SHTIÍNTZA shtiintze s. f. I. 1. Faptul de a avea cunoshtintza (de ceva) de a fi informat; cunoashtere. ◊ Loc. adv. Cu (sau fara) shtiintza = (ne)shtiind; (in)conshtient; cu (sau fara) voie. Cu buna shtiintza = conshtient avand cunoshtintza deplina a faptelor. Cu (sau fara) shtiintza cuiva = cu (sau fara) consimtzamantul ori aprobarea cuiva. Spre shtiintza = k sa se shtie. ♦ Veste shtire. 2. Conshtiintza. II. 1. Tip de cunoashtere sigura shi ratzionala in legatura cu natura lucrurilor shi a conditziilor lor de existentza in forma unui corp de adevaruri despre un obiect propriu. 2. Ansamblu de cunoshtintze despre un obiect dat sau distinct (natura societate gandire etc.) dobandite prin descoperirea legilor obiective ale fenomenelor shi explicarea lor. 3. Pregatire intelectuala instructzie; invatzatura eruditzie. ◊ SHtiintza de carte = cunoshtintze de scriere shi de citire. ◊ Om de shtiintza = savant invatzat. [Pr.: shtiin] SHti + suf. intza (cu unele sensuri dupa fr. science).

shtiintza sf [At: CORESI EV. 20 / V: (ivr) shien~ (reg) shtin~ / Pl: ~tze (inv) ~tzi / E: shti + intza (3133) cf shi lat scientia it scienza fr science] 1 (Inv; mai ales in legatura cu verbele „a avea” „a lua”) Cunoashtere (1). 2 (Inv; mai ales in legatura cu verbele „a avea” „a lua”) Idee. 3 (Pop; is) Pomul ~tzei {binelui shi raului) Pomul din Eden din ale carui fructe interzise de Dumnezeu au mancat Adam shi Eva dobandind conshtiintza binelui shi a raului Si: pomul cunoshtintzei. 4 (Is) ~tza vietzii Experientza de viatza. 56 (Ilav) Cu (sau rar intru prin) ~ sau fara ~ (Ne)avand cunoshtintza de ceva. 78 (Ial) (In)conshtient. 910 (Ial) Cu (sau fara) voie. 11 (Ilav) Cu ~ de cauza Fiind bine informat documentat asupra problemelor despre care este vorba. 12 (Ilav) Cu buna ~ In mod conshtient. 1314 (Ilav) Cu (sau fara) ~tza (cuiva) Cu (sau fara) cunoshtintza (cuiva). 1516 (Ial) Cu (sau fara) asentimentul (cuiva). 17 (Ie) A fi spre ~ K sa (se) shtie. 18 (Pop; mai ales in legatura cu verbele „a da”) Veste. 19 (Inv; ccr) Dare de seama Si: raport. 20 (inv) Conshtiintza (1). 21 Cunoashtere profunda a unui anumit domeniu. 22 (Pop; is) ~ de carte Cunoashtere a scrierii shi a citirii. 23 (Pop; pex; ias) Invatzatura. 24 (Pop; pex; ias) Cultura (10). 25 Pricepere. 26 Pregatire intelectuala Si: invatzatura. 27 Eruditzie (1). 28 (Rar; ila) Cu ~ Care este invatzat Si: instruit. 29 (Rar; ial) Care este erudit Si: savant. 30 (Ila) Fara (de) ~ Care este incult Si: ignorant. 31 Ansamblu sistematic de cunoshtintze veridice despre realitatea obiectiva (natura shi societate) shi despre realitatea subiectiva (psihic gandire). 32 Ansamblu de cunoshtintze dintrun anumit domeniu al cunoashterii. 33 (Is) Om de ~ Persoana specializata intrun domeniu sau in mai multe domenii ale shtiintzei (32) shi care desfashoara o activitate menita sa contribuie la progresul domeniului sau al domeniilor respective Si: invatzat savant.

SHTIÍNTZA shtiintze s. f. I. 1. Faptul de a avea cunoshtintza (de ceva) de a fi informat; cunoashtere. ◊ Loc. adv. Cu (sau fara) shtiintza = (ne)shtiind; (in)conshtient; cu (sau fara) voie. Cu buna shtiintza = conshtient avand cunoshtintza deplina a faptelor. Cu (sau fara) shtiintza cuiva = cu (sau fara) consimtzamantul ori aprobarea cuiva. Spre shtiintza = k sa se shtie. ♦ Veste shtire. 2. Conshtiintza. II. 1. Pregatire intelectuala instructzie; invatzatura eruditzie. ◊ SHtiintza de carte = cunoshtintze de scriere shi de citire. 2. Ansamblu sistematic de cunoshtintze despre natura societate shi gandire; ansamblu de cunoshtintze dintrun anumit domeniu al cunoashterii. ◊ Om de shtiintza = savant invatzat. [Pr.: shtiin] SHti + suf. intza (cu unele sensuri dupa fr. science).

SHTIÍNTZA shtiintze s. f. 1. Totalitatea cunoshtintzelor acumulate de omenire in decursul vremurilor; (prin restrictzie de obicei la pl. shi urmat de determinari aratind domeniul) totalitatea cunoshtintzelor dintro anumita ramura; specialitate. Profesorul de shtiintze ciugulindushi mustatza rara shi roshcata incerca de citeva ori sa intrerupa. PETRESCU I. I 14. SHtiintza noua... a continuat zdrobirea lumii vechi. BALCESCU O. II 9. Prin shtiintze shi prin arte natziile infratzite in gindire shi in pace drumul gloriei gasesc. ALEXANDRESCU M. 16. Om de shtiintza = savant invatzat. Poetzi cu harpe coronate Filozofi oameni de shtiintza. MACEDONSKI O. I 37. 2. Pregatire intelectuala instructzie; invatzatura eruditzie. Bunul parinte... atribuind shtiintza mea la vrednicia invatzatorului porunci sa cumpere cinci cotzi postav vishiniu shi un benish pre care il trimise dascalului. NEGRUZZI S. I 11. Tu mindru dea tale daruri shi umflat dea ta shtiintza Crezi k mintea ta nu are nimica peste putintza. CONACHI P. 259. SHtiintza de carte = cunoshtintze elementare de scris shi citit; p. ext. invatzatura cultura. Se apropiase de acest tzaran ciudat cu deosebita shtiintza de carte C. PETRESCU A. 318. 3. (De obicei construit cu verbul «a avea»; astazi rar) Cunoashtere cunoshtintza (despre ceva); shtire veste informatzie. In aceshti patruzeci shi mai bine de ani nu sau mai vazut. SHiau scris in vremea asta putzine scrisori. Aveau shtiintza numai aceshtia din balta Dunarii k la Bistritza se afla cei mai multzi din neamul lor. SADOVEANU P. M. 38. Sa rarmna la shtiintza posteritatzii cum k Nae Peruzescu a trecut odinioara pe acilea. GANE N. III 189 Dorim sa avem shtiintza despre sanatatea voastra a tutulor. CARAGIALE O. VII 19. Sint insarcinat a va cere shtiintzele urmatoare... GHICA A. 654. ◊ Expr. (Cu) buna shtiintza v. bun⁴ (VI 3). Cu (sau invechit) intru shtiintza = shtiind fiind conshtient. Se ruga pentru iertarea greshelilor mortului pentru cele «intru shtiintza» shi pentru cele «intru neshtiintza». MACEDONSKI O. III 100. Noi nu shtiam la sufletul nostru nici o fapta neomenoasa sa fi savirshit nici cu shtiintza nici cu neshtiintza. ISPIRESCU L. 378 Spre shtiintza = k sa se shtie. Aceasta este treaba savirshita cu leul de la Nemeea. Una la mina. Taiatzi copii la raboj spre shtiintza. ISPIRESCU U. 33. Jos insemnatzii spre shtiintza fac cunoscut k nu pot veni la chemari. GHICA A. 666. (Regional) A avea la shtiintza = a avea cunoshtintza despre ceva; a shti. De mincat ai mincat botzul cel de mamaliga dar cea zis omul acela cind a pus mamaliga acolo pe teshitura ai tu la shtiintza? CREANGA P. 146. (Invechit) A avea shtiintza = a se convinge a fi sigur. K sa ai mai mare shtiintza k nu spui minciuni vei intreba. KOGALNICEANU S. 49. Cu shtiintza cuiva = cu invoirea cu shtirea cuiva. (Rar) A da shtiintza = a da de veste a vesti a da de shtire. Cinele trecind pe sus a adulmecat mirosurile shi ia dat... shtiintza. SADOVEANU B. 228. 4. (Invechit shi arhaizant) Conshtiintza. Tilharul se cutremura shi shtiintza atitor fapte rele shi a prihanei lui invie in el intiia oara. GALACTION O. I 250. Pl. shi: (invechit) shtiintzi (SBIERA P. 120 ALECSANDRI S. 19 RUSSO S. 77).

SHTIINTZA s. f. 1. ansamblu sistematic de cunoshtintze despre natura societate shi gandire. 2. cunoashtere (despre ceva). 3. pregatire intelectuala invatzatura; eruditzie. (dupa fr. science)

SHTIÍNTZA ~e f. 1) Sfera de activitate umana a carei functzie consta in dobandirea shi sistematizarea teoretica a cunoshtintzelor despre realitate. ~e sociale. ~ele naturii. ◊ Om de ~ invatzat; savant. 2) Totalitate a cunoshtintzelor dintrun anumit domeniu; disciplina. Cibernetica este o ~ recenta. ◊ ~ de carte a) cunoshtintze elementare (de a scrie shi de a citi); b) eruditzie. 3) rar Faptul de a fi informat despre ceva; cunoashtere. ◊ A avea ~ despre ceva a avea cunoshtintza despre ceva. Cu (sau fara) ~a cuiva cu (sau fara) shtirea cuiva. Cu buna ~ in mod conshtient. [G.D. shtiintzei; Sil. shtiin] /a shti + suf. ~intza

shtiintza f. shtire: n’am nicio shtiintza despre aceasta. [Lat. SCIENTIA].

shtiintza f. 1. cunoshtintza despre ceva: shtiintza binelui shi a raului; 2. totalitatea de cunoshtintze intr’o materie: shtiintze politice (de Stat) cele ce privesc Statul shi anume: istoria politica statistica dreptul gintzilor econmia pohtica finantzele shi administratziunea politica; 3. eruditziune dobandita prin citire meditatziune: are multa shtiintza.

shtiíntza f. pl. e (d. a shti saŭ lat. scientia; fr. science it. scienza). Cunoshtintza ideĭe: shtiintza bineluĭ shi rauluĭ. Totalitate de cunoshtintze obtzinute pin cugetare studiŭ saŭ experientza: shtiintzele naturale exacte oculte politice (V. arta). Eruditziune cultura. SHtire informatziune (Rar): n’am shtiintza despre asta. Cu shtiintza shtiind dindutzĭ sama: a comite cu shtiintza un raŭ. V. ignorantza.

feméieom de shtiíntza s. f. Om de shtiintza de sex feminin ◊ „Urma de obicei un interviu cu o femeieom de shtiintza.” R.lit. 2 X 69 p. 28 (din femeie + om de shtiintza; Fl. Dimitrescu in SCL 3/70 p. 331)

shtiíntzafictziúne s. f. adj. (Film scriere) Care are caracter shtiintzificofantastic ◊ „Am cunoscut shi stramoshii italieni ai filmelor de aventuri ai filmelor de shtiintzafictziune ai comediei briante shi absurde.” Cont. 4 VII 69 p. 5. ◊ „Editura CalmannLevi in cadrul scrierilor shtiintzafictziune a tiparit volumul [...]” I.B. 2 XII 74 p. 7 (din shtiintza + fictziune dupa engl. fr. sciencefiction; PR 1950)

shtiíntza s. f. g.d. art. shtiíntzei; pl. shtiíntze

shtiíntza s. f. g.d. art. shtiíntzei; pl. shtiíntze

shtiintza pl. shtiintze

shtiintza tze.

búna shtiíntza (cu ~) (shtiin) loc. adv.

búna shtiíntza adj. + s. f. (sil. shtiin) (cu ~)

SHTIÍNTZA s. 1. disciplina. (Cibernetica este o ~ recenta.) 2. invatzatura (latinism rar) sapientza (inv.) dascalie. (~ despre creshterea albinelor.) 3. shtiintza despre shtiintza = scientica scientologie; shtiintza exegezei v. hermeneutica; shtiintza politica = politologie; shtiintza viitorului = futurologie prospectiva viitorologie. 4. eruditzie (fam. adesea ir.) savantlac. (E uimit de ~ lui.) 5. v. indemanare. 6. v. maiestrie.

SHTIÍNTZA s. v. conshtiintza cuget cunoashtere cunoshtintza gandire informatzie pregatire spirit suflet shtire veste.

SHTIINTZA s. 1. disciplina. (Cibernetica este o ~ recenta.) 2. invatzatura (latinism rar) sapientza (inv.) dascalie. (~ despre...) 3. shtiintza exegezei = hermeneutica. 4. shtiintza viitorului = futurologie viitorologie. 5. eruditzie (fam. adesea ir.) savantlic. (E uimit de ~ lui.) 6. abilitate destoinicie dexteritate dibacie ingeniozitate iscusintza istetzie istetzime indeminare pricepere talent ushurintza (pop.) meshteshug meshteshugire (inv. shi reg.) meshterie (reg.) apucatura priceputzie (inv.) iscusire marafet practica. (Demonstreaza o mare ~ in...) 7. arta dibacie iscusintza indeminare maiestrie meshteshug pricepere talent. (Obiect facut cu multa ~.)

shtiintza s. v. CONSHTIINTZA. CUGET. CUNOASHTERE. CUNOSHTINTZA. GINDIRE. INFORMATZIE. PREGATIRE. SPIRIT. SUFLET. SHTIRE. VESTE.

SHtiintza ≠ neshtiintza

shtiíntza (tze) s. f. 1. Cunoashtere. 2. Cunoshtintza. Lat. scientia (Tiktin; lipseshte in REW 7718a) cf. shti sau rezultatul intern de la shti k vointza < voi nazuintza < nazui etc. Der. shtiintzific adj. dupa fr. scientifique; shtiintzificeshte adv. (din punct de vedere shtiintzific); neshtiintza s. f. (ignorantza); neshtiintzific adj. (fara metoda shtiintzifica); inshtiintza vb. (a informa a aviza a face cunoscut; a anuntza a preveni; refl. inv. a lua cunoshtintza ashi asuma); inshtiintzator adj. (informator anuntzator).

ARHIVA PENTRU SHTIINTZA SHI REFORMA SOCIALA revista de sociologie politica shi filozofie aparuta la Bucureshti intre 1919 shi 1938. Fundata shi condusa de D. Gusti.

ASOCIATZIA OAMENILOR DE SHTIINTZA DIN ROMANIA (A.O.S.) organizatzie constituita in 1956 la Bucureshti. Sprijina coordonarea muncii shtiintzifice a oamenilor de shtiintza din tzara contribuind la dezvoltarea colaborarii internatzionale in domeniul shtiintzelor. Este afiliata la Federatzia Mondiala a Oamenilor de SHtiintza.

ENCICLOPEDIE SAU DICTZIONAR RATZIONAL AL SHTIINTZELOR ARTELOR SHI MESHTESHUGARILOR (denumita pe scurt „Enciclopedia franceza”) vasta lucrare enciclopedica monument al filozofiei iluministe initziata de D. Diderot shi J. d’Alembert shi editata in 35 vol. (17511780). La elaborarea ei au luat parte peste 150 de filozofi savantzi shi specialishti in toate domeniile (Voltaire Montesquieu Rousseau Helvétius Condillac Buffon d’Holbach Marmontel Quesnay Turgot) E. fiind oglinda progresului shtiintzei shi gandirii timpului. Discursul preliminar elaborat de d’Alembert constituie un tablou sintetic al cunoashterii epocii iluministe.

ORGANIZATZIA NATZIUNILOR UNITE PENTRU INVATZAMANT SHTIINTZA SHI CULTURA (in engl.: United Nations Educational Scientific and Cultural Organization U.N.E.S.C.O.) agentzie specializata guvernamentala in cadrul sistemului O.N.U. cu sediul la Paris (Frantza) creata in nov. 1945 in urma Conferintzei de la Londra (ishi incepe activitatea la 4 nov. 1946) in scopul intensificarii colaborarii intre natziuni in domeniul educatziei shtiintzei culturii shi comunicarii in spiritul respectului universal pentru dreptate shi in dominatzia legii pentru drepturile omului shi libertatzile fundamentale indiferent de rasa sex limba sau religie. Promoveaza cooperarea intelectuala internatzionala realizeaza asistentza operatzionala shi stimuleaza schimburile internatzionale shi cunoashterea reciproca in domeniile educatziei shtiintzei shi culturii. U.N.E.S.C.O. are 188 de state membre (2002) intre care shi Romania (din 12 iul. 1955).

REVISTA ROMANA PENTRU SHTIINTZE LITERE SHI ARTE publicatzie lunara aparuta la Bucureshti (apr. 1861nov. 1863) sub conducerea lui Al. Odobescu. A publicat alaturi de scrieri beletristice studii de istorie shi arheologie medicina economie geologie drept. Intre colaboratori: V. Alecsandri N. Filimon Gr. Cobalcescu Em. Bacaloglu Gr. SHtefanescu P.S. Aurelian.

REVUE ROUMAINE DES SCIENCES SOCIALES [revü rumén de siãs sosiál] revista romana de shtiintze sociale. Infiintzata in 1954. Apare la Bucureshti in cinci serii: filozofie shi logica psihologie shtiintze juridice shtiintze economice sociologie.

SAPIENTIA ARS VITAE EST (lat.) intzelepciunea este shtiintza vietzii Seneca „Epistulae” 95 7.

SCIENTIA ET POTENTIA IN IDEM COINCIDUNT (lat.) shtiintza este unul shi acelashi lucru cu puterea Fr. Bacon „Novum Organum” 3. In varianta engleza „Knowledge is power” („SHtiintza este putere”).