SUS adv. 1. Intrun loc mai ridicat sau mai inalt (decat altul); la inaltzime; deasupra. ◊ Loc. adj. De sus = a) care este ashezat in partea nordica sau in partea mai ridicata a unui teren; b) care vine sau porneshte de la un organ de conducere de la centru. De din sus (de...) = care se afla mai la deal (de...); ceva mai incolo mai departe. ◊ Loc. adv. De sus = a) prin aer prin vazduh; b) in zbor zburand; c) cu un vehicul sau purtat (in carca pe bratze etc.). (Pe) din sus de... = mai la deal de... mai incolo mai departe de... Mai sus de...= mai la nord de... ◊ Loc. prep. (Substantivat n.) Din susul... = a) din partea de deasupra; b) dintro regiune superioara mai la deal de... ◊ Expr. De sus in jos sau de jos in sus = in directzie verticala (ascendenta sau descendenta). De sus (shi) pana jos = in intregime tot. In sus shi in jos = incoace shi incolo de colocolo. Cu fatza in sus = (despre oameni) culcat pe spate. Cu gura in sus = (despre obiecte care au o deschizatura) cu deschizatura in partea de deasupra. Cu fundul in sus = intors pe dos ravashit; in dezordine; fig. morocanos furios. A duce (sau a lua a aduce pe cineva) pe sus = a duce (sau a lua a aduce pe cineva) cu fortza cu sila. Ai sta (cuiva) capul sus = a fi in viatza a trai. A se tzine (sau a fi a umbla) cu nasul pe sus = a fi infumurat ingamfat. (Substantivat n.) A rasturna (sau a intoarce a pune ceva) cu susul in jos = a pune (ceva) in dezordine; a rascoli a ravashi. A privi (sau a masura cu ochii) pe cineva de sus in (sau pana) jos shi de jos in (sau pana) sus = a examina (pe cineva) cu atentzie sau cu neincredere. ♦ In camerele din partea superioara a unei case la etaj. ♦ (In legatura cu pozitzia unui astru) Deasupra orizontului pe cer. ♦ (Pop.) Departe (in inaltzime). 2. Fig. Intro pozitzie sociala superioara; intrun rang inalt. ◊ Expr. A lua (sau a privi pe cineva) de sus = a trata (pe cineva) k pe un inferior a privi (pe cineva) cu dispretz cu arogantza. A vorbi (cuiva sau cu cineva) de sus = a vorbi (cu cineva) arogant insolent obraznic. ◊ Compus: suspus = care este intrun post inalt in varful ierarhiei sociale. 3. Inspre un loc sau un punct mai ridicat; in directzie verticala in inaltzime; in aer in spatziu in vazduh. ◊ Loc. adj. shi adv. In sus = ridicat drept in pozitzie verticala. Loc. adv. In sus = a) spre inaltzime la deal; b) in aer in vazduh in directzia cerului; c) dincotro curge o apa in directzia izvorului. ◊ Expr. A sari in sus = a tresari (de bucurie de spaima de manie etc.); a izbucni. ♦ (Substantivat n.; in loc. prep.) In susul... = a) in partea superioara (a unui lucru); b) in sens contrar cursului unei ape; c) inspre partea mai ridicata a unei ashezari sau inspre nord. Din susul... = a) din directzia izvorului unei ape; b) dinspre partea mai ridicata a unui teren; dinspre nord. ♦ (Cu valoare de interjectzie) Strigat de comanda echivalent cu „ridica te!” „ridicatziva!”; p. ext. strigat de incurajare de aprobare de simpatie. 4. (La comparativ urmat de prep. „de” indica o limita in raport cu o varsta o greutate o valoare) Peste mai mult de... ◊ Expr. Mai pe sus decat = mai presus decat mai mult decat... 5. (La comparativ indica o pagina un capitol un alineat intrun text) in cele precedente in cele spuse sau aratate mai inainte inapoi cu cateva pagini sau cu cateva randuri. ◊ Compuse: suscitat = citat mai inainte pomenit in cele spuse sau scrise inainte; susmentzionat = mentzionat mai inainte; susnumit (shi substantivat) = mentzionat amintit citat mai inainte. 6. In registrul acut inalt ridicat al vocii sau al unui instrument. ◊ Loc. adv. Sus shi tare = a) in auzul tuturor in gura mare; b) Ferm categoric energic. 7. (Bis.) intrun loc consacrat k lacash al lui Dumnezeu; in cer. ◊ Loc. adj. shi adv. De sus = (care vine) din cer de la divinitate de la Dumnezeu. ◊ (Substantivat) Cel de Sus = Dumnezeu. Lat. susum (= sursum).