorzilor. 76 av Intrun loc al unei constructzii sau al unei partzi a acesteia situat desupra sau la mare inaltzime. 77 av (Ila) De ~ (D. etaje sau d. camere d. sali etc. ori de partzi ale acestora) Care tzine de sau se afla in partea superioara a unei constructzii. 78 av (D. personalul de serviciu dintro casa; ial) Care serveshte in apartamentele de deasupra ale stapanului. 79 sn (Adesea figurat) Teren loc parte sau portziune ridicate inalte superioare. 80 sn (Pex) Inaltzime Si: varf. 81 sn (Ilpp) Din ~ul (pop) din mai ~ul... Dintrun loc (sau punct) mai ridicat sau (mai) inalt decat... Si: din(spre) varful... mai la deal de.... 82 sn (Pex; ial) Mai departe de... 83 sn (Pex; ial) Din afara... 84 sn (Pex; ial) Din(spre) nordul... 85 sn (Ial) (inv de din ~ul) Din partea de deasupra superioara a... 86 sn (Ial) (rar mai din ~ul...) Din(spre) directzia izvorului unei ape Si: din(spre) amonte. 87 sn (Inv; ila) De pre mai de ~ul Din inaltzimea... 88 sn (Ilav) (Mai) in ~ul In(spre) partea superioara a... Si: deasupra. 89 sn (Reg; ilav) Pe din ~ul Printrun loc sau printro regiune situata (mai) la nord de... 90 sn (Reg ilv) A da (cu cineva sau cu ceva) de(a) an ~ul (sau ~elea ~ili) A arunca (pe cineva sau ceva) in aer sau la (mare) inaltzime. 91 a (Pop d. locuri d. obiecte sau d. partzi ale acestora) Inalt. 92 av Intrun loc considerat sediu al divinitatzii sau spc al lui Dumnezeu Si: in cer. 93 av (Pex) In rai. 9495 av (Iljv) De ~ (care vine) din cer sau pex de la divinitate ori spc de la Dumnezeu. 96 av (Inv; ilav) In ~ Spre cer. 97 sm (Ivr) In (sau de) ~ul ori in ~e Slavit. 98 sn (Inv; shic cel sau cela de ~) Divinitatea spc Dumnezeu. 99 av (Ivr) Intrun fel sublim. 100 av (Fig) Intro situatzie net superioara cantitativ sau calitativ. 101 av (Fig) Deasupra mediei pe scara valorilor sau a importantzei (sociale politice morale etc.). 102103 av smf (Ila) De ~ (Om) care face parte din clasele privilegiate. 104105 smf av (Ial; shif cea de ~) (Clasa patura etc.) Care se afla in varful ierarhiei sociale. 106 av (Ial; rar; d. manifestarile oamenilor) Care apartzine persoanelor din varful ierarhiei sociale. 107 av (Reg; d. obiecte de imbracaminte in opozitzie cu „de purtare”) De sarbatoare. 108 av (Ie) A lua (sau a privi pe cineva ori a se uita la cineva (cam) pe ~ A trata (pe cineva) k pe un inferior. 109 av (Ie) A vorbi (cuiva sau cu cineva) de ~ A vorbi (cu cineva) in mod arogant obraznic. 110 av (Rar) A pune cel mai ~ A pretzui in mod deosebit. 111 av (Ivr) A merge (in) ~A se adresa unor persoane influente. 112 av (Inv) Din ~ (D. rude) Ascendent (8). 113 av (Ilav) De ~ De la clasele privilegiate. 114 av (Ic) ~pus Care a ajuns intrun post inalt in varful ierarhiei sociale cu mare influentza. 115 av (D. pozitzia unui astru) Deasupra orizontului Si: pe cer. 116 av (Ila) De ~ De pe bolta cerului. 117 sn (Rar) Bolta cereasca. 118 av (Pop) Departe (shi la altitudine). 119 av (In legatura cu ceea ce a constituit obiectul unei descrieri al unui comentariu etc. sau cu textul cu pasajul in care a aparut descrierea sau comentariul respectiv de obicei la comparativ de superioritate; shila de mai ~ mai de ~ sau inv mai in ~ din ~) Anterior (3). 120121 smf a (Ic) ~aratat ~citat ~mentzionat ~numit ~pomenit ~zis etc. (Persoana obiect fapt etc.) amintit (in cele spuse scrise) mai inainte. 122 a (Ivr; d. ani) Precedent. 123 av (Inv; de obicei la gradul comparativ de superioritate adesea urmat sau precedat de constructzii numerice introduse de prepozitzia „de” indica situarea dincolo de limita varstei greutatzii valorii etc. precizate de constructziile numerice) Mai mult. 124 av (Sens curent; precedat de „in” shi in legatura cu constructzii cu sens local temporal sau numeric introduse prin prepozitzia „de la” ivr „din” „de” indica punctul de referintza de unde pleaca situarea locala sau temporala aprecierea numerica) Incepand de la... 125 av (Fig; ivp; de obicei la gradul comparativ de superioritate; adesea urmat de constructzii introduse prin prepozitzia „de” „decat” shiljv mai presus inv pre mai ~ pre din ~ cu ceva mai ~) Care este (mai) presus (de... decat). 126 av (Ilav) Cu un cap mai ~ Cu mult mai mult. 127 av (In legatura cu modul de a canta sau de a vorbi) In registrul acut inalt sau ridicat al vocii al tonului ori al unui instrument. 128 av (Ila) De ~ (D. note) (Cel mai) inalt. 129 a (D. voce sau d. ton) Care este acut inalt sau ridicat. 130 av (Dupa verbe de declaratzie; ilav) ~ shi tare In auzul tuturor. 131 av (Pex; ial) Energic (4) ferm (1). 132 i Strigat de comanda echivalent cu „ridica(te)!” sau „ridicatzi(va)!” „urca(te)!” ori „urcatzi(va)!” etc. 133 i Strigat de incurajare de aprobare de simpatie etc. 134 i (Spc; reg) Comanda cu care carmaciul unei plute anuntza pe ajutorul sau k trebuie sa vasleasca astfel incat partea din fatza a plutei sa fie indreptata catre malul opus celui in care bate firul apei.

SUS adv. 1. Intrun loc mai ridicat sau mai inalt (decat altul); la inaltzime; deasupra. ◊ Loc. adj. De sus = a) care este ashezat in partea nordica sau in partea mai ridicata a unui teren; b) care vine sau porneshte de la un organ de conducere; c) care face parte din clasele privilegiate; care apartzine acestor clase. De din sus (de...) = care se afla mai la deal (de...); ceva mai incolo mai departe. ◊ Loc. adv. Pe sus = a) prin aer prin vazduh; b) in zbor zburand; c) cu un vehicul sau purtat (in carca pe bratze etc.). (Pe) din sus de... = mai la deal de... mai incolo mai departe de... Mai sus de... = mai la nord de... ◊ Loc. prep. (Substantivat n.) Din susul... = a) din partea de deasupra; b) dintro regiune superioara mai la deal de... ◊ Expr. De sus in jos sau de jos in sus = in directzie verticala (ascendenta sau descendenta). De sus (shi) pana jos = in intregime tot. In sus shi in jos = incoace shi incolo de colocolo. Cu fatza in sus = (despre oameni) culcat pe spate. Cu gura in sus = (despre obiecte care au o deschizatura) cu deschizatura in partea de deasupra. Cu fundul in sus = intors pe dos ravashit; in dezordine; fig. morocanos furios. A duce (sau a lua a aduce pe cineva) pe sus = a duce (sau a lua a aduce pe cineva) cu fortza cu sila. Ai sta (cuiva) capul sus = a fi in viatza a trai. A se tzine (sau a fi a umbla) cu nasul pe sus = a fi infumurat ingamfat. (Substantivat n.) A rasturna (sau a intoarce a pune ceva) cu susul in jos = a pune (ceva) in dezordine; a rascoli a ravashi. A privi (sau a masura cu ochii) pe cineva de sus in (sau pana) jos shi de jos in (sau pana) sus = a examina (pe cineva) cu atentzie sau cu neincredere. ♦ In camerele din partea superioara a unei case la etaj. ♦ (In legatura cu pozitzia unui astru) Deasupra orizontului pe cer. ♦ (Pop.) Departe (in inaltzime). ♦ (In loc. adj.) Suspus = care este intro situatzie sociala inalta. ◊ Expr. A lua (sau a privi pe cineva) de sus = a trata (pe cineva) k pe un inferior a privi (pe cineva) cu dispretz cu arogantza. A vorbi (cuiva sau cu cineva) de sus = a vorbi (cu cineva) arogant insolent obraznic. 2. Inspre un loc sau un punct mai ridicat; in directzie verticala in inaltzime; in aer in spatziu in vazduh. ◊ Loc. adj. shi adv. In sus = ridicat drept in pozitzie verticala. ◊ Loc. adv. In sus = a) spre inaltzime la deal; b) in aer in vazduh in directzia cerului; c) dincotro curge o apa in directzia izvorului. ◊ Expr. A sari in sus = a tresari (de bucurie de spaima de manie etc.); a izbucni. ♦ (Substantivat n.; in loc. prep.) In susul... = a) in partea superioara (a unui lucru); b) in sens contrar cursului unei ape; c) inspre partea mai ridicata a unei ashezari sau inspre nord. Din susul... = a) din directzia izvorului unei ape; b) dinspre partea mai ridicata a unui teren; dinspre nord. ♦ (Cu valoare de interjectzie) Strigat de comanda echivalent cu „ridicate!” „ridicatziva!”; p. ext. strigat de incurajare de aprobare de simpatie. 3. (La comparativ urmat de prep. „de” indica o limita in raport cu o varsta o greutate o valoare) Peste mai mult de... ◊ Expr. Mai pe sus decat = mai presus decat mai mult decat... 4. (La comparativ indica o pagina un capitol un alineat intrun text) In cele precedente in cele spuse sau aratate mai inainte inapoi cu cateva pagini sau cu cateva randuri. ♦ Suscitat = citat mai inainte pomenit in cele spuse sau scrise inainte. Susnumit (shi substantivat) = mentzionat amintit citat mai inainte. 5. In registrul acut inalt ridicat al vocii sau al unui instrument. ◊ Expr. Sus shi tare = a) ferm categoric energic; b) in auzul tuturor in gura mare. 6. (In mistica creshtina) In cer in rai. ◊ Loc. adv. De sus = de la Dumnezeu. Lat. susum (= sursum).

SUS adv. 1. (Adesea urmat de un complement de loc; indica locul unde se afla ceva sau cineva) Intrun loc mai ridicat sau mai inalt (decit altele) in inaltzime. Un lastun in frac apare Sus peun virf de trestie. TOPIRCEANU B. 47. Sus senin shi jos verdeatza! Ce cumintei sa traieshti Cind tzie dat sa stapineshti Numai o viatza. COSHBUC P. I 263. Intruna din seri cum shedea spinul impreuna cu moshusau shi cu verele sale sus intrun foishor numai iata ce zaresc in departare un sul de raze scinteietoare care venea inspre dinshii. CREANGA P. 228. Vino mindra sus pe deal Un’ se face griul rar K sa scapam de amar! JARNÍKBIRSEANU D. 162. ◊ Loc. adj. De sus = a) (arata pozitzia geografica a nordului sau cea topografica a unui teren ridicat superior) Orashul de sus; b) care vine sau porneshte de la centru din initziativa organelor de conducere. Directiva de sus; c) (despre oameni sau clase sociale oglindind mentalitatea claselor exploatatoare) care face parte din clasele privilegiate; care apartzine acestor clase. Paturile sociale de sus. De din sus = care se afla mai la deal ceva mai incolo mai departe. Dar casa Marandei?... Se zareshte de la dinshii de pe capatul prispei de din sus. MIRONESCU S. A. 71. Foaie verde bob naut Nam venit k nam putut K aseara am fost dus La mindrutza de din sus. JARNÍKBIRSEANU D. 236. ◊ Loc. adv. De sus = a) de pe un loc ridicat sau inalt; din partea superioara de deasupra. De sus ai o perspectiva larga. ▭ De sus de la comanda ishi arunca ochii pe vasta intindere a Deltei. BART E. 394. Fara sashi piarda cumpatul trase paloshul shishi taie o bucata de carne moale din coapsa piciorului de sus shi o dete Zgripsoroaicii. ISPIRESCU L. 90; b) din inaltzime. De sus ploaia calda nu mai conteneshte. C. PETRESCU S. 55; c) pornind de la centru din initziativa organelor de conducere. O revolutzie nu se poate face de sus. Trebuie sa ashteptam sa fie tzara pregatita. CAMIL PETRESCU O. I 344. (In legatura cu verbele «a sta» «a ramine») In sus = in pozitzie verticala drept tzeapan. Tunicile foshnesc la fiecare mishcare aspru fiindca de patru zile de cind le inmoaie prin noroaie shi iar le usuca pe dinshii sau intarit scoartza shi daca unul sar dezbraca so arunce haina ar sta singura in sus. C. PETRESCU I. II 33. Numai uitinduse cineva la capul [leului] cel cit banitza shi la coama aia ce sta radicata in sus shi zbirlita ar fi inghetzat de frica. ISPIRESCU L. 17. Pe sus = a) (indicind cu aproximatzie locul) prin inaltzime prin aer prin vazduh. Zburau tzipind cucori pe sus Cu glas tinguitor. COSHBUC P. I 233. Copiii shi nevasta lui cind au vazut un bivol zburind pe sus au rupto de fuga inspaimintatzi. CREANGA P. 59. Dar un vint de biruintza se porneshte indelung SHi loveshte rinduririnduri in frunzishul sunator. Strigate de Alah! Alah! se aud pe sus prin nori. EMINESCU O. I 144; b) (determinind verbe ale mishcarii) in zbor zburind. SHi atunci odata pornesc shi turturica shi calul fugind pe intrecute cind pe sus cind pe jos dupa cum cerea trebuintza. CREANGA P. 273. Sa cintzi cuce cind moi duce Sa te prind frate de cruce. Tui mere pe sus cintind Iara eu pe jos plingind. JARNÍKBIRSEANU D. 301; c) (determinind verbe ale mishcarii) cu un vehicul sau purtat de cineva (nu pe jos cu piciorul). ◊ Loc. prep. (Pe) din sus de... = mai la deal de... mai incolo mai departe de... Un fir il intzepa in glezna din sus de opinca. REBREANU I. 52. Pina dimineatza sa lazuieshti toata padurea aci din sus de casa ta sa lucri pamintul shi sa prasheshti vie iar pe dimineatza sami aduci struguri coptzi din ea. RETEGANUL P. V 49. Viorica viorea Mindra mindruleana mea Asearansarai pe coasta Pe din sus de casa voastra K satzi aud guritza Rumeioara dragutza. JARNÍKBIRSEANU D. 61. Mai sus de... = mai la nord de... Din shoseaua ce vine de la Cirlibaba... se desprinde un drum alb mai sus de Armadia. REBREANU I. 9. (Substantivat) Din susul... = a) din partea de deasupra. [Calului] i placea sa manince incet cu ochii inchishi peste care razele soarelui cadeau k o ploaie calda din susul ferestruii inguste. GIRLEANU L. 34. (Rar la comparativ) Sa trag brazda dracului Din mai susul dealului Pinan capul satului Drept usha bogatului. TEODORESCU P. P. 291; b) intrun loc sau intro regiune superioara mai la deal mai sus de... Ma uitam pe furish cum se joaca apa cu piciorushele cele mindre ale unor fete ce ghileau pinza din susul meu. CREANGA A. 66. Pe din susul... = printrun loc sau o regiune situata mai sus mai la nord de... Hunii devastau shi pustiau totul inaintea lor. TZarile noastre insa au suferit putzin de aceasta navalire caci ei indreptinduse spre nord trecura pe din susul tzarilor noastre devastara supusera shi se ashezara in Ungaria de astazi. HOGASH DR. II 167. ◊ Expr. De sus in jos = in directzie verticala coboritoare. De jos in sus = in directzie verticala ascendenta. De sus (shi) pina jos = in intregime tot. La plouat de sus pina jos. ▭ Voi imbraca in negru De sus pina jos Singuratateami. BENIUC V. 63. De sus in (sau pina) jos sau de jos in (sau pina) sus = de la centru de la virful unei organizatzii pina la baza sau invers. In sus shi in jos = incoace shi incolo de colocolo. (Despre oameni) Cu fatzan sus = culcat intins pe spate. Lapushneanu sta intins cu fatza in sus linishtit dar foarte slab. NEGRUZZI S. I 163. (Despre obiecte care au o deschizatura) Cu guran sus = cu deschizatura in partea de deasupra in afara. HarapAlb vazindule asha i se face mila de dinsele shi luindushi palaria din cap o pune pe iarba la pamint cu guran sus shi apoi el se da intro parte. CREANGA P. 238. (Despre obiecte) Cu fundul in sus = intors pe dos rasturnat; fig. in dezordine in neorinduiala ravashit. A lasat casa cu fundul in sus. A duce (sau a lua a aduce etc.) pe cineva pe sus = a duce (sau a lua a aduce) pe cineva cu fortza cu sila. Citziva oameni necunoscutzi il duceau mai mult pe sus catre trasura neagra din drum. SAHIA N. 58. Lau ridicat din pat pe sus. CARAGIALE O. III 81. Ai sta (cuiva) capul sus = a fi in viatza a trai. [Turcii] aicea cor veni SHi pe tine teor petzi Dar draga nu tentrista K la turc eu nu teoi da Pina capul sus mio sta!... JARNÍKBIRSEANU D. 492. Ba eu mindra nu tzioi da Pince capul sus mia sta. ALECSANDRI P. P. 24. A se tzine (sau a fi a umbla) cu nasul pe sus = a fi ingimfat infumurat. Pe dta vreu numaidecit sa te vad om k totzi oamenii in rind cu lumea. Nu vezi k cei mai multzi de teapa dtale se tzin cu nasul pe sus numai din pricina asta? K shi cum parca dta nai fi vrednic sa tzii o femeie! CREANGA P. 162. A se scula cu dosul in sus v. dos (2). (Substantivat) A rasturna (sau a intoarce mai rar a pune) ceva cu susul in jos = a pune ceva in dezordine in neorinduiala; a rascoli a ravashi. Cind se intoarse cu caii baba incepu sa turbe sa rastoarne casa cu susun jos shi sa bata fata care nu era de vina. EMINESCU N. 20. Toate lucrurilen lume cu susul le punen jos. HASDEU R. V. 16. A privi (sau a masura) pe cineva (cu ochii) de sus in (sau pina) jos (shi de jos in sau pina sus) = a examina pe cineva cu atentzie sau cu neincredere in intregime din cap pinan picioare. Femeia aruncase o privire repede de sus in jos shi de jos in sus asupra lui. SADOVEANU B. 96. Se prinde in joc linga o fata care chiteshte k iar cam veni la socoteala; incepe el a o masura cu ochii de sus pina jos shi de jos pina sus shi cum se invirtea hora ba o stringea pe fata de mina ba o calca pe picior ba... cum e treaba flacailor. CREANGA P. 163. ♦ In camerele din partea superioara a unei case la etaj; (in societatea burgheza) in incaperile locuite de stapini. Dute de pofteshte pe madam Frantz guvernanta sa vie sus. ALECSANDRI T. 298. ◊ Loc. adj. De sus = a) care tzine de partea superioara a unei locuintze situata deasupra parterului. Catul de sus; b) (despre personalul de serviciu) care serveshte in apartamentele stapinului. Imi era dor sa te mai vad o data conashule pina nu te duce la Paris. La Paris? eu?... Asha... am auzit vorbind fetele de sus k boierul a hotarit sa te trimeata la carte tocmai in fundul lumii. GHICA S. 80. ♦ (Despre pozitzia unui astru) Deasupra orizontului in inaltzime pe cer in tarie. Soarele era sus pe cer dincolo de amiaza. DUMITRIU N. 94. Era soarele sus cind neam gasit in odaia cu pat larg shi scazut. CAMIL PETRESCU U. N. 120. Sus in taina dulce pea noptzii senin K un vas de aur luna plutea lin. ALECSANDRI P. I 189. Sus e luna jos e noru Departei badea cu doru; Norui jos shi lunai sus Departei baditza dus! JARNÍKBIRSEANU D. 138. ◊ Loc. adj. De sus = de pe bolta cerului. O vin! odorul meu nespus SHi lumea ta o lasa; Eu sint luceafarul de sus Iar tu sami fii mireasa. EMINESCU O. I 170. ♦ (Popular) Departe (in inaltzime). Susui ceriu de pamint Fete k la noi nu sint.; Ba mai sint shin alte sate Stau cu gurile cascate! HODOSH P. P. 181. Vai de mine cum ash mere Seara la gura cu miere!... Nam ce face sus i locul Inimami arde k focul; Nam ce face sus i dealul Inimami arde k jarul! JARNÍKBIRSEANU D. 133. ♦ Fig. Intro situatzie sociala inalta. A ajuns foarte sus. ▭ Ash vrea sa ma inaltz la tine Dar lumea ta e sus prea sus. CERNA P. 23. ◊ Expr. A lua (sau a privi pe cineva) de sus = a trata (pe cineva) k pe un inferior a privi (pe cineva) cu dispretz. A vorbi (cuiva sau cu cineva) de sus = a vorbi (cu cineva) obraznic arogant cu ifose. 2. (Dupa verbe ale mishcarii) Inspre un loc sau un punct mai ridicat in directzie verticala in inaltzime. Batrinul cua lui cirja sus geneleshi ridica. EMINESCU O. I 93. Sus paharul se ridica sanatatzile pornesc. BELDICEANU P. 54. Dute zau barbaten tinda SHi te uita sus la grinda Cai o puica shun cocosh SHi mi le scoboara jos. JARNÍKBIRSEANU D. 456. ◊ (La comparativ) Pe fata imparatului o ferea calul de loviturile zmeului caci cind vedea k radica sabia sa dea odata se radica mai sus decit zmeul shi el da in vint. ISPIRESCU L. 27. SHi pe cind vorbea baba aceste o vede invaluita intrun hobot alb ridicinduse in vazduh apoi inaltzinduse tot mai sus shi dupa aceea no mai zari de fel. CREANGA P. 192. Luceshte cun amor nespus Durerea sami alunge Dar se inaltza tot mai sus K sa nul pot ajunge. EMINESCU O. I 175. ◊ Loc. adj. In sus = ridicat. Lele cu sprincenen sus. JARNÍKBIRSEANU D. 244. ◊ Loc. adv. In sus = a) spre un loc sau un punct ridicat sau inalt spre inaltzime la deal. O luam pe la primarie in sus. CAMIL PETRESCU U. N. 217. Cu mina semn i face Can sus sa il urmeze pea codrilor potica. EMINESCU O. I 93. Intristat pe ginduri pus Ma suii pe deal in sus. TEODORESCU P. P. 291. Ieshi tu mindra din chilie SHi te uitan sus prin vie. JARNÍKBIRSEANU D. 112; b) in directzia cerului in inaltzime in vazduh in aer. Zimbind sashaza fata aproape de fintina Peo lespede de marmor privind cu gindul dus La gura de balaur ceazvirle apan sus. COSHBUC P. I 52. Deodata sa stirnit un vint naprasnic shi venind un virtej infricoshat a ridicat pe ginerele imparatului in sus shi sa facut nevazut. CREANGA P. 89. [FatFrumos] cind era destul de mare puse sai faca un buzdugan de fier il arunca in sus de despica bolta cerului. EMINESCU N. 4; c) (in legatura cu cursul unei ape) in directzia izvorului dincotro curge apa. Au vazut k nu mai au merinde pentru oshti shi au purces pe Bahlui in sus gindind cor gasi de toate. NEGRUZZI S. I 170. ◊ (Substantivat in loc. prep.) In susul... = a) in partea superioara de sus (a unui lucru). El se insenina multzumit cu ochii veshnic dushi in susul pleoapelor a somn. BASSARABESCU V. 5; b) (in legatura cu cursul unei ape) in sens contrar cursului in directzia izvorului dincotro curge apa. Ocoli drumul mare apucind prin glod in susul piriului. CAMILAR N. I 23. O pajishte inflorita se ridica ushor in susul piraului shi linishtea parea a creshte. SADOVEANU O. IV 437. Luntrele inshirate una dupa alta mersera o bucata buna pe linga malul rominesc in susul apei k sa nu le ia curentul shi sa le duca prea jos unde Dunarea se desfacea in mai mult bratze. D. ZAMFIRESCU R. 121; c) (in legatura cu ashezari omeneshti) inspre partea mai ridicata (dinspre munte sau deal) sau inspre nord. Pornesc unul linga altul in susul satului. STANCU D. 18. A sunat veteranul satului Dish goarna intii in fatza primariei apoi in susul satului apoi in jos spre girla sa auda shi cei de dincolo din catun. id. ib. 54. Din susul... = a) (in legatura cu cursul unei ape) din directzia izvorului dincotro curge apa. Din susul apei vine un vapor. SAHIA U.R.S.S. 128; b) (in legatura cu o ashezare omeneasca sau cu o strada) dinspre partea mai ridicata (dinspre un deal sau un munte) sau dinspre nord. Din susul strazii Cimpineanu dinspre SHtirbeivoda se vedea curgind spre club k un riu revarsat coloana imensa a muncitorilor de la caile ferate. CAMIL PETRESCU N. 23. ◊ Expr. A sari in sus = a tresari (de bucurie de spaima de minie); a izbucni a erupe. ♦ (Cu valoare de interjectzie) a) Strigat de comanda echivalind cu: «ridicatzi» «ridicatziva». Sus miinile! ▭ Atuncea sus! a poruncit mariasa Nicoara. SADOVEANU N. P. 128. b) Fig. Strigat de incurajare de aprobare de simpatie. Sus inimile! 3. (La comparativ urmat de prep. «de» indica o limita in raport cu o virsta o greutate o valoare) Peste mai mult de... Mai sus de 14 ani. ◊ (Impreuna cu «in» shi in legatura cu «de la» formeaza un adverb compus) De la 18 ani in sus cetatzenii au dreptul la vot. Merele se vind de la 2 lei in sus. ◊ Expr. Cu un cap mai sus = cu mult mai mult. Ceea cel ridica pe Balcescu cu un cap mai sus de orice ideolog al burgheziei este convingerea sa nestramutata in rolul hotaritor al maselor in istorie. LUPTA DE CLASA 1953 nr. 12 100. Mai pe sus decit... = mai presus decit... v. presus. Din nascare se cunoshtea k are sa fie mai pe sus decit altzi oameni. SBIERA P. 22. [Pasarila] avea un meshteshug mai dracos shi o putere mai pe sus decit ishi poate dracul inchipui: cind voia asha se latzea de tare de cuprindea pamintul in bratze. CREANGA P. 245. 4. (La comparativ indica o pagina un capitol un alineat sau un pasaj dintrun text) In cele precedente in cele de mai inainte inapoi cu citeva pagini sau cu citeva rinduri. Am aratat mai sus k... ◊ Cele de mai sus = cele precedente cele aratate sau spuse mai inainte. 5. (In legatura cu modul de a cinta sau de a vorbi) In registrul acut inalt ridicat al vocii sau al unui instrument. A luat tonul prea sus. ◊ Notele de sus = notele cele mai inalte care le poate emite cineva. ◊ Expr. (In legatura cu verbele «a spune» «a vorbi» «a protesta») Sus shi tare = a) ferm categoric energic. Protesta sus shi tare in contra intentziunilor ce i se atribuia k ar voi sa aduca turburari shi perturbatziuni. GHICA S. 124; b) in auzul tuturor; in gura mare. Cervenco insushi spunea sus shi tare k mai bine shiar taia miinile decit sa traga asupra unor bietzi oameni k shi dinsul. REBREANU P. S. 51. 6. (In mistica creshtina) In cer in rai. Trupul tau ceau fost tzarina in tzarina sa preface Iara sufletul tau vesel sus in veci va gusta pace. ALECSANDRI P. I 199. ◊ Loc. adj. shi adv. De sus = din cer de la dumnezeu. Aleodor dupa ce se urca in scaunul tatinesau deshi copilandru puse tzara la cale k shi un om matur. Toata lumea era multzumita de domnirea sa shi oamenii se faleau k lea fost dat de sus k sa traiasca in zilele lui. ISPIRESCU L. 42. Focul cuvintelor tale malina ma racoreshte! Sint vorbe de sus baiete iar nu deun om pamintean. HASDEU R. V. 61. ◊ Compus: (formind un substantiv masculin) celdesus = dumnezeu. Nui spun Ioane k shiasha shiasha tot acolo ajungem. El o pornit intro parte shi acolo o tzine. O tzin shi eu cit so mai indura celdesus sa ma vada. POPA V. 300. Ma duc sa vad noi putea smomi pe fratemeu sami imprumute shi iapa sa fug apoi cu ea in lume iar copiii shi nevasta sai las in shtirea celuidesus. CREANGA P. 46.

SUS¹ adv. 1) Intrun loc situat la o inaltzime mai mare decat altul; la inaltzime; deasupra. * De jos in ~ la deal; in ascensiune. Cu fundul in ~ a) intors cu fatza in jos; rasturnat; b) in dezordine; c) morocanos; suparat; indispus. De ~ a) de deasupra; din partea mai ridicata; din inaltzime; b) pornind de la conducere de la centru; c) facand parte din clasele bogate; privitor la clasele privilegiate. De ~ shi pana jos din cap pana in picioare; in intregime; tot. A se tzine (sau a fi a umbla) cu nasul pe ~ a fi infumurat. A vorbi de ~ a vorbi arogant; a vorbi cu dispretz. A lua (sau a privi) pe cineva de ~ a trata pe cineva k pe un inferior; a privi cu dispretz. A privi (sau a masura) cu ochii (pe cineva) de ~ in (sau pana) jos a examina (pe cineva) cu atentzie sau cu neincredere. Cei de ~ shefii (unei colectivitatzi). Cele de mai ~ cele spuse sau scrise anterior. 2) In directzie verticala; in inaltzime; deasupra. ◊ In ~ a) ridicat; b) spre un loc mai inalt; la deal; c) in aer; in directzia cerului; d) in directzia izvorului unei ape curgatoare. Mai ~ a) spre o inaltzime mai mare; b) mai spre nord. Mai ~ de mai mult de...; peste... A sari in ~ ashi manifesta brusc bucuria spaima etc.; a tresari; a izbucni. Cu un cap mai ~ mult superior. Mainile ~ ! ordin prin care cineva e prevenit sa se predea. ~! comanda adresata cuiva pentru a se ridica in picioare. Pe ~ a) pe deasupra; b) prin aer; c) purtat in bratze; d) cu fortza; fortzat. 3) In cer; in rai. ◊ De ~ din cer; de la Dumnezeu. Cel de ~ Dumnezeu. 4) muz. Inaltzat; ridicat. ◊ ~ shi tare a) (in mod) hotarat categoric raspicat; b) in auzul tuturor; deschis. /<lat. susum

SUS² n. 1) Partea de deasupra. ◊ A rasturna (sau a intoarce) ceva (sau toate) cu ~ul in jos a face mare dezordine. 2) Partea de nord. Vant din ~. /<lat. susum

sus adv. la o mare inaltzime: mai sus; Cel de sus Dzeu. [Lat. SUSUM]. ║ int. de imbarbatare: sus inimile! ║ n. partea de sus inaltzime: in susul apei.

sus adv. (lat. susum shi sursum din *subvorsum *subversum compus d. sub dedesupt shi versum vértere a invirti; it. sp. vpg. suso pv. fr. sus. V. Jos dos invirtesc proza). In partea superioara la inaltzime spre cer (stind saŭ mergind): el e sus se duce sus (in etaj) se suĭe sus de tot arunc sus. Pe sus 1) In partea superioara pin copacĭ de tavan saŭ pin aer: pe sus eraŭ numaĭ florĭ 2) In carutza (trasura tren corabie aeroplan): maĭ bine pe sus de cit pe jos. De sus 1) din partea superioara: a scobori ceva de sus; 2) superior in loc (fatza de nivelu mariĭ): tzara de sus(nordu Moldoveĭ); 3) superior in rang: ceĭ de sus (ceĭ marĭ). Fig. Aristocrat: a fi dintr’o familie de sus. Cel de sus Dumnezeŭ. S. n. fara pl. Partea de sus: a pune o cutie cu sus’n jos. In susu apeĭ la deal contra curentuluĭ. Suĭ sus urc sus duc sus. Ma suĭ sus ma duc sus. Iaŭ de sus (o persoana) privesc de sus tratez k pe un inferior. Iaŭ pe sus umflu duc cu dea sila: politzia la luat pe sus. Interj. de aprobare saŭ de simpatie (de multe orĭ ironic); Sus Popescu! Sus cu el! Interj. de imbarbatare saŭ de alarma: sus Romanĭ!

sos² a vz sus

Gorjiu n. numit shi Jiuldesus judetz muntos cu pozitziuni pitoreshti ashezat spre N.E. de Mehedintzii pe ambele maluri ale Jiuluidesus (de unde shi numele): 190.000 loc. Cap. TargJiu (Gorjan). [Lit. Jiul de munte (in opozitziune cu Doljiu) slav. GORŬ munte].

TZaradeSus f. od. diviziune interioara a Moldovei antice coprinzand tzinuturile: Iashi Carligatura Roman Vasluiu Tutova Tecuci Putna Covurluiu Falciu Lapushna Orheiu Soroca.

Vintz n. nume a doua sate in Ardeal: 1. Vintzul de jos comuna rurala in judetzul Alba: 3854 loc.; 2. Vintzul de sus sau Alvintz comuna rurala in judetzul Turda 1840 loc.

+sus² s. n. art. susul (cu ~ in jos; dar: Cel de Sus s. propriu m.)

+sus (de ~) loc. adj. loc. adv. (vecinii ~ Ne priveshte ~.)

+sus (in ~) loc. adv. (Priveshte ~.)

sus adv.

sus adv.

+susul (in ~) loc. prep. (Priveshte in susul drumului.)

de sus.

SUS adv. deasupra. (Se vede ~.)

SUS adv. deasupra. (Se ridica ~.)

Sus ≠ jos

sus adv. 1. Deasupra in inaltzime. 2. In directzia muntzilor. 3. In directzia izvorului unei ape. 4. In locul anterior. In sus spre deal spre inaltzime. Pe sus in inaltzime; cu un mijloc de transport; cu fortza. Mai (pre)sus peste deasupra. Cel de sus Dumnezeu. 5. (Interj.) Hai inainte. 6. (Prefix) Inainte in locul anterior; susamintitul. 7. (S. n.) Parte superioara sau anterioara. Mr. (n)sus megl. (an)sus istr. sus. Lat. sūsŭm (Pushcariu 1703; REW 8478) forma vulgara de la sūrsŭm cf. vegl. sois it. su(so) calabr. prov. v. fr. cat. sus sp. port. suso. Der. susean s. m. (muntean locuitor de pe platou).

ASUAJU DE SUS com. in jud. Maramuresh; 1.920 loc. (1991).

BULZESHTII DE SUS com. in jud. Hunedoara; 605 loc. (1991).

CALMATZUIU DE SUS com. in jud. Teleorman; 3.207 loc. (1991).

CERTEJU DE SUS com. in jud. Hunedoara; 3.871 loc. (1991) Expl. de min. auroargentifere shi sulfuri complexe (Hondol shi Sacarimb).

GARDA DE SUS com. in jud. Alba pe cursul superior al Arieshului; 2.043 loc. (1995). Cherestea. Biserica de lemn Nashterea Sf. Ioan Botezatorul (1792 cu picturi interioare din 1804 refacuta in 1863) in satul Garda de Sus.

HIDISHELU DE SUS com. in jud. Bihor; 3.260 loc. (1998). Biserica de lemn Sf. Arhangheli Mihail shi Gavriil (sec. 18 pictata in 1778) in satul Hidishelu de Jos.

MACESHU DE SUS com. in jud. Dolj situata in Campia Desnatzui; 1.768 loc. (2000).

NE SUTOR ULTRA CREPIDAM (lat.) cizmare nu mai sus de sanda! Pliniu cel Batran „Naturalis historia” 3536. Cuvintele pictorului Apelles adresate unui cizmar care dupa ce criticase felul in care era pictata sandaua intrun tablou incerca sa aprecieze shi restul tabloului. Astazi se adreseaza acelora care vorbesc despre lucruri ce depashesc competentza lor.

ORASHTIOARA DE SUS com. in jud. Hunedoara situata la poalele de N ale mtzilor SHureanu pe cursul superior al raului Orashtie; 2.423 loc. (2003). In perimetrul satului Costeshti se afla ruinele cetatzii dacice Blidaru iar in cel al satului Gradishtea de Munte pe dealul Gradishtea Muscelului vestigiile ashezarii dacice Sarmizegetusa Regia.

PROVITZA DE JOS com. in jud. Prahova situata in Subcarpatzii Prahovei pe cursul superior al raului Provitza; 2.527 loc. (2003). Statzie de c. f. Pomicultura. Centru de dulgherie shi tamplarie.

PROVITZA DE SUS com. in jud. Prahova situata in Subcarpatzii Prahovei pe cursul superior al raului Provitza; 2.284 loc. (2003). Pomicultura. Biserica Adormirea Maicii Domnului (16201629. reconstruita in 1787 shi renovata in 1835).

RAMNICU DE SUS v. Ramnicu Valcea (2).

RONA DE SUS com. in jud. Maramuresh situata in N depr. Maramuresh pe cursul superior al raului Rona shi pe stg. cursului superior al Tisei la granitza cu Ucraina; 4.715 loc. (2005). Satul R. de S. este mentzionat documentar in 1360. In satul Coshtiui arestat documentar in 1474 se afla castelul „Apafi” (sec. 15) o biserica romanocatolica (sec. 19) shi o biserica ucraineana (sec. 19). In apropierea vechilor exploatari de sare din satul Coshtiui pe malul unui lac format intro ocna parasita se pastreaza un arboret de larice (Larix decidua) ocrotit prin lege plantat la mijlocul sec. 19 cu arbori de dimensiuni impresionante cu aspect monumental. In bazinul paraului Ronishoara se afla rezervatzia „Gorunetul de Ronishoara”.

UT SUPRA (lat.) k mai sus Formula juridica utilizata in acte.

sus adj. invar. (d. toxicomani) care se afla sub influentza drogurilor.

a da (pe cineva) cu craciin sus expr. (vulg.) 1. a tranti (pe cineva) la pamant. 2. a poseda sexual (pe cineva).

a duce dorintza sus expr. (intl.) a denuntza.

a lua de sus (pe cineva) expr. a manifesta o atitudine dispretzuitoare (fatza de cineva)

a o da sus expr. (d. barbatzi) ai cere partenerei / partenerului sa practice sex oral.

a o lua sus expr. (obs. d. femei) a practica felatzia.

a rasturna cu rotzilen sus expr. (er. d. barbatzi) a avea contact sexual cu o femeie.

a se scula cu fundul in sus expr. a fi morocanos / indispus / artzagos (in primele ore ale diminetzii).

a se uita de sus (la cineva) expr. a desconsidera a dispretzui; a considera (pe cineva) inferior.

a sta cu craciin sus expr. 1. a se odihni. 2. a lenevi a trandavi.

a umbla cu nasul pe sus expr. a fi ingamfat a fi increzut / plin de sine.

a vorbi (cuiva sau cu cineva) de sus expr. a vorbi (cuiva sau cu cineva) arogant.

al vedea pe aldeSus expr. (pop.) 1. a muri. 2. a avea necazuri mari.

ashi tzine nasul pe sus expr. a fi ingamfat; a se umfla in pene.

cu fundun sus expr. 1. (d. lucruri) ravashit in dezordine. 2. (d. oameni) morocanos; manios.

noua cu coadan sus expr. (shc.) nota shase.

sus shi tare expr. 1. ferm categoric energic. 2. in auzul tuturor in gura mare.