treaz ~a a [At: (a. 1642) BV I 123/3 / V: (irg) ~v / Pl: treji ~eze / E: vsl трѣзвъ] 1 Care nu doarme. 2 (Fig) Care apartzine treziei (1). 3 (Fig) Care vegheaza cu atentzie Si: vigilent. 4 (Inv; d. masuri) Care denota vigilentza. 5 Care nu este ametzit de bautura. 6 (Fig; d. minte gandire etc.) Limpede. 7 (Fig; d. oameni) Cu mintea limpede Si: cumpatat intzelept.

TREAZ A treji ze adj. 1. (In opozitzie cu adormit) Care nu doarme; deshtept (2). Se indoia in sinea lui dacai treaz ori viseaza. VORNIC P. 194. I se sperie somnul shi ramase treaz shi nebintuit de piroteala. ISPIRESCU L. 73. ◊ (Metaforic) Cind totul doarmen zvonul izvorului de pace Un ochi e treaz in noapte o inima nu tace. EMINESCU O. IV 298. 2. Care nu e beat care nu sa imbatat care nu e ametzit de bautura. Teai imbatat ticalosule! il infrunta ea cu asprime. Zau k eram treaz se dezvinovatzi el. SLAVICI N. II 323. Vezi paharele cum pline tot la gura navalesc... Nar fi bine shapoi nar avea nici haz Intre noi in astaseara numai tu sa ramii treaz. BELDICEANU P. 128. 3. Care vegheaza cu atentzie; atent vigilent. Dovada... de incredere o sa ma faca de o suta de ori mai puternic mai treaz decit am fost pina acum. DEMETRIUS C. 70. Ia priveshtei cum stau totzi treji shi se uita tzinta in ochii noshtri. CREANGA A. 39. Auzitatzi deun viteaz Care vecinic shede treaz Cind e tzeara la necaz? ALECSANDRI P. P. 214. ◊ Fig. K Byron treaz de vintul cel salbatic al durerii Palid stinge Alexandrescu sinta candela sperarii. EMINESCU O. I 32. 4. (Neobishnuit) Cu mintea clara limpede; intzelept. Firea! Numai prin nedrept ea poate Pe cei slabi sai faca treji. COSHBUC P. I 264. A sa da tinerilor trup virtos shi sanatos shi minte treaza shi deshteapta. PISCUPESCU O. 29.

TREAZ treáza (treji tréze) 1) Care nu doarme; aflat in stare de veghe. 2) Care nu este beat. 3) fig. Care vadeshte atentzie shi perspicacitate; vigilent. ◊ ~ la minte cu mintea clara; deshtept. /<sl. trĕzvu

treaz a. 1. care nu e beat: cei in inima treazului este in gura beatului PANN; 2. deshteptat viu: treaz shi nedormit. [Slav. TRĬEZVŬ cumpatat (la bautura)]. ║ m. cel treaz.

treáz a adj. pl. trejĭ treze (vsl. trĭezvŭ treaz nu beat; bg. trĭezven). Care nu e beat saŭ care nu doarme deshtept: pazitor treaz copil treaz. Fig. Deshtept intzelept: om treaz minte treaza.

treáz adj. m. pl. treji; f. treáza pl. tréze

treáz adj. m. pl. treji; f. sg. treáza pl. tréze

treaz treaza; treji treze.

TREAZ adj. 1. deshtept neadormit (inv.) veget vegheat. (Eshti inca ~ la ora asta?) 2. v. sculat. 3. v. nebaut.

TREAZ adj. v. atent circumspect conshtient grijuliu lucid precaut prevazator prudent vigilent.

TREAZ adj. 1. deshtept neadormit (inv.) veget vegheat. (Eshti inca ~ la ora asta?) 2. deshtept sculat. (Deshi dimineatza totzi erau ~.)

treaz adj. v. ATENT. CIRCUMSPECT. CONSHTIENT. GRIJULIU. LUCID. PRECAUT. PREVAZATOR. PRUDENT. VIGILENT.

Treaz ≠ beat turmentat

treáz (za) adj. 1. Deshtept in stare de veghe. 2. Vigilent alert. 3. Care nu a baut care nu sa imbatat. Var. inv. treazv. Sl. trĕzvŭ „cumpatat” (Miklosich Slaw. Elem. 49; Cihac II 420; Conev 100) cf. slov. trezen. Der. trezi vb. (a deshtepta a insufletzi a excita; refl. a se deshtepta; a se afla a se gasi pe neashteptate; refl. a nu mai fi beat; refl. a se rasufla o bautura) inv. trezvi din sl. trĕzviti sĕ „a se reglementa a se modera” uz general (ALR I 230); trezie (var. inv. trezvie) s. f. (stare de veghe; starea cuiva nebaut).