SUS adv. 1. (Adesea urmat de un complement de loc; indica locul unde se afla ceva sau cineva) Intrun loc mai ridicat sau mai inalt (decit altele) in inaltzime. Un lastun in frac apare Sus peun virf de trestie. TOPIRCEANU B. 47. Sus senin shi jos verdeatza! Ce cumintei sa traieshti Cind tzie dat sa stapineshti Numai o viatza. COSHBUC P. I 263. Intruna din seri cum shedea spinul impreuna cu moshusau shi cu verele sale sus intrun foishor numai iata ce zaresc in departare un sul de raze scinteietoare care venea inspre dinshii. CREANGA P. 228. Vino mindra sus pe deal Un’ se face griul rar K sa scapam de amar! JARNÍKBIRSEANU D. 162. ◊ Loc. adj. De sus = a) (arata pozitzia geografica a nordului sau cea topografica a unui teren ridicat superior) Orashul de sus; b) care vine sau porneshte de la centru din initziativa organelor de conducere. Directiva de sus; c) (despre oameni sau clase sociale oglindind mentalitatea claselor exploatatoare) care face parte din clasele privilegiate; care apartzine acestor clase. Paturile sociale de sus. De din sus = care se afla mai la deal ceva mai incolo mai departe. Dar casa Marandei?... Se zareshte de la dinshii de pe capatul prispei de din sus. MIRONESCU S. A. 71. Foaie verde bob naut Nam venit k nam putut K aseara am fost dus La mindrutza de din sus. JARNÍKBIRSEANU D. 236. ◊ Loc. adv. De sus = a) de pe un loc ridicat sau inalt; din partea superioara de deasupra. De sus ai o perspectiva larga. ▭ De sus de la comanda ishi arunca ochii pe vasta intindere a Deltei. BART E. 394. Fara sashi piarda cumpatul trase paloshul shishi taie o bucata de carne moale din coapsa piciorului de sus shi o dete Zgripsoroaicii. ISPIRESCU L. 90; b) din inaltzime. De sus ploaia calda nu mai conteneshte. C. PETRESCU S. 55; c) pornind de la centru din initziativa organelor de conducere. O revolutzie nu se poate face de sus. Trebuie sa ashteptam sa fie tzara pregatita. CAMIL PETRESCU O. I 344. (In legatura cu verbele «a sta» «a ramine») In sus = in pozitzie verticala drept tzeapan. Tunicile foshnesc la fiecare mishcare aspru fiindca de patru zile de cind le inmoaie prin noroaie shi iar le usuca pe dinshii sau intarit scoartza shi daca unul sar dezbraca so arunce haina ar sta singura in sus. C. PETRESCU I. II 33. Numai uitinduse cineva la capul [leului] cel cit banitza shi la coama aia ce sta radicata in sus shi zbirlita ar fi inghetzat de frica. ISPIRESCU L. 17. Pe sus = a) (indicind cu aproximatzie locul) prin inaltzime prin aer prin vazduh. Zburau tzipind cucori pe sus Cu glas tinguitor. COSHBUC P. I 233. Copiii shi nevasta lui cind au vazut un bivol zburind pe sus au rupto de fuga inspaimintatzi. CREANGA P. 59. Dar un vint de biruintza se porneshte indelung SHi loveshte rinduririnduri in frunzishul sunator. Strigate de Alah! Alah! se aud pe sus prin nori. EMINESCU O. I 144; b) (determinind verbe ale mishcarii) in zbor zburind. SHi atunci odata pornesc shi turturica shi calul fugind pe intrecute cind pe sus cind pe jos dupa cum cerea trebuintza. CREANGA P. 273. Sa cintzi cuce cind moi duce Sa te prind frate de cruce. Tui mere pe sus cintind Iara eu pe jos plingind. JARNÍKBIRSEANU D. 301; c) (determinind verbe ale mishcarii) cu un vehicul sau purtat de cineva (nu pe jos cu piciorul). ◊ Loc. prep. (Pe) din sus de... = mai la deal de... mai incolo mai departe de... Un fir il intzepa in glezna din sus de opinca. REBREANU I. 52. Pina dimineatza sa lazuieshti toata padurea aci din sus de casa ta sa lucri pamintul shi sa prasheshti vie iar pe dimineatza sami aduci struguri coptzi din ea. RETEGANUL P. V 49. Viorica viorea Mindra mindruleana mea Asearansarai pe coasta Pe din sus de casa voastra K satzi aud guritza Rumeioara dragutza. JARNÍKBIRSEANU D. 61. Mai sus de... = mai la nord de... Din shoseaua ce vine de la Cirlibaba... se desprinde un drum alb mai sus de Armadia. REBREANU I. 9. (Substantivat) Din susul... = a) din partea de deasupra. [Calului] i placea sa manince incet cu ochii inchishi peste care razele soarelui cadeau k o ploaie calda din susul ferestruii inguste. GIRLEANU L. 34. (Rar la comparativ) Sa trag brazda dracului Din mai susul dealului Pinan capul satului Drept usha bogatului. TEODORESCU P. P. 291; b) intrun loc sau intro regiune superioara mai la deal mai sus de... Ma uitam pe furish cum se joaca apa cu piciorushele cele mindre ale unor fete ce ghileau pinza din susul meu. CREANGA A. 66. Pe din susul... = printrun loc sau o regiune situata mai sus mai la nord de... Hunii devastau shi pustiau totul inaintea lor. TZarile noastre insa au suferit putzin de aceasta navalire caci ei indreptinduse spre nord trecura pe din susul tzarilor noastre devastara supusera shi se ashezara in Ungaria de astazi. HOGASH DR. II 167. ◊ Expr. De sus in jos = in directzie verticala coboritoare. De jos in sus = in directzie verticala ascendenta. De sus (shi) pina jos = in intregime tot. La plouat de sus pina jos. ▭ Voi imbraca in negru De sus pina jos Singuratateami. BENIUC V. 63. De sus in (sau pina) jos sau de jos in (sau pina) sus = de la centru de la virful unei organizatzii pina la baza sau invers. In sus shi in jos = incoace shi incolo de colocolo. (Despre oameni) Cu fatzan sus = culcat intins pe spate. Lapushneanu sta intins cu fatza in sus linishtit dar foarte slab. NEGRUZZI S. I 163. (Despre obiecte care au o deschizatura) Cu guran sus = cu deschizatura in partea de deasupra in afara. HarapAlb vazindule asha i se face mila de dinsele shi luindushi palaria din cap o pune pe iarba la pamint cu guran sus shi apoi el se da intro parte. CREANGA P. 238. (Despre obiecte) Cu fundul in sus = intors pe dos rasturnat; fig. in dezordine in neorinduiala ravashit. A lasat casa cu fundul in sus. A duce (sau a lua a aduce etc.) pe cineva pe sus = a duce (sau a lua a aduce) pe cineva cu fortza cu sila. Citziva oameni necunoscutzi il duceau mai mult pe sus catre trasura neagra din drum. SAHIA N. 58. Lau ridicat din pat pe sus. CARAGIALE O. III 81. Ai sta (cuiva) capul sus = a fi in viatza a trai. [Turcii] aicea cor veni SHi pe tine teor petzi Dar draga nu tentrista K la turc eu nu teoi da Pina capul sus mio sta!... JARNÍKBIRSEANU D. 492. Ba eu mindra nu tzioi da Pince capul sus mia sta. ALECSANDRI P. P. 24. A se tzine (sau a fi a umbla) cu nasul pe sus = a fi ingimfat infumurat. Pe dta vreu numaidecit sa te vad om k totzi oamenii in rind cu lumea. Nu vezi k cei mai multzi de teapa dtale se tzin cu nasul pe sus numai din pricina asta? K shi cum parca dta nai fi vrednic sa tzii o femeie! CREANGA P. 162. A se scula cu dosul in sus v. dos (2). (Substantivat) A rasturna (sau a intoarce mai rar a pune) ceva cu susul in jos = a pune ceva in dezordine in neorinduiala; a rascoli a ravashi. Cind se intoarse cu caii baba incepu sa turbe sa rastoarne casa cu susun jos shi sa bata fata care nu era de vina. EMINESCU N. 20. Toate lucrurilen lume cu susul le punen jos. HASDEU R. V. 16. A privi (sau a masura) pe cineva (cu ochii) de sus in (sau pina) jos (shi de jos in sau pina sus) = a examina pe cineva cu atentzie sau cu neincredere in intregime din cap pinan picioare. Femeia aruncase o privire repede de sus in jos shi de jos in sus asupra lui. SADOVEANU B. 96. Se prinde in joc linga o fata care chiteshte k iar cam veni la socoteala; incepe el a o masura cu ochii de sus pina jos shi de jos pina sus shi cum se invirtea hora ba o stringea pe fata de mina ba o calca pe picior ba... cum e treaba flacailor. CREANGA P. 163. ♦ In camerele din partea superioara a unei case la etaj; (in societatea burgheza) in incaperile locuite de stapini. Dute de pofteshte pe madam Frantz guvernanta sa vie sus. ALECSANDRI T. 298. ◊ Loc. adj. De sus = a) care tzine de partea superioara a unei locuintze situata deasupra parterului. Catul de sus; b) (despre personalul de serviciu) care serveshte in apartamentele stapinului. Imi era dor sa te mai vad o data conashule pina nu te duce la Paris. La Paris? eu?... Asha... am auzit vorbind fetele de sus k boierul a hotarit sa te trimeata la carte tocmai in fundul lumii. GHICA S. 80. ♦ (Despre pozitzia unui astru) Deasupra orizontului in inaltzime pe cer in tarie. Soarele era sus pe cer dincolo de amiaza. DUMITRIU N. 94. Era soarele sus cind neam gasit in odaia cu pat larg shi scazut. CAMIL PETRESCU U. N. 120. Sus in taina dulce pea noptzii senin K un vas de aur luna plutea lin. ALECSANDRI P. I 189. Sus e luna jos e noru Departei badea cu doru; Norui jos shi lunai sus Departei baditza dus! JARNÍKBIRSEANU D. 138. ◊ Loc. adj. De sus = de pe bolta cerului. O vin! odorul meu nespus SHi lumea ta o lasa; Eu sint luceafarul de sus Iar tu sami fii mireasa. EMINESCU O. I 170. ♦ (Popular) Departe (in inaltzime). Susui ceriu de pamint Fete k la noi nu sint.; Ba mai sint shin alte sate Stau cu gurile cascate! HODOSH P. P. 181. Vai de mine cum ash mere Seara la gura cu miere!... Nam ce face sus i locul Inimami arde k focul; Nam ce face sus i dealul Inimami arde k jarul! JARNÍKBIRSEANU D. 133. ♦ Fig. Intro situatzie sociala inalta. A ajuns foarte sus. ▭ Ash vrea sa ma inaltz la tine Dar lumea ta e sus prea sus. CERNA P. 23. ◊ Expr. A lua (sau a privi pe cineva) de sus = a trata (pe cineva) k pe un inferior a privi (pe cineva) cu dispretz. A vorbi (cuiva sau cu cineva) de sus = a vorbi (cu cineva) obraznic arogant cu ifose. 2. (Dupa verbe ale mishcarii) Inspre un loc sau un punct mai ridicat in directzie verticala in inaltzime. Batrinul cua lui cirja sus geneleshi ridica. EMINESCU O. I 93. Sus paharul se ridica sanatatzile pornesc. BELDICEANU P. 54. Dute zau barbaten tinda SHi te uita sus la grinda Cai o puica shun cocosh SHi mi le scoboara jos. JARNÍKBIRSEANU D. 456. ◊ (La comparativ) Pe fata imparatului o ferea calul de loviturile zmeului caci cind vedea k radica sabia sa dea odata se radica mai sus decit zmeul shi el da in vint. ISPIRESCU L. 27. SHi pe cind vorbea baba aceste o vede invaluita intrun hobot alb ridicinduse in vazduh apoi inaltzinduse tot mai sus shi dupa aceea no mai zari de fel. CREANGA P. 192. Luceshte cun amor nespus Durerea sami alunge Dar se inaltza tot mai sus K sa nul pot ajunge. EMINESCU O. I 175. ◊ Loc. adj. In sus = ridicat. Lele cu sprincenen sus. JARNÍKBIRSEANU D. 244. ◊ Loc. adv. In sus = a) spre un loc sau un punct ridicat sau inalt spre inaltzime la deal. O luam pe la primarie in sus. CAMIL PETRESCU U. N. 217. Cu mina semn i face Can sus sa il urmeze pea codrilor potica. EMINESCU O. I 93. Intristat pe ginduri pus Ma suii pe deal in sus. TEODORESCU P. P. 291. Ieshi tu mindra din chilie SHi te uitan sus prin vie. JARNÍKBIRSEANU D. 112; b) in directzia cerului in inaltzime in vazduh in aer. Zimbind sashaza fata aproape de fintina Peo lespede de marmor privind cu gindul dus La gura de balaur ceazvirle apan sus. COSHBUC P. I 52. Deodata sa stirnit un vint naprasnic shi venind un virtej infricoshat a ridicat pe ginerele imparatului in sus shi sa facut nevazut. CREANGA P. 89. [FatFrumos] cind era destul de mare puse sai faca un buzdugan de fier il arunca in sus de despica bolta cerului. EMINESCU N. 4; c) (in legatura cu cursul unei ape) in directzia izvorului dincotro curge apa. Au vazut k nu mai au merinde pentru oshti shi au purces pe Bahlui in sus gindind cor gasi de toate. NEGRUZZI S. I 170. ◊ (Substantivat in loc. prep.) In susul... = a) in partea superioara de sus (a unui lucru). El se insenina multzumit cu ochii veshnic dushi in susul pleoapelor a somn. BASSARABESCU V. 5; b) (in legatura cu cursul unei ape) in sens contrar cursului in directzia izvorului dincotro curge apa. Ocoli drumul mare apucind prin glod in susul piriului. CAMILAR N. I 23. O pajishte inflorita se ridica ushor in susul piraului shi linishtea parea a creshte. SADOVEANU O. IV 437. Luntrele inshirate una dupa alta mersera o bucata buna pe linga malul rominesc in susul apei k sa nu le ia curentul shi sa le duca prea jos unde Dunarea se desfacea in mai mult bratze. D. ZAMFIRESCU R. 121; c) (in legatura cu ashezari omeneshti) inspre partea mai ridicata (dinspre munte sau deal) sau inspre nord. Pornesc unul linga altul in susul satului. STANCU D. 18. A sunat veteranul satului Dish goarna intii in fatza primariei apoi in susul satului apoi in jos spre girla sa auda shi cei de dincolo din catun. id. ib. 54. Din susul... = a) (in legatura cu cursul unei ape) din directzia izvorului dincotro curge apa. Din susul apei vine un vapor. SAHIA U.R.S.S. 128; b) (in legatura cu o ashezare omeneasca sau cu o strada) dinspre partea mai ridicata (dinspre un deal sau un munte) sau dinspre nord. Din susul strazii Cimpineanu dinspre SHtirbeivoda se vedea curgind spre club k un riu revarsat coloana imensa a muncitorilor de la caile ferate. CAMIL PETRESCU N. 23. ◊ Expr. A sari in sus = a tresari (de bucurie de spaima de minie); a izbucni a erupe. ♦ (Cu valoare de interjectzie) a) Strigat de comanda echivalind cu: «ridicatzi» «ridicatziva». Sus miinile! ▭ Atuncea sus! a poruncit mariasa Nicoara. SADOVEANU N. P. 128. b) Fig. Strigat de incurajare de aprobare de simpatie. Sus inimile! 3. (La comparativ urmat de prep. «de» indica o limita in raport cu o virsta o greutate o valoare) Peste mai mult de... Mai sus de 14 ani. ◊ (Impreuna cu «in» shi in legatura cu «de la» formeaza un adverb compus) De la 18 ani in sus cetatzenii au dreptul la vot. Merele se vind de la 2 lei in sus. ◊ Expr. Cu un cap mai sus = cu mult mai mult. Ceea cel ridica pe Balcescu cu un cap mai sus de orice ideolog al burgheziei este convingerea sa nestramutata in rolul hotaritor al maselor in istorie. LUPTA DE CLASA 1953 nr. 12 100. Mai pe sus decit... = mai presus decit... v. presus. Din nascare se cunoshtea k are sa fie mai pe sus decit altzi oameni. SBIERA P. 22. [Pasarila] avea un meshteshug mai dracos shi o putere mai pe sus decit ishi poate dracul inchipui: cind voia asha se latzea de tare de cuprindea pamintul in bratze. CREANGA P. 245. 4. (La comparativ indica o pagina un capitol un alineat sau un pasaj dintrun text) In cele precedente in cele de mai inainte inapoi cu citeva pagini sau cu citeva rinduri. Am aratat mai sus k... ◊ Cele de mai sus = cele precedente cele aratate sau spuse mai inainte. 5. (In legatura cu modul de a cinta sau de a vorbi) In registrul acut inalt ridicat al vocii sau al unui instrument. A luat tonul prea sus. ◊ Notele de sus = notele cele mai inalte care le poate emite cineva. ◊ Expr. (In legatura cu verbele «a spune» «a vorbi» «a protesta») Sus shi tare = a) ferm categoric energic. Protesta sus shi tare in contra intentziunilor ce i se atribuia k ar voi sa aduca turburari shi perturbatziuni. GHICA S. 124; b) in auzul tuturor; in gura mare. Cervenco insushi spunea sus shi tare k mai bine shiar taia miinile decit sa traga asupra unor bietzi oameni k shi dinsul. REBREANU P. S. 51. 6. (In mistica creshtina) In cer in rai. Trupul tau ceau fost tzarina in tzarina sa preface Iara sufletul tau vesel sus in veci va gusta pace. ALECSANDRI P. I 199. ◊ Loc. adj. shi adv. De sus = din cer de la dumnezeu. Aleodor dupa ce se urca in scaunul tatinesau deshi copilandru puse tzara la cale k shi un om matur. Toata lumea era multzumita de domnirea sa shi oamenii se faleau k lea fost dat de sus k sa traiasca in zilele lui. ISPIRESCU L. 42. Focul cuvintelor tale malina ma racoreshte! Sint vorbe de sus baiete iar nu deun om pamintean. HASDEU R. V. 61. ◊ Compus: (formind un substantiv masculin) celdesus = dumnezeu. Nui spun Ioane k shiasha shiasha tot acolo ajungem. El o pornit intro parte shi acolo o tzine. O tzin shi eu cit so mai indura celdesus sa ma vada. POPA V. 300. Ma duc sa vad noi putea smomi pe fratemeu sami imprumute shi iapa sa fug apoi cu ea in lume iar copiii shi nevasta sai las in shtirea celuidesus. CREANGA P. 46.