STRINSÚRA strinsuri s. f. I. 1. Adunare intrunire reuniune. Petrecind toata strinsura in veselie cu joc shi cu bauturi cu shagi shi cu risuri... iata k se repezira trei zmei fratzi pintre popor shi rapira acele trei fete. SBIERA P. 129. Framintaturile de limba sa spun mai ales pe la strinsuri de tineri sau la shezatori. SHEZ. VI 157. ♦ (Cu sens colectiv de obicei peiorativ) Oameni lipsitzi de valoare. La noi navem azi decit o strinsura de lume din ce in ce mai mare mai impestritzata shi mai eterogena. CARAGIALE N. F. 84. ◊ Loc. adj. De strinsura = de toata mina de tot felul; (peiorativ) de adunatura; improvizat. Lumea aceasta de strinsura shi de tranzitzie nu are nimic care sa puna in vibrare coardele cele mai sonore ale lirei dlui Sadoveanu. IBRAILEANU S. 4. Oameni?... In vint cit oi striga Multzime de strinsura aici va alerga Hotzi buni de shtreang la shtreanguri menitzi cum li se cade Ce shtiu numai sa arda sa taie shi sa prade. ALECSANDRI T. II 135. Asachi cu asistentza a citziva amatori shi a citziva shcolari ne dete mai multe bucatzi traduse care cu toata slabiciunea actorilor de strinsura shi mijloacele de care dispunea ne dovedira k lucrul (= teatrul rominesc) nu e asha de cu neputintza precum se credea. NEGRUZZI S. I 341. ◊ Expr. Oaste (sau oshteni) de strinsura = (in organizarea militara medievala a Moldovei) oaste formata din tzarani tirgovetzi shi boieri cu slugile lor care erau dushi in lupta alaturi de trupele regulate. Prin pulberea aurie se zareshte la margine oastea domniei: multzimea de turci in primul rind shi oshteni de strinsura k sprijin dindarat. SADOVEANU O. I 193. Intrase in Moldavia intovarashit de shepte mii spahii shi de vro trei mii oaste de strinsura. NEGRUZZI S. I 137. 2. Plantele care se culeg de pe cimp shi se pun la pastrare; recolta nutretz. Baciului Anton de pe Dealul Caprei iam dat cu credintza astaiarnain luna lui fevruarie 3 oi sa le tzie pina la timpul primavaratului cu strinsura lui. CAMILAR N. I 252. Primarele om gospodar are citeva stoguri de strinsura. SADOVEANU P. S. 66. SHuieratul shi strigatul de haisceala al baietzilor cu popushoi ori niscai strinsura rasuna a deshert a jale. CONTEMPORANUL V_I 289. ♦ Contzinutul unui recipient. Am un sac Plin de mac SHaden jos cu gura Nushi varsa strinsura (Coshul). GOROVEI C. 105. II. Apasare presare. Calul scapat de strinsura cea cumplita a balaurului se scutura. POPESCU B. II 112. ◊ Strinsura de mina = stringere de mina. Mare jale este pe vremi nenorocite cind un tirg sau o tzara se topeshte intro clipala. Va doresc sa nu agiungetzi asemenea zile... atuncea se cunoashte cit e de scumpa o vorba ce este o strinsura de mina. RUSSO O. 52.