GRAMÁDA gramezi s. f. 1. Cantitate mare de obiecte de materiale stranse ori aflate la un loc (unele peste altele); ingramadire^[1]. ♦ (Adverbial) In mare cantitate (la un loc) formand o gramada (1). ◊ Expr. A cadea (sau a se prabushi) gramada = a cadea jos (in nesimtzire). A da (sau a face a pune etc. pe cineva) gramada (jos) = a dobori; p. ext. a omori (pe cineva). 2. Cantitate numar mare de fiintze (stranse aflate la un loc); multzime. ♦ Spec. Ingramadire organizata de jucatori la rugbi; meleu. Din sl. gramada. corectata

gramada [At: BIBLIA (1688) 153/34 / Pl: ~mezi (inv) ~mazi / E: vsl грамада] 1 sf Cantitate mare de obiecte sau materiale stranse la un loc (in dezordine). 2 av In cantitate mare formand o gramada. 3 sf (Pfm; ilav) Cu ~da Mult. 4 sf (Ial) In numar mare. 5 sf (Pfm; il) O ~ de Foarte mult (multzi multe). 6 av (Pfm; ie) A cadea (sau a se prabushi) ~ A se prabushi la pamant (in nesimtzire). 7 av (Pfm; ie) A da (sau a face a pune etc pe cineva) jos ~ A dobori. 8 sf (Pfm; pex; ial) A omori. 9 sf Multzime de fiintze. 10 sf (Spc) Ingramadire de jucatori la rugby Si: meleu. 11 sf (Buc) Totalitatea locuitorilor unei comune.

GRAMÁDA gramezi s. f. 1. Cantitate mare de obiecte de materiale stranse ori aflate la un loc (unele peste altele); ingramadire. ♦ (Adverbial) In mare cantitate (la un loc) formand o gramada (1). ◊ Expr. A cadea (sau a se prabushi) gramada = a cadea jos (in nesimtzire). A da (sau a face a pune etc. pe cineva) gramada (jos) = a dobori; p. ext. a omori (pe cineva). 2. Cantitate numar mare de fiintze (stranse aflate la un loc); multzime. ♦ Spec. Ingramadire organizata de jucatori la rugbi; meleu. Din sl. gramada.

GRAMÁDA gramezi s. f. 1. Cantitate mare de lucruri (de acelashi fel) ashezate unele peste altele (in neorinduiala); cantitate mare dintrun material strins la un loc (in forma de movila). Zac in soare gramezi de var shi nisip. STANCU U.R.S.S. 165. Pe alocuri se zareau gramezi de porumb auriu curatzit de foi. SANDUALDEA U. P. 136. Azi gramezi mai sint de piatra din cetatea cea de ieri. EMINESCU O. IV 116. Cite cinci mii asheza Noua gramezi k facea. TEODORESCU P. P. 512. ◊ Fig. Pe cer gramezile de stele Rasar k niciodata parca. ANGHEL I. G. 37. De subt marginile departate ale vazduhului de pretutindeni nenumarate gramezi vinete de nouri posomoritzi cu fruntzi indraznetze shi amenintzatoare se ivira fara de veste. HOGASH M. N. 175. ◊ (In comparatzii shi metafore) Argatul atras de gemetele lui Vasile se indrepta spre poiata il gasi gramada in fundul poietzii. BUJOR S. 93. Norii sau mai razbunat Spre apus dar stau gramada Peste sat. COSHBUC P. I 223. ◊ Expr. A cadea (sau a se prabushi) gramada = a cadea jos in nesimtzire (k o masa inerta). Sau ridicat cu picioarele in sus shi au cazut gramada sub oishte. PREDA I. 26. SHi BenOmar un lesh la chip Sa prabushit gramada jos. TOMA C. V. 49. Cazu gramada in fundul poietzii tzininduse cu mina de cap shi vaitinduse inabushit. BUJOR S. 93. A da (sau a face a pune) pe cineva gramada (jos) = a trinti a dobori (pe cineva); p. ext. a omori (pe cineva). SHi nam fost slab shi nici fricos: Pe opt tzii dau gramada jos. COSHBUC P. I 199. Dear fi dorul vinzator Io mash face negustor; Lash face gramadan shura SHi lash da cui imi da gura. HODOSH P. P. 35. Claie peste gramada v. claie. 2. (Urmat de determinari introduse prin prep. «de») Cantitate numar mare; multzime sumedenie puzderie. Gramezi de leshi fugeau alungate. SADOVEANU O. I 254. Peun cimp o gramada de oameni prafuitzi ostenitzi adushi de shale merg delaolalta. GIRLEANU L. 43. Iau dat o gramada de bani. SBIERA P. 132. E bolnava deo gramada de vreme. RETEGANUL P. I 24. ◊ Loc. adv. Cu gramada = in numar mare cu duiumul cu nemiluita. Cadeau da stinga shi da dreapta lui cu gramada. ISPIRESCU L. 170. Cirdurile de gishte salbatice... trec mereu cu gramada da lungul Buzaului. ODOBESCU S. III 23. ◊ (In metafore shi comparatzii) Cei mai mici de foameadushi Se scincesc shi pling gramada Pe la ushi. COSHBUC P. I 224. Totzi banii ce fur din tzara [boierii] i duc pe tot anul gramada in strainatate k sa incurajeze industria straina. BOLLIAC O. 238.

GRAMÁDA¹ adj. In cantitate mare. /<sl. gramada

GRAMÁDA² ~ézi f. 1) Cantitate mare de lucruri de materiale puse unele peste altele in neoranduiala. 2) Grup numeros shi neorganizat (de fiintze); droaie; multzime. ~ de haine. ~ de bani. [G.D. gramezii] /<sl. gramada

gramada f. 1. multzime de lucruri puse unele peste altele: o gramada de cartzi; 2. fig. adunatura: gramada de oameni. [Slav. GRAMADA].

gramáda f. pl. gramezĭ (vsl. gramada shi gromada bg. sirb. gramada; ung. garmada). Multzime de lucrurĭ puse unele peste altele: gramezĭ de haĭne de lemne de mere. Fam. Mare cantitate: o gramada de oamenĭ. A cadea gramada a cadea fara simtzire. Claĭe peste gramada unu peste altu: Jidaniĭ shedeaŭ claĭe peste gramada in carutza. Cu gramada in bloc totzĭ odata: Jidaniĭ veneaŭ de peste Nistru cu gramada.

+gramada¹ (fam.) adv. (a cadea/a se strange ~)

gramáda s. f. g.d. art. gramézii; pl. gramézi

gramáda s. f. g.d. art. gramézii; pl. gramézi

gramada mezi.

GRAMÁDA s. adv. 1. s. maldar morman movila purcoi (rar) stransura (pop.) troian (reg.) magla (Mold.) clada (Mold. shi Transilv.) gireada (pop. fig.) namol. (O ~ de cartofi de crengi de praf.) 2. s. v. teanc. 3. s. v. multzime. 4. s. v. ceata. 5. s. multzime (fig.) armata. (O ~ de muncitori.) 6. s. (SPORT; la rugbi) meleu. 7. adv. v. buluc. 8. s. multzime seama. (SHia rezolvat o ~ de probleme.) 9. s. multzime (fig.) car. (Ia adus o ~ de veshti.) 10. s. multzime shir (fam.) card. (A trecut o ~ de ani de cand nu neam vazut.)

GRAMADA s. adv. 1. s. maldar morman movila purcoi (rar) strinsura (pop.) troian (reg.) migla (Mold.) clada (Mold. shi Transilv.) gireada (pop. fig.) namol. (O ~ de cartofi de crengi de praf.) 2. s. maldar teanc vraf (reg.) nasada (Mold. shi Transilv.) clit (inv.) smoc. (Pe birou se afla o ~ de dosare.) 3. s. duium multzime potop puhoi puzderie sumedenie (inv. shi pop.) mare poiede (inv. shi reg.) intuneric (reg.) posmol talaba (Transilv. shi Mold.) sila (inv.) multzit putere (fig.) groaza grozavenie grozavie (reg. fig.) polog. (O ~ de trupe inamice.) 4. s. banda buluc ceata cird droaie gloata grup multzime pilc stol (pop.) crila liota (reg.) canara ciurda mishina (Olt. shi Transilv.) ciopor (Olt. shi Ban.) clapie (inv.) cin tacim. (O ~ de copii.) 5. s. multzime (fig.) armata. (O ~ de muncitori.) 6. adv. buluc droaie gloata valvirtej. (Se repezeau ~ la el.) 7. s. multzime seama. (SHia rezolvat o ~ de probleme.) 8. s. multzime (fig.) car. (Ia adus o ~ de veshti.) 9. s. multzime shir (fam.) cird. (A trecut o ~ de ani de cind nu neam vazut.)

gramáda (gramézi) s. f. 1. s. f. 1. Cantitate mare de obiecte strinse la un loc morman. 2. Cantitate multzime. 3. (Mold. Bucov.) Comunitate obshte. Mr. megl. gramada. Sl. (bg. sb.) gramada (Miklosich Slaw. Elem. 20; Miklosich Lexicon 141; Berneker 345; DAR) cf. pol. gromada mag. garmada alb. germadha „ruine” (Meyer 119). Totushi Lahovary 331 crede k este vorba de un cuvint anterior indoeurop. Der. (in)gramadi vb. (a pune la un loc a acumula a aduna; a inghesui); ingramadeala s. f. (aglomeratzie inghesuiala).

GRAMADA. Subst. Gramada gramajoara (dim.) gramajuie (pop.) ingramadeala ingramadire gramadeala (pop.) gramadire (pop.) morman maldar maldarush (dim.) clada (reg.) cladara (reg.) migla (reg.) posmol (inv.) momiie mogildeatza namol (fig.) pala; vraf teanc; claie claitza (dim.) plasta (reg.) shira gireada (reg.) stog stogushor (dim.) capitza capicioara (dim.) plosca (reg.) purcoi purcoiash (dim.) porshor (reg.) porcan gluga; stiva; bocsha (reg.); plivitura. Vb. A ingramadi a gramadi (pop.) a vozi (reg.) a cladi a maldari (rar) a face clai a clai (reg.) a face capitze a capitzi (rar) a stivui a stiva (rar) a fi (a sta) purcoi a fi (a sta) gramada. Adv. Cu gramada la gramada claie peste gramada. V. dezordine multzime.

GRAMÁDA (< sl.) s. f. 1. Cantitate mare de lucruri sau de materiale ashezate la un loc. 2. Cantitate numar mare de fiintze sau de lucruri; multzime (2). ◊ Loc. Cu gramada = in numar mare cu duiumul cu nemiluita. 3. (SPORT) Grupare in jocul de rugby formata din opt jucatori inaintashi care actzioneaza de obicei inaintea liniei de trei sferturi avand sarcina de a furniza acesteia cat mai multe mingi. Poate fi ordonata (dictata de arbitru) sau spontana (din necesitatzi tactice).

A fi (sau a ajunge) la aman Aman e un cuvint turcesc o exclamatzie care echivaleaza cu: „Indurare! Iertare!” folosita de turci indeosebi cind erau silitzi sa se predea intro batalie sau cind implorau gratzia de a li se crutza viatza. Din vremea acelor lupte a ramas in limba noastra expresia „a ajunge la aman” sau „a fi la aman” spre a desemna o situatzie in care te afli la mare strimtoare la mare nevoie. Exemple: „Hodja fara mila la strigat de aman / Rostea cu glas fanatic versete din coran” (Alecsandri). „Filosof deash fi simtzireami ar fi veshnic la aman” (Eminescu). IST.

a fi (prost) facut gramada expr. (iron.) a fi prost / nerod.

claie peste gramada expr. in dezordine dea valma.

mai mult deo gramada I adv. deloc. II pron. neg. (in propozitzii afirmative) nimic.

o gramada loc. adv. foarte mult.

prost k noaptea / de da in gropi / facut gramada expr. (d. oameni) cretin imbecil tembel.