Definitzia cu ID-ul 952849:
Dictzionare specializate
Explica intzelesuri specializate ale cuvintelor.
stransúra stransuri s.f. (reg.; inv.) Adunare multzime grup de oameni: „Tat la shuri / SHi la stransuri / Pa undeo vazut jocuri” (Papahagi 1925: 270; Rozavlea); „SHi numai pe la stransuri / Cu strutzuri de stramaturi” (Barlea 1924 I: 106). Din strans (< strange < lat. stringere) + suf. ura (DEX MDA).