CONSHTIÍNTZA conshtiintze s. f. 1. (Fil.) Sentiment intuitzie care fiintza umana o are despre propria existentza; p. ext. cunoashtere intuitiva sau reflexiva care o are fiecare despre propria existentza shi despre lucrurile din jurul sau. 2. Faptul de ashi da seama; intzelegere. 3. (In opozitzie cu existentza materia) Gandire spirit. 4. Sentiment al responsabilitatzii morale fatza de propria sa conduita. ◊ Caz (sau proces) de conshtiintza = dificultatea de a hotari intro problema morala greu de rezolvat. Mustrare de conshtiintza = remushcare regret. ◊ Expr. A fi cu conshtiintza impacata sau a nu avea nimic pe conshtiintza = a fi convins k nu a savarshit nimic impotriva legilor moralei sau juridice. A fi fara conshtiintza = a fi lipsit de scrupule. Cu mana pe conshtiintza = cu toata sinceritatea. 5. (In sintagma) Libertate de conshtiintza = dreptul recunoscut cetatzenilor de a avea orice conceptzie religioasa filosofica etc. [Pr.: shtiin] Din fr. conscience lat. conscientia (dupa shti).

conshtiintza sf [At: DOSOFTEI MOL. 114 / V: ~ientzie (inv) cuscii~ ~scii~ ~ientzie / P: ~shtiin~ / Pl: ~tze / E: fr conscience lat conscientia] 1 (Flz) Intuitzie care fiintza umana o are despre propria existentza. 2 Cunoashtere intuitiva sau reflexiva care o are fiecare despre propria existentza shi despre lucrurile din jurul sau. 3 Intzelegere. 4 (Is) ~ sociala Ansamblu de reprezentari idei conceptzii cunoshtintze mentalitatzi ale unei colectivitatzi umane care reflecta conditziile de existentza ale acesteia precum shi psihologia sociala a oamenilor. 5 (Is) ~ de clasa Sentiment de apartenentza a individului la o anumita clasa sociala. 6 Gandire. 7 Sentiment de responsabilitate morala a individului fatza de propria sa conduita. 8 (Is) Caz (sau proces) de ~ Dificultate a individului confruntat cu o problema morala greu de rezolvat de a lua o hotarare corecta. 9 (Is) Mustrare de ~ Remushcare. 10 (Ie) A fi cu ~tza impacata sau a nu avea nimic pe ~ A fi convins k nu a savarshit nimic impotriva legilor morale sau a legilor statului. 11 (Ie) A fi fara ~ A fi lipsit de scrupule. 12 (Ie) A avea o ~ foarte larga A fi foarte ingaduitor cu greshelile lui sau ale altora. 13 (Ie) Cu mana pe ~ Cu toata sinceritatea. 14 (Is) Libertate de ~ Drept recunoscut cetatzenilor de a avea orice conceptzie religioasa filozofica politica etc. 15 (Rar; imp) Cunoshtintza. 16 (Imp; ie) Ashi pierde ~tza Ashi pierde cunoshtintza. 17 Conshtiinciozitate. corectata

CONSHTIÍNTZA (rar) conshtiintze s. f. 1. (Fil.) Sentiment intuitzie care fiintza umana o are despre propria existentza; p. ext. cunoashtere intuitiva sau reflexiva care o are fiecare despre propria existentza shi despre lucrurile din jurul sau. 2. Faptul de ashi da seama; intzelegere. ◊ Conshtiintza sociala = ansamblu de reprezentari idei conceptzii cunoshtintze mentalitatzi ale unei colectivitatzi umane care reflecta conditziile de existentza ale acesteia precum shi psihologia sociala a oamenilor. Conshtiintza de clasa = parte a conshtiintzei sociale care reflecta existentza sociala a unei clase determinate. 3. (In opozitzie cu existentza materia) Gandire spirit. 4. Sentiment al responsabilitatzii morale fatza de propria sa conduita. ◊ Caz (sau proces) de conshtiintza = dificultatea de a hotari intro problema morala greu de rezolvat. Mustrare de conshtiintza = remushcare regret. ◊ Expr. A fi cu conshtiintza impacata sau a nu avea nimic pe conshtiintza = a fi convins k nu a savarshit nimic impotriva legilor moralei sau a legilor statului. A fi fara conshtiintza = a fi lipsit de scrupule. Cu mana pe conshtiintza = cu toata sinceritatea. 5. (In sintagma) Libertate de conshtiintza = dreptul recunoscut cetatzenilor de a avea orice conceptzie religioasa filozofica etc. [Pr.: shtiin] Din fr. conscience lat. conscientia (dupa shti).

CONSHTIÍNTZA (rar) conshtiintze s. f. 1. (Fil.) Proprietate a activitatzii nervoase superioare constituind o treapta de dezvoltare proprie omului aparuta o data cu procesul muncii shi al vorbirii shi constind in facultatea de a gindi shi de a determina raporturile cu realitatea inconjuratoare pe baza reflectarii realitatzii obiective in gindire. Modul de productzie al vietzii materiale conditzioneaza in genere procesul vietzii sociale politice shi spirituale. Nu conshtiintza oamenilor le determina existentza ci dimpotriva existentza lor sociala le determina conshtiintza. MARX CR. Ec. pol. Senzatzia gindirea conshtiintza nu sint decit un produs superior al materiei organizate intrun mod deosebit. LENIN MAT. EMP. 51. Treptat sa dezvoltat la fiintze facultatea simtzirii transforminduse cu incetul in conshtiintza corespunzator dezvoltarii structurii organismului Ior shi a sistemului lor nervos. STALIN O. I 318. ◊ (In vorbirea curenta) In timpul periodului celui mai dureros a boalei pe cind nu mai aveam conshtiintza de nimic pe lume ma vegheat zi shi noapte un tinar. ALECSANDRI T. I 341. ♦ Faptul de ashi da seama intzelegere. Conshtiintza faptului k muncitorii lucreaza nu pentru capitalishti ci pentru propriul lor stat pentru propria lor clasa aceasta conshtiintza constituie o uriasha fortza motrice pentru dezvoltarea shi perfectzionarea industriei noastre. STALIN O. X 127. Prin intreaga lor activitate educativa organizatziile de partid trebuie sa dezvolte in mase conshtiintza datoriei obshteshti sa cultive la oamenii muncii dragostea de patrie shi grija pentru interesele statului sa intareasca prin toate mijloacele disciplina de stat shi in munca sa cultive respectarea legilor shi hotaririlor de stat. SCINTEIA 1953 nr. 2630. 2. (Mai ales in expr. conshtiintza de clasa) Faptul de a fi conshtient de apartenentza la clasa proletara de a intzelege pe baza cunoashterii legilor dezvoltarii societatzii rolul istoric al acestei clase shi de a lupta pe cale revolutzionara pentru eliberare shi pentru desfiintzarea exploatarii omului de catre om; (in legatura cu membrii clasei burgheze sau ai altor clase) faptul k cineva ishi da seama de comunitatea de interese cel solidarizeaza cu ceilaltzi membri ai clasei din care face parte shi alaturi de care lupta pentru cucerirea sau apararea privilegiilor clasei sale. Conshtiintza de clasa a muncitorilor [in conditziile societatzii capitaliste] este intzelegerea de catre muncitori a faptului k singurul mijloc de ashi imbunatatzi situatzia shi de a obtzine eliberarea lor este de a lupta impotriva clasei capitalishtilor shi a fabricantzilor. LENIN O. II 101. In conceptzia noastra un stat este puternic prin conshtiintza maselor. El este puternic atunci cind masele shtiu totul cind sint in stare sa judece totul shi cind fac totul in mod conshtient. LENINSTALIN REV. OCT. 20. Corespunzator acestor doua clase [burghezia shi proletariatul] se formeaza respectiv shi doua conshtiintze diferite: una burgheza shi una socialista. Situatziei proletariatului i corespunde conshtiintza socialista. De aceea proletariatul adopta aceasta conshtiintza shio insusheshte shi lupta cu puteri sporite impotriva orinduirii capitaliste. Se intzelege de la sine k daca nar exista capitalism shi lupta de clasa nar exista nici conshtiintza socialista. STALIN O. I 166. Constructzia socialismului shi a comunismului nu presupune numai crearea unei baze materiale tehnice proprii ci shi o conshtiintza inalta comunista a oamenilor muncii. LUPTA DE CLASA 1953 nr. 34 148. Epoca care o traim se caracterizeaza prin dezvoltarea rapida a conshtiintzei maselor populare din intreaga lume prin participarea lor activa la viatza politica shi sociala atit pe plan natzional cit shi pe plan internatzional. CONTEMPORANUL S. II 1952 nr. 298 1/1. 3. Sentiment al moralitatzii actziunilor proprii al responsabilitatzii morale pentru conduita sa in raport cu semenii. Conshtiintza mia dictat sami fac datoria shi miam facuto! murmura Dragosh. REBREANU R. I 297. Om far’ de conshtiintza om fara de mustrare in minteami dezrobita ai stins orice crezare. ALECSANDRI T. II 183. Il calauzea o neprihanita conshtiintza. NEGRUZZI S. I 244. Mustrare de conshtiintza = mustrare de cuget remushcare. Proces de conshtiintza = lupta sufleteasca. ◊ Expr. A fi cu conshtiintza impacata sau a nu avea nimic pe conshtiintza = a fi convins k nu a savirshit nimic impotriva legilor moralei sau a legilor statului. A fi fara conshtiintza = a fi lipsit de scrupule. Cu mina pe conshtiintza = cu toata sinceritatea. 4. (In expr.) Libertate de conshtiintza = dreptul recunoscut tuturor cetatzenilor de a avea orice conceptzie religioasa filozofica etc. Statul socialist garanteaza libertatea de conshtiintza. Pronuntzat: shtiin.

CONSHTIÍNTZA s.f. 1. Forma cea mai inalta proprie omului de reflectare a realitatzii obiective produs al materiei superior organizate creierul uman shi al vietzii sociale. ♦ Ansamblu de procese psihice variate complexe cuprinzand senzatzii perceptzii reprezentari notziuni judecatzi ratzionamente inclusiv procese afective shi volitzionale. 2. Faptul de ashi da seama; intzelegere. ◊ Conshtiintza sociala = viatza spirituala a societatzii k reflectare a vietzii ei materiale; conshtiintza de clasa = faptul de a fi conshtient de apartenentza la o anumita clasa de a intzelege interesele acestei clase rolul ei istoric. 3. Sentiment care omul il are asupra moralitatzii actziunilor sale. ◊ Proces de conshtiintza = lupta sufleteasca generata de momente shi de situatzii de viatza deosebite cruciale; mustrare de conshtiintza = remushcare. 4. Libertate de conshtiintza = dreptul recunoscut cetatzenilor de a avea orice conceptzie religioasa filozofica etc. [Pron. shtiin. / < fr. conscience cf. lat. conscientia dupa shtiintza].

CONSHTIÍNTZA s. f. 1. forma cea mai evoluata proprie omului de reflectare psihica a realitatzii obiective prin intermediul senzatziilor perceptziilor shi gandirii sub forma de reprezentari notziuni judecatzi ratzionamente inclusiv procese afective shi volitzionale. ◊ gandire spirit. 2. faptul de ashi da seama; intzelegere. ♦ ~ sociala = ansamblul conceptziilor etc. unei societatzi k reflectare a vietzii ei materiale; ~ de clasa = faptul de a fi conshtient de apartenentza la o anumita clasa de a intzelege interesele acestei clase rolul ei istoric. 3. sentiment care omul il are asupra moralitatzii actziunilor sale. ♦ proces de ~ = lupta sufleteasca generata de momente shi de situatzii de viatza deosebite cruciale; mustrare de ~ = remushcare. 4. libertate de ~ = dreptul recunoscut cetatzenilor de a avea orice conceptzie religioasa filozofica etc. (< fr. conscience lat. conscientia)

CONSHTIÍNTZA ~e f. 1) Forma de reflectare psihica a realitatzii proprie oamenilor produs al activitatzii creierului uman. 2) Capacitate de intzelegere; simtz de raspundere; cuget. ◊ ~ morala capacitate de autocontrol shi de autoapreciere din punct de vedere moral a actziunilor savarshite. Mustrare de ~ parere de rau; remushcare. A fi fara ~ a nu avea scrupule. 3): Libertate de ~ dreptul de a se bucura de o deplina libertate in ceea ce priveshte convingerile religioase filozofice etc. [G.D. conshtiintzei; Sil. shtiin] /<fr. conscience lat. conscientia

conshtiintza f. 1. sentimentul interior prin care omul ishi da seama de binele sau de raul cel face; 2. ingrijire minutzioasa: lucrare facuta cu conshtiintza; libertate de conshtiintza drept absolut de a crede sau nu de a profesa sau nu o religiune oarecare.

*conshtiíntza V. conscientza.

lezconshtiintza sfs [At: FILIMON O. II 239 / E: fr lèseconscience] (Ivr; is) Crima de ~ Ofensa adusa conshtiintzei cuiva.

*consciéntza shi (ob.) conshtiíntza f. pl. e (lat. conscientia fr. conscience. V. shtiintza shi inconscientza). Notziune ideĭe shtiintza: a avea conshtiintza de drepturile tale. Simtzu bineluĭ shi a rauluĭ: conshtiintza e judecatoru nostru. Simtzu datoriiĭ moralitate integritate: om fara conshtiintza. Libertate de conshtiintza libertatea de a te inchina cuĭ vreĭ de a profesa orĭce religiune. A avea pe conshtiintza a te simtzi vinovat. Cu mina pe conshtiintza cu toata sinceritatea. A avea conshtiintza larga a ĭerta ushor pacatele tale saŭ ale altora. V. cunoshtintza.

conshtiíntza s. f. g.d. art. conshtiíntzei; pl. conshtiíntze

conshtiíntza s. f. → shtiintza

conshtiintza pl. conshtiintze

CONSHTIÍNTZA s. 1. v. gandire. 2. intzelegere. (~ datoriei implinite.) 3. v. sentiment.

CONSHTIINTZA s. 1. (FILOZ.) cuget gindire spirit suflet (livr.) for interior (inv.) cunoshtintza shtiintza (grecism inv.) sinidisis. 2. intzelegere. (~ datoriei implinite.) 3. sentiment. (~ naturii la Alecu Russo.)

CONSCIENCIA MILLE TESTES (lat.) conshtiintza valoreaza cat o mie de martori Quintilian „De institutione oratoria” 5 11 41.

FUNDAMENTUM EST JUSTITIAE FIDES (lat.) conshtiintza sta la baza justitziei Cicero „De officiis” I 7 23.

PAR ACQUIT DE CONSCIENCE (fr.) pentru impacarea conshtiintzei A intreprinde o actziune par acquit de conscience a porni cu indoiala in reushita sau utilitatea ei k sa nutzi para rau k nu ai facuto.