18 definitzii pentru conshtient
din care- explicative (10)
- morfologice (4)
- relatzionale (3)
- etimologice (1)
Dictzionare explicative
Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.
CONSHTIÉNT A conshtientzi te adj. 1. (Despre oameni) Care ishi da seama de realitatea inconjuratoare care are conshtiintza. 2. Care ishi da seama de posibilitatzile sale de rolul sau in societate. ♦ (Despre activitatea umana) Care realizeaza scopuri dinainte stabilite. [Pr.: shtient] Din fr. conscient (dupa shti).
conshtiént ~a a [At: D. RUSSO / P: ~shtient / V: ~sci~ / Pl: ~ntzi ~e / E: fr conscient] 1 (D. oameni) Care ishi da seama de realitatea inconjuratoare. 2 Care are conshtiintza. 3 Care ishi da seama de posibilitatzile sale sau de rolul carei revine in societate. 4 Care realizeaza scopuri stabilite anterior. 5 Care actzioneaza pe baza cunoashterii legilor obiective ale vietzii sociale shi ishi da seama de consecintzele sociale ale faptelor sale.
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
CONSHTIÉNT A conshtientzi te adj. 1. (Despre oameni) Care ishi da seama de realitatea inconjuratoare care are conshtiintza. 2. Care ishi da seama de posibilitatzile sale de rolul carei revine in societate; ♦ Care realizeaza scopuri dinainte stabilite; care actzioneaza pe baza cunoashterii legilor obiective ale vietzii sociale shi ishi da seama de consecintzele sociale ale actziunilor sale. [Pr.: shtient] Din fr. conscient (dupa shti).
- sursa: DEX '98 (1998)
- adaugata de RACAI
- actziuni
CONSHTIÉNT A conshtientzi te adj. (Despre oameni) 1. Careshi da seama de realitatea inconjuratoare care are conshtiintza (1). Cind a spus aceste cuvinte era pe deplin conshtient. 2. Careshi da seama de posibilitatzile sale de rolul carei revine in societate. Cu cit tzaranii devin mai conshtientzi cu atit mai ferm sint ei de partea muncitorilor cu atit mai ferma este hotarirea lor de a ajuta prin toate mijloacele statul muncitoresc pentru a face imposibila reinscaunarea puterii moshierilor shi capitalishtilor. LENIN O. A. II 515. Democratzie interna de partid inseamna intensificarea activitatzii maselor partidului shi intarirea unitatzii partidului intarirea disciplinei proletare conshtiente in partid. STALIN O. VIII 157. Marx shi Engels au invatzat proletariatul sa fie conshtient de fortzele sale sa fie conshtient de interesele sale de clasa sa se uneasca pentru a lupta cu hotarire impotriva burgheziei. Ist. P. C. (b) 16. Unitatea de vointza shi de actziune a partidului presupun o disciplina unica de fier conshtienta shi respectata cu strictetze de totzi comunishtii. SCINTEIA 1953 nr. 2603. Pronuntzat: shtient.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
CONSHTIÉNT A adj. 1. Care are conshtiintza treaza care ishi da seama de realitatea unui fapt a unui lucru. 2. Care ishi da seama de posibilitatzile proprii de rolul care i revine in societate. // s.n. (Fil.) Categorie care exprima ceea ce omul infaptuieshte in conformitate cu un anumit scop. [Pron. shtient. / < fr. conscient].
- sursa: DN (1986)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
CONSHTIÉNT A adj. 1. care ishi da seama de realitatea inconjuratoare. 2. care ishi da seama de posibilitatzile proprii de rolul care i revine in societate; lucid. ◊ care realizeaza scopuri dinainte fixate. (< fr. conscient)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adaugata de raduborza
- actziuni
CONSHTIÉNT ~ta (~tzi ~te) 1) (despre persoane) Care are conshtiintza; caracterizat prin existentza conshtiintzei. 2) (despre manifestari ale oamenilor) Care denota conshtiintza; bazat pe conshtiintza. [Sil. shtient] /<fr. conscient
- sursa: NODEX (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
conshtient a. Filoz. care are cunoshtintza despre un fapt despre un lucru.
- sursa: SHaineanu, ed. VI (1929)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
*conshtiént V. conscient.
- sursa: Scriban (1939)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
*conscient shi (ob.) conshtient a adj. (lat. cónsciens sciéntis). Care are conshtiintza (notziunea) unuĭ lucru unuĭ fapt: conscient de vina luĭ.
- sursa: Scriban (1939)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
Dictzionare morfologice
Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).
conshtiént (shtient) adj. m. pl. conshtiéntzi; f. conshtiénta pl. conshtiénte
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adaugata de raduborza
- actziuni
conshtiént adj. m. (sil. shtient) pl. conshtiéntzi; f. sg. conshtiénta pl. conshtiénte
- sursa: Ortografic (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
conshtient
- sursa: MDO (1953)
- adaugata de Ladislau Strifler
- actziuni
conshtient ta.
- sursa: IVO-III (1941)
- adaugata de Ladislau Strifler
- actziuni
Dictzionare relatzionale
Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).
CONSHTIÉNT adj. lucid (fig.) treaz. (Bolnavul este perfect ~.)
- sursa: Sinonime (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
CONSHTIENT adj. lucid (fig.) treaz. (Bolnavul este perfect ~.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
Conshtient ≠ inconshtient neconshtient
- sursa: Antonime (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
Dictzionare etimologice
Explica etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
conshtiént (conshtiénta) adj. Care ishi da seama de realitate care are conshtiintza. Fr. conscient cu fonetismul influentzat de shtiintza. Der. conshtiintza s. f. din lat. conscientia (sec. XIX); conshtiut adj. (cunoscut); conshtiincios adj. pe baza fr. consciencieux; conshtiinciozitate s. f. (scrupulozitate); inconshtient adj.; inconshtient s. n.; subconshtient s. n. din fr.
- sursa: DER (1958-1966)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
- silabatzie: con-shti-ent
adjectiv (A2) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
conshtient, conshtientaadjectiv
- 1. (Despre oameni) Care ishi da seama de realitatea inconjuratoare care are conshtiintza. DEX '09 DEX '98 DLRLC DNsinonime: lucid treaz antonime: inconshtient neconshtient
- Cand a spus aceste cuvinte era pe deplin conshtient. DLRLC
-
- 2. Care ishi da seama de posibilitatzile sale de rolul sau in societate. DEX '09 DLRLC DN
- Cu cit tzaranii devin mai conshtientzi cu atit mai ferm sint ei de partea muncitorilor cu atit mai ferma este hotarirea lor de a ajuta prin toate mijloacele statul muncitoresc pentru a face imposibila reinscaunarea puterii moshierilor shi capitalishtilor. LENIN O. A. II 515. DLRLC
- Democratzie interna de partid inseamna intensificarea activitatzii maselor partidului shi intarirea unitatzii partidului intarirea disciplinei proletare conshtiente in partid. STALIN O. VIII 157. DLRLC
- Marx shi Engels au invatzat proletariatul sa fie conshtient de fortzele sale sa fie conshtient de interesele sale de clasa sa se uneasca pentru a lupta cu hotarire impotriva burgheziei. IST. P. C. (b) 16. DLRLC
- Unitatea de vointza shi de actziune a partidului presupun o disciplina unica de fier conshtienta shi respectata cu strictetze de totzi comunishtii. SCINTEIA 1953 nr. 2603. DLRLC
- 2.1. (Despre activitatea umana) Care realizeaza scopuri dinainte stabilite. DEX '09 MDN '00
-
- 3. Categorie care exprima ceea ce omul infaptuieshte in conformitate cu un anumit scop. DN
etimologie:
- conscient (dupa shti). DEX '09 DEX '98 DN