treáz (za) adj. 1. Deshtept in stare de veghe. 2. Vigilent alert. 3. Care nu a baut care nu sa imbatat. Var. inv. treazv. Sl. trĕzvŭ „cumpatat” (Miklosich Slaw. Elem. 49; Cihac II 420; Conev 100) cf. slov. trezen. Der. trezi vb. (a deshtepta a insufletzi a excita; refl. a se deshtepta; a se afla a se gasi pe neashteptate; refl. a nu mai fi beat; refl. a se rasufla o bautura) inv. trezvi din sl. trĕzviti sĕ „a se reglementa a se modera” uz general (ALR I 230); trezie (var. inv. trezvie) s. f. (stare de veghe; starea cuiva nebaut).