STRANSÚRA stransuri s. f. I. (Rar) 1. Adunare gramada multzime (stransa la un loc); stransatura. ♦ (Peior.) Oameni lipsitzi de valoare; adunatura. ♦ Loc. adj. De stransura = de tot felul; comun mediocru improvizat. Oaste de stransura = (in organizarea militara medievala a Moldovei) oaste formata din tzarani targovetzi shi boieri cu slugile lor care luptau alaturi de trupele regulate. 2. Plante erbacee care se culeg de pe camp shi se pun la pastrare; recolta; nutretz. II. Apasare presare; presiune. Strans² + suf. ura.

stransura sf [At: ANON. CAR. / V: (inv) ~rin~ / Pl: ~ri (inv) ~re / E: strans¹ + ura] 1 Exercitare (cu ceva) a unei presiuni (puternice) din doua sau mai multe partzi ori din toate partzile asupra unui obiect sau asupra unei fiintze mai ales persoane ori asupra unor partzi ale corpului acestora reducandule volumul modificandule forma etc. Si: apasare (1) apasat¹ (1) presare presat¹ strangere (1) strans¹ (1) stransoare (1) (inv) stransatura (1) (ivr) strangatura (1). 2 (Inv) Constrangere (1). 3 (Ivr) Chin (1). 4 (Rar) Strangere (7). 5 (Ivr; is) ~ de mana Strangere de mana. 6 (Rar) Strangere (9). 7 (In credintzele populare) Boala a copiilor mici caracterizata prin colici abdominale care i fac sa se ghemuiasca sa se zvarcoleasca sa planga sa tzipe etc. shi care ar fi provocate de duhurile rele de fiintze imaginare etc. 8 (Pop; pex) Epilepsie (1). 9 (Ban; lpl) Contractzii dureroase in timpul nashterii. 10 (Rar) Strangere (31). 11 (Pex; ccr) Cantitate din ceea ce se strange. 12 (Spc) Gramada (1). 13 (Spc) Manunchi. 14 (Spc) Morman. 15 (Inv; is) ~ de vite sau ~ra vitelor Cireada¹ (1). 16 (Reg; is) ~ de oi Stana (1). 17 (Reg) Lemnarie provenita dintro pluta sparta. 18 (Ivr) Matca. 19 (Reg) Operatzie aritmetica de adunare. 20 (Inv; shis ~ impreuna) Strangere (37). 21 (Ivp; pex; ccr; de obicei cu determinari care indica felul) Recolta. 22 (Ivp; prc) Provizii pentru iarna din roadele campului. 23 (Spc) Nutretz. 24 (Ivr) Strangere (39). 25 (Ivp; pex; ccr) Avere (4). 26 (Ivp; pex; ccr) Bogatzie (2). 27 (Ivr) Percepere. 28 Grup de oameni adunatzi la un loc intrun anume scop. 29 (Spc) Adunare (2). 30 (Spc) Petrecere. 31 (Reg) Strain (1). 32 (Dep; de obicei csc) Oameni lipsitzi de valoare de la periferia societatzii Si: adunatura (3) gloata (1) shleahta scursoare scursura (rar) scurs¹. 33 (Ivr; d grupuri colectivitatzi etc. de oameni; ila) De ~ Adunat de ici de colo din toate partzile. 34 (Ial) De tot felul. 35 (Ial) Comun (30). 36 (Dep; ial) Mediocru. 37 (Ial) De adunatura. 38 (Inv) Corp de armata neregulat. 39 (In organizarea militara medievala a Moldovei; is) Oaste de ~ Oaste formata din tzarani targovetzi shi boieri cu slugile lor care luptau alaturi de trupele regulate. 40 (Ias) Oaste de voluntari. 41 (Is) Oshtean de ~ Luptator din stransura (38). 42 (Ias) Voluntar.

STRANSÚRA stransuri s. f. I. 1. Adunare gramada multzime (stransa la un loc); stransatura. ♦ (Peior.) Oameni lipsitzi de valoare; adunatura. ◊ Loc. adj. De stransura = de tot felul; comun mediocru improvizat. Oaste de stransura = (in organizarea militara medievala a Moldovei) oaste formata din tzarani targovetzi shi boieri cu slugile lor care luptau alaturi de trupele regulate. 2. Plante erbacee care se culeg de pe camp shi se pun la pastrare; recolta; nutretz. II. Apasare presare; presiune. Strans² + suf. ura.

STRANSÚRA ~i f. 1): ~ de mana strangere de mana. 2) peior. Ceea ce a fost strans de pe unde sa putut fara nici un discernamant; adunatura. Oaste de ~. ◊ De ~ a) de tot felul; b) din ceea ce a ramas la urma. 3) Cantitate de produse agricole stranse dintro recoltare. /strans + suf. ~ura

stransura f. 1. ceea ce s’a strans cu multa economie; 2. od. soldat voluntar: multzime de stransura aici va alerga AL.; 3. multzime stransa laolalta (cu o nuantza nefavorabila); 4. nutretz pentru vite.

strinsura sf vz stransura

STRINSÚRA strinsuri s. f. I. 1. Adunare intrunire reuniune. Petrecind toata strinsura in veselie cu joc shi cu bauturi cu shagi shi cu risuri... iata k se repezira trei zmei fratzi pintre popor shi rapira acele trei fete. SBIERA P. 129. Framintaturile de limba sa spun mai ales pe la strinsuri de tineri sau la shezatori. SHEZ. VI 157. ♦ (Cu sens colectiv de obicei peiorativ) Oameni lipsitzi de valoare. La noi navem azi decit o strinsura de lume din ce in ce mai mare mai impestritzata shi mai eterogena. CARAGIALE N. F. 84. ◊ Loc. adj. De strinsura = de toata mina de tot felul; (peiorativ) de adunatura; improvizat. Lumea aceasta de strinsura shi de tranzitzie nu are nimic care sa puna in vibrare coardele cele mai sonore ale lirei dlui Sadoveanu. IBRAILEANU S. 4. Oameni?... In vint cit oi striga Multzime de strinsura aici va alerga Hotzi buni de shtreang la shtreanguri menitzi cum li se cade Ce shtiu numai sa arda sa taie shi sa prade. ALECSANDRI T. II 135. Asachi cu asistentza a citziva amatori shi a citziva shcolari ne dete mai multe bucatzi traduse care cu toata slabiciunea actorilor de strinsura shi mijloacele de care dispunea ne dovedira k lucrul (= teatrul rominesc) nu e asha de cu neputintza precum se credea. NEGRUZZI S. I 341. ◊ Expr. Oaste (sau oshteni) de strinsura = (in organizarea militara medievala a Moldovei) oaste formata din tzarani tirgovetzi shi boieri cu slugile lor care erau dushi in lupta alaturi de trupele regulate. Prin pulberea aurie se zareshte la margine oastea domniei: multzimea de turci in primul rind shi oshteni de strinsura k sprijin dindarat. SADOVEANU O. I 193. Intrase in Moldavia intovarashit de shepte mii spahii shi de vro trei mii oaste de strinsura. NEGRUZZI S. I 137. 2. Plantele care se culeg de pe cimp shi se pun la pastrare; recolta nutretz. Baciului Anton de pe Dealul Caprei iam dat cu credintza astaiarnain luna lui fevruarie 3 oi sa le tzie pina la timpul primavaratului cu strinsura lui. CAMILAR N. I 252. Primarele om gospodar are citeva stoguri de strinsura. SADOVEANU P. S. 66. SHuieratul shi strigatul de haisceala al baietzilor cu popushoi ori niscai strinsura rasuna a deshert a jale. CONTEMPORANUL V_I 289. ♦ Contzinutul unui recipient. Am un sac Plin de mac SHaden jos cu gura Nushi varsa strinsura (Coshul). GOROVEI C. 105. II. Apasare presare. Calul scapat de strinsura cea cumplita a balaurului se scutura. POPESCU B. II 112. ◊ Strinsura de mina = stringere de mina. Mare jale este pe vremi nenorocite cind un tirg sau o tzara se topeshte intro clipala. Va doresc sa nu agiungetzi asemenea zile... atuncea se cunoashte cit e de scumpa o vorba ce este o strinsura de mina. RUSSO O. 52.

strinsúra f. pl. ĭ. Strinsatura. Lucrurĭ strinse (nutretz orĭ alta avere). Imbratzishare puternica (Iron.). Circel colica (Rar). Trupa reuniune (azĭ iron. = „adunatura”). Oaste de strinsura (saŭ in dobinda) oaste de voluntarĭ fara plata care se atzineaŭ la dobinda (prada) in opoz. cu lefegiiĭ.

stransúra (rar) s. f. g.d. art. stransúrii; pl. stransúri

stransúra s. f. g.d. art. stransúrii; pl. stransúri

STRANSÚRA s. (depr.) adunatura gloata scursura shleahta (Ban.) zbor. (Nu e decat o ~ de neispravitzi.)

STRANSÚRA s. v. adunare agoniseala agonisire agonisita apasare colica crampa economie furaj gramada greutate imbratzishare imbratzishat inlantzuire intrunire maldar morman movila nutretz presare presiune purcoi recolta reuniune rod spasm strangere stransoare tetanie.

STRINSURA s. adunatura gloata shleahta (Ban.) zbor. (Nu e decit o ~ de neispravitzi.)

strinsura s. v. ADUNARE. AGONISEALA. AGONISIRE. AGONISITA. APASARE. COLICA. CRAMPA. ECONOMIE. FURAJ. GRAMADA. GREUTATE. IMBRATZISHARE. IMBRATZISHAT. INLANTZUIRE. INTRUNIRE. MALDAR. MORMAN. MOVILA. NUTRETZ. PRESARE. PRESIUNE. PURCOI. RECOLTA. REUNIUNE. ROD. SPASM. STRINGERE. STRINSOARE. TETANIE.

stransúra stransuri s.f. (reg.; inv.) Adunare multzime grup de oameni: „Tat la shuri / SHi la stransuri / Pa undeo vazut jocuri” (Papahagi 1925: 270; Rozavlea); „SHi numai pe la stransuri / Cu strutzuri de stramaturi” (Barlea 1924 I: 106). Din strans (< strange < lat. stringere) + suf. ura (DEX MDA).

stransúra i s.f. Adunare multzime: „SHi numai pe la stransuri / Cu strutzuri de stramaturi” (Barlea 1924 I: 106). Din strange (< lat. stringere) cf. strans „adunat” + ura.

stransura de inima expr. (pop.) infarct miocardic.